3,030 matches
-
la bună vreme - conchide psalmistul. Dându-le Tu lor, vor aduna; deschizând Tu mâna Ta, toate se vor umple de bunătăți. Dar întorcându-Ți Tu fața Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor și se vor sfârși și în țărână se vor întoarce. Trimite-vei duhul Tău și se vor zidi și vei înnoi fața pământului" (ps. 103, 28-31). Purtarea de grijă a lui Dumnezeu se manifestă în special față de oameni și îndeosebi față de cei săraci și în suferință. Astfel
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > ȚĂRÂNA LACRIMILOR TALE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 698 din 28 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Astă noapte m-am visat pământ, un pumn de țărână, în mâna ta, femeie. M-ai plămădit cu lacrimile tale, precum bunica mea
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > ȚĂRÂNA LACRIMILOR TALE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 698 din 28 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Astă noapte m-am visat pământ, un pumn de țărână, în mâna ta, femeie. M-ai plămădit cu lacrimile tale, precum bunica mea, acum treizeci de ani, când făcea cozanacul pentru sfintele sărbători de Paști. Atunci își aducea aminte, ca de fiecare dată, de bărbatul ei luat prizonier la ruși
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
a mai primit nicio veste și așa s-a stins, cu acea așteptare întru speranță pe care i-a transmis-o și maică-mii până ce m-a născut pe mine. Aveai mânecile suflecate și degetele tale lungi și firave amestecau țărâna galbenă cu acele picături, aproape transparente, smulse din roua cerului senin de vară. Căldura ta mă topea într-un fluid în care eu germinam și mă întindeam ca o rădăcină din fundul pământului, să caut lumina cea dătătoare de viață
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
-l așezi cuminte în poala ta și eu mă voi dezmierda, știind că nimeni nu a fost vreodată mai aproape de coapsele tale. Și vom zâmbi amândoi strengărește, o să-mi faci cu ochiul și numai eu voi ști atunci, că sunt... țărâna lacrimilor tale. Referință Bibliografică: Țărâna lacrimilor tale / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 698, Anul II, 28 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
ta și eu mă voi dezmierda, știind că nimeni nu a fost vreodată mai aproape de coapsele tale. Și vom zâmbi amândoi strengărește, o să-mi faci cu ochiul și numai eu voi ști atunci, că sunt... țărâna lacrimilor tale. Referință Bibliografică: Țărâna lacrimilor tale / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 698, Anul II, 28 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
frigul bate mai întâi cu răcoare o dungă de penumbră, tușează ochii tăi mă strâng brusc în mine cumpănă de umbre se vede spre fântână pași repezi duc ulița în urechile noastre încă nu-i noapte ceva se rostogolește-n țărâna casei ... într-un târziu lipit de pământ, trenul mă duce un șuierat prelung prin vale obosește trosenește un vreasc, de sus cad stele se aude depărtarea cum coboară, dispre cer în noapte, toamna By Viorel Muha 23.11.2012 Referință
NOIEMBRIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351344_a_352673]
-
nu-ți pasă! Mă cutremur de răutate și ușurința cu care e aruncată în stînga, în dreapta, în zadar m-aș spăla pe mîini ele nu pot opri tăvălugul de ură, sictirul și greața, poate doar să-mi astup gura cu țărîna destinului- ori să încep să rîd ca o nebună și să-mi bat joc de rătăcirea de-a fi ieșit în afara mea. Aproape c-am încremenit într-un rictus din propriile clepsidre așteptînd, desigur, ca absurdul și rudele sale mitologice
ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351440_a_352769]
-
prea frig, ori ploaie și noroi. Noi am avut parte de neplacerea contrară: multă zăpușeală, o dogoreală de soare îngrozitoare și mai ales praf, mult praf. Cătră apusul soarelui mai cu seamă un nor des albicios se lasă greu deasupra țărânii, oprindu-ți vederea chiar la câțiva pași și înnecându-ți răsuflarea. Fizionomia marginii Bucureștilor și a satelor e foarte originală. Mai întii la barieră dai de o murdărie vrednică de cei mai originali africani; colea niște baieți de la o circiumă toacă
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
de... pomenire. Lacrimi, dacă vor mai curge, De-atâta dor se vor usca; La moartea mea se vor brusca Hulpavi, băutori de sânge... Tânăr îs și sunt în vână, Dar când popa glăsuiește: „Doamne sfinte, miluiește!” În pumn strâng niște țărână... ÎN LUME TOATE SUNT DEȘARTE ai fost o notă muzicală un do de sus ori poate-un la deschis-ai un concert de gală dar l-ai închis c-un... tralala ai fost pe scenă primadonă și glasul tău suia
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
încleștarea durerii. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru iubire, pentru ură, pentru viață; cu scăpărări ascunse din ochii fierbinți am ațâțat foc de căutare, în dimineață. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru aer, pentru țărână și flori; candoare și credințe statornicite-n taină umplu zbuciumarea și frica de erori. Noi ne-am născut pentru a putea suferi pentru patrie, copii și chiar iubită; emoțiile noastre puzderite-n frumusețe vor înflori mâine, în timpuri de elită. Referință
PATRIA ÎN DECEMBRIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350870_a_352199]
-
se numea atunci), deoarece au fost chemați mai dinainte acolo de o împărăteasa, la origine prințesa germană, pentru a ridica nivelul de trai în anumite zone ale imperiului rus de altfel ținuturi roditoare, si mai ales pentru a da exemplu țărânilor ruși. Doamna: Da? Adevărat este că nici eu nu știu cum de voi spuneți că nemții sunt reci... Încă de mică fiind, știu că atunci când tata avea ceva de făcut și nu putea singur, veneau nu numai rude, ci vecini, cunoscuți sau
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
Să-mi fie dor să merg la școală, Să zac în pat răpus de boală? Îmi vine așa, în nări, o boare, Să pup un sân de fată mare; În brațe-aș strânge o bătrână; Miroase-a cer și a țărână. Să beau un strop de apă rece? Dar nici așa setea nu-mi trece. Dar cuget iute-ntr-un răsuflet: Mi-e dor de un sărut pe suflet! Și parcă-mi vine-n gât un răget, Cum cerbului îi vine
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351601_a_352930]
-
e cald său rece, dacă îl bate ploaia și vântul, sau dacă e luminos ca soarele și te luminează cu Lumină caldă. Și totuși se învârte și levitează o altfel de biosferă de bioluminiscență stelară în capul meu...” Și totuși, țărână frumoasă și moartă, /De racla ta reazem eu harfa mea spartă/ Și moartea ta n-o plâng, ci mai fericesc/ O rază fugită din chaos lumesc.” (Mortua Est! De Mihai Eminescu) Să mori, să dormi, ori poate să visezi... Ca
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veci Și avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi. Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână, Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau toată viața cu sărăcia, mămăligă, o ceapă, puțină brânză sau ceva lapte dacă găseau și toată ziua la muncă. Fie pe câmp, fie prin ogradă ajutându-i pe cei mari. Viața era
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
2013 Toate Articolele Autorului Ziua întunericul doare în adâncul tău pământ petic de vrajă ascunzi comori chemări destine povești neîncepute măruntaiele lumii răstimpuri egale regi și cerșetori genii și idioți victime și călăi gânduri cuvânt al tristeții urme de pași țărâna le cheamă o ramură se rupe clepsidră răsturnată un fulger o furie tăcută mugurii rătăciți gustă roua dimineții speranță respirația naturii suflet în eternitate. Referință Bibliografică: Ziua întunericul doare / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 768, Anul III
ZIUA ÎNTUNERICUL DOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351755_a_353084]
-
fiscul mai vrea înc-o sumă Atârnă o funie-n pod La fel ca un semn de-ntrebare De-o groază de vreme că n-are Cine să-i facă marinărește un nod Și mierlele vremii se duc Odată cu stele puzderii Țărâna cu ciutele serii Pătrund într-un codru caduc Lăsați-mă dar să vorbesc Pândesc la ferestre ocnași Oamenii care pe sfoară sunt trași, Mor natural și firesc Referință Bibliografică: Dați-mi voie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DAŢI-MI VOIE de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346679_a_348008]
-
tău. Să-mi pot vedea chipul în sfârșit, înainte de orice nimicire. Ploaia aceea să mă ajungă, nenumărată. * (Floare de ciulin) Umbra ta doar apasă pe lut mai puțin decât tine. Și încă mai puțin decât umbra-ți, pasul nostru-n țărână. * Acele reflexe, limpezi, pe țesătura ce ia pe suprafața ei darul cerului clar, nu beau din fântâna nimicului: sunt nimicul, suavă splendoare a cerului uimit. Acel nimic se dăruie numai omului neștiutor, în tăcere. Tot ce atingem, acum, acele reflexe
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
se perinde doamne. Spre Tine, calea nu e pentru mers, Așa am învățat de la Iisus, Nu ai creat și ușă-n Univers, Doar suflete ce zboară ajung Sus. De-aceea îmi rămâne doar credința, Smerenia, iubirea și fiorul, Să simt țărâna că îmi e ființa, Când sufletul a învățat ce-i zborul. Că fără tine nu e nici zăpadă, La mine n-a venit nici Moș Crăciun, Înseamnă că urmează să mă scadă De la răbdare, Anul Nou cel Bun. Iubirea te
FĂRĂ TINE NU E NICI ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351120_a_352449]
-
Dulce limbă românească, Și Luceafărului steie Frunză-n umbra-i eminească. Unul, doar, a fost Nichita, Cel salvând un om la greu De sub ziduri, zid zdrobit-a Mersu-i drept de semizeu La cutremurul cel mare Care a răpus titani Azi țărână în uitare, Necuvintelor orfani... Unul, doar, a fost Nichita Cel la mijloc de șir lung De poeți ce își recită-a Doinei jale și deplâng Părăsirea de-oseminte În exodul tristei vieți A atâtor necuvinte Prin străini, fără poeți... Unul
NICHITA, DOAR UNUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351116_a_352445]
-
că astăzi conducem pe ultimul drum un mare român! Aceste vorbe nu au fost spuse la întâmplare, ele se confirmă. Într-adevăr, Costea Marinoiu a fost un român adevărat, un patriot, un harnic creator de slovă românească, un scormonitor prin țărâna istoriei, un promotor al culturii și al valorilor românești, mentor și sprijin pentru generații și generații de tineri; a fost un om cu suflet mare și cu un caracter ales cum rar mi-a fost dat să întâlnesc; a fost
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
cutele unui chip lipsit de asprime, dar marcat nativ de vizibile accente oarecum meditative. Anulându-și cu de la sine voință limitele ființării proprii între cadrele înguste ale epocii sale de proveniență, spiritul olimpian al lui Godot a transcens dintotdeauna puținătatea țărânii ancestrale, nedorind a o călca cu niciun preț în picioare, tocmai pentru că arta umilinței, aceea care te înalță, nu cea care te zdrobește, e una cunoscută de el, grație divinității, din plin. O dezlegare spirituală, am putea spune, de toți
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
căci povestea nu vrea să ne spună −, dacă acel comunist înfocat a fost cumva Hugo Rafael Chavez, Gheorghe Gheorghiu-Dej... Karl Marx... Ceaușescu... Lenin... Stalin... sau altul dintre cei de mâine. Toate la timpul lor! Și noi la fel, fiecare... Numai țărâna istoriei de ne-ar fi ușoară deasupra - cum se zice −, nu încărcată de blesteme... Alexandru Tomás-Cervesy *** Referință Bibliografică: La masa tăcerii de sine: / Alexandru și Maricuța Manciuc Toma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 799, Anul III, 09 martie 2013
de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345623_a_346952]
-
cu nea Alecu Georgescu, inginer hidraulic din Pucheni, Prahova, am făcut logică. El, nea Alecu, ne-a vorbit despre Dorin Pavel, profesor de hidraulică, cel care la încheierea Tratatului de Pace cu rușii pe Prut a luat un pumn de țărână și a zis: „Și acesta este pământ românesc!” Ne-a mai vorbit nea Alecu despre inginerul Fogoroș (român crescut de un baron ungur) care a modernizat Budapesta și despre mulți alți oameni de renume; îi sunt recunoscător până astăzi pentru
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]