6,446 matches
-
nenumărate alte răni de gravitate medie, unde sora lui are douăzeci și șase de răni mortale provocate de un obiect ascuțit, fără a mai pune la socoteală rănile mai mici, și unde tata putrezește și el, făcut terci, în lada țărănească din lemn sculptat. În total, cele trei persoane prezintă peste optzeci de lovituri de topor, fără a mai pune la socoteală împunsăturile cu baioneta, iar cele mai zdrobite sunt capetele. A lovit cu ambele mâini ca să aibă mai multă forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mai mare, de exemplu un coș de rufe. Dar clinica era ocupată. Camera mea era tot ce aveau disponibil, mi-a zis sora medicală care m-a condus sus. Era drăguță. Ca o negustoreasă baltică de pește, dar fără conversația țărănească a acesteia. La momentul când terminase de făcut patul meu și-a spus să mă dezbrac, aproape că rămăsesem fără suflu de emoție. Mai întâi slujnica lui Frau Lange, apoi asta, la fel de străină de ruj precum e un pterodactil. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
suprarealiștii și tradiționaliștii bucureșteni, revendicată de Viața românească, e cel mai indicat astru pentru peisagiul nostru literar: mahalagiu, agricol sau haiducesc. Domnul Arghezi face poezii cu inocenta aplicațiune spre migală a unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia ființă. Alteori, travestit în brodeuză, ia acul, foarfecele și lucrează pe olandă "à jour". Toate acestea sunt foarte bune deprinderi călugărești. Dar parfumurile duhovniceștilor virtuți le bănuim irevocabil mistuite. Nu găsim în prezența banală a unui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
că, râvnind la o chimie complectă a poeziei, i-a alterat puritatea. Patriotismul, pentru poeți, constă în a scrie o poezie cât mai puțin coruptibilă, în a lega destinele de viața superioară și puternică a versurilor lor. Cred că porțile țărănești, iile, balaurii, feții-frumoși, mozaicurile și zugrăvelile bizantine, conduc poezia la un stil pastiș ori pestriț. Stilul poeziei d-lui Blaga nu trebuie să fie universal, în sensul imperial al catolicismului, ci intemporal și ceresc, ca Ierusalimul ortodoxiei, care - în nici un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a doua religie. Prin instituțiile pe care le-a creat, Astra a ridicat satul meu la statutul de sat model, ceea ce echivala cu un grad ridicat de emancipare economică, culturală și spirituală. Aveam în sat: Casă națională, Bibliotecă populară, Școală țărănească, Monografie, Teatru popular, Cor renumit, organizația „Șoimii Carpaților” Întreaga mea copilărie s-a hrănit din poveștile legate de ceea ce a însemnat Astra pentru satul meu” In perioada 1964-1971 este student al Universității „Babeș-Bolyay” din Cluj-Napoca, coleg de generație, dar în
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
s-au așternut între aceste două lumi. M-am aplecat cu drag asupra mai multor aspecte privitoare la Țigăneștiul natal, ca o încercare de restaurare, într-un anume fel, a unui spațiu concentrat de românitate, cu structuri stabile de esență țărănească, cu orânduială străveche, așa cum era în timpul copilăriei mele, momente pe care le-am trăit înainte de mișcările tulburi care au urmat și care au produs atâtea răsturnări de valori. Chemând faptele să se adune într-o albie cu apă limpede, ca
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
funcționat un timp la Dâmbovicioara, după care a fost mutat la școala primară din Rucăr din 1922, pe care a servit-o cu credință până la pensionarea sa în 1947 din motive de apartenență politică)a fost membru al Partidului Național Țărănesc al lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache. A fost și un talentat orator. Bun organizator, a reușit să strângă periodic promoția sa de absolvenți și să sărbătorească (chiar) și cel de-al cincizecilea an de la absolvire. A luat parte la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
naște. Nici baba și moșneagul din Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
moșneagul din Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
timp de ecologie în România?!!! Glumesc cu amărăciune nedisimulata. Mi-e dor de etapa aceea în care ieșeam în parc, cu mic cu mare, adunamhartiile, pliveam florile... - V-ați demonstrat interesul față de valorificarea patrimoniului cultural local, prin înființarea unui Muzeu țărănesc în satul Archiud, județul Bistrița Năsăud. Ce presupune să "clădești” un muzeu, să îl pornești și apoi să îl pui pe roate? Cum ați rezolvat problema finanțării? Cum ați promovat acest proiect? - Am pus Proiectul pe hârtie, apoi, cu sprijinul
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
-șef cu soția, persoană foarte importantă, în gestionarea cheltuielilor evenimentului. Acesta trebuia să găsească posibilitatea de a adăuga la pierderi sau la „protocol” cele cheltuite cu banchetul. S-a profitat de acest eveniment pentru a se da o mică petrecere țărănească, aniversându-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită și de trișcă. Aceasta interludează cele trei părți, cântecul ilustrând perfect obiceiul local la nunțile țărănești. Efecte remarcabile le obține etnomuzicologul și la cântecul satiric ,, S-ar ținea mândra de lume''. În acest cântec, fiecare vers este cântat de solist și reluat de cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
nostru popular pe care l-a pus în tiparele unui aranjament muzical cum puțini au făcut-o până la el. Preocupat mereu de cercetarea folclorului muzical, Tudor Jarda își continuă anchetele și pe Valea Bârgăului de unde a cules motivele din,, Nunta Țărănească'', iar din folclorul năsăudean a preluat piese corale culminând cu suita I năsăudeană, poem coral cu orchestră Prin renumitele sale creații a fost supranumit de către specialiști ,, humuleșteanul din Năsăud''.pe care l-a preocupat folclorul din zona de origine a
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
copilăria veselă și nevinovată, sub semnul neastâmpărului băiețesc și al poznelor: ,,Așa eram eu la vârsta copilăriei, la vârsta cea fericită și așa cred că au fost toți copiii de când lumea și pământul.” 44Autorul povestește istoria unei copilării în mediul țărănesc(Humulești), la vârsta maturității. Își lărgește sfera de sensibilitate și înțelegere, se complică sufletește și se formează ca om. Adevăratul univers al copilăriei, însă, este cel privit din interior, din perspectiva eroului narator aflat la vârsta copilăriei. El este creionat
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
seria celor mai robuști poeți importanți din generația lui” (C-tin Crișan). ”Nu-i lapte pe nume mai dulce Nici soare să urce pe deal Mai altfel, mai dulce chemare Ca aici, la noi, în Ardeal. Datorez mult rădăcinii mele țărănești, în devenirea mea, fiul de truditori ai pământului, din Idicel-Sat, considerând întotdeauna, că rădăcina aceasta mi-a conferit un titlu de noblețe aparte. Le rămân, așadar, lor, părinților mei, tuturor țăranilor care au dat numele țării, recunoscător. ” ( L. Lădariu) ”Lazăr
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
de nefericire. NEFERICIREA ESTE PÂINEA ROMÂNULUI.Se pare că nu avem nicio scăpare!...Poate, poate doar o grevă a foamei: O GREVĂ NAȚIONALĂ A FOAMEI! Poftă bună! Costel Zăgan Tradiționala bâtă românească și cucuiele tranziției Imediat după apariția pe piața țărănească a Legii 18 a început "negustoreala cu pământul".Arabil sau nu. Ca proprietar de drept sau și de fapt. Cu acte în regulă sau în neregulă. Cu balanța înclinată de adevăr ori și de justiție. Cu vecini buni și ne-
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
în faza finală a barocului, cum erau întâlnite în Orșova și Turnu Severin. Acestea erau construite în maniera « culelor » balcanice, exemplare cu elemente de arhitectură similare întâlnindu-se în Oltenia sau spațiul muntean învecinat, dar și la casele fortificate ( « cule » țărănești) din același areal. La insulari s-au observat și influențe accidentale, de la Viena în special primite în urmă intensificării comerțului pe Dunăre . Ele s-au materializat prin europenizarea mai grabnica a costumului tradițional și prin utilizarea unor obiecte de uz
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
de scris și de frumosul din lucruri, peregrin prin țară și prin lume în căutarea Fântânii cu apă bună pentru suflet. Mai știu, din mesajele pe care mi le trimite, din când în când, pe internet, că își poartă originile țărănești cu distincție nobiliară, primenindu-și inima de fiecare dată când privește spre „trepiedul de aur” al copilăriei: Dudul, Ursei și Salcâmul aplecat. Miraculos Dudul, frate bun cu „Copacul Gică” al lui Nichita, ori cu (păstrând proporțiile!) „caisul meu, Dănuț, de-
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
își simți cum tălpile încep să i se umezească și să-i devină reci. - Doamne, Dumnezeule, doar nu o fi murit tatăl lui Radu, nu putu ea să nu se ducă cu gândul la această posibilitate, făcând legătura cu zicala țărănească auzită de la bunică și huhuitul bufniței de pe casa vecină. Aștepta să se facă ziuă să-l poată suna pe Radu, dacă nu o va face el, să afle care-i situația cu tatăl lui și de ce a fost chemat de
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362319_a_363648]
-
Asiei.". Activitatea politică a marelui savant a fost subînscrisă ideilor sale pe care le rostea răspicat în discursuri de o mare valoare oratorică, cele mai vehemente și mai celebre fiind create cu ocazia unor evenimente tragice ale neamului românesc: răscoala țărănească din 1907, participarea României la primul război mondial, Marea Unire. ,,Înfățișate posterității cu o serie de antonimii, mai ales atunci când se încearcă o punere în balanță a rezultatelor cercetării cu clișeele sentimentale atât de bine sedimentate în conștiința generațiilor, ideile
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
mai pune și de câte o nuntă, că se mai fac până la lăsatul secului, intrarea în Postul Paștelui. Se tocmesc bucătarii, porcii și vițeii pentru nuntă sunt îngrășați, se tocmesc lăutarii cei mai buni, că așa stă bine unei nunți țărănești. Se fac planuri și câte și mai câte... Nu lipsesc nici țațele, bârfitoarele satului care, adunate în grupuri, cu limba lor ascuțită, vorbesc adevărate și neadevărate: „ai văzut cum se uita aia la ăla?”, „ăla trăiește cu aia”, „Gheorghe și-
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
bine, Iosif având o vorbă: „mâncarea de dimineață e ca însurătoarea de tânăr”. Era foarte priceput. Încă de tânăr cosea la mașină, țesea la război - și culmea - deseori torcea, întrecându-se cu mama sa, Maria, numărând fusele. Avea un război țărănesc făcut de mâna lui, numai spetele erau de cumpărat. Avea spirit comerciant. Cumpăra și vindea cu un câștig cât de mic. Era un dar de la Dumnezeu. Mai târziu și-a deschis o prăvălie mare, cea mai aprovizionată de pe văile Doamnei
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
în strânsă legătură cu viața omului și condiția lui. Între om și lumea exterioară, între țăran și obiecte există un mod specific de cunoaștere, un fel de participare nu numai fizică, ci și afectivă, o intimitate de nezdruncinat. În casa țărănească, printre bunurile cele mai de preț se numără, de exemplu, lada de zestre. Pentru omul satului arhaic foarte importante sunt sărbătorile, acel timp sacru ce impune o anumită stare fizică și morală, o curățare exterioară, dar și una interioară. Obiceiurile
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
organizația din zona Muscel, prin tradiție își alegea organelle locxale de conducere, să candidez și eu. Pe atunci, prof. Ilie Patraulea aspira la primul loc, după Ion MIhalache și mă recomandase acestuia pentru președinția tineretului din Muscel al Partidului Național Țărănesc. N-am fost de accord din motive de independență din fire, de neimplicare în niciun fel, altfel decât profesional și cultural, la acțiunile publice, politice mai ales. Și nu din considerente de teamă sau altceva ... La încercarea celor de mai
ERA SĂ INTRU ÎN POLITICĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360862_a_362191]