2,363 matches
-
așteptat ca „progresând” astfel, peste câțiva ani „nu vor mai exista de loc școlile rurale”. Dorința de a vedea progresând cu adevărat școala rurală e izvorâtă din încrederea - cunoscută și subliniată apăsat de exegeți - în forța economică și morală a țărănimii. „Noi, credea, n-avem alte clase pozitive decât pe țăran.” Omul rural are însă nevoie de instrucție și educație pentru a învăța să producă mai mult și mai bine: „Dacă instrucția va fi generală, putem spera că țăranul viitor va
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cooperativele de consum la cele de producție și apoi la cele de credit, desființându-se astfel, rând pe rând, capitalul comercial, industrial și bancar. Cu toate neajunsurile lui, fenomenul cooperatist „a însemnat o schimbare nu numai în viața economică a țărănimii, ci și în psihologia ei”, iar „cooperația a fost un factor de progres” (ibidem, p. 140). Era, desigur, o iluzie credința că s-ar putea clădi un „stat cooperativ democratic”, așa cum susțineau unei teoreticieni ai cooperatismului, un stat care ar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
un „stat cooperativ democratic”, așa cum susțineau unei teoreticieni ai cooperatismului, un stat care ar fi urmat să ducă la înlocuirea sistemului capitalist. Cooperativele care împânzeau întreaga țară au constituit însă un punct de sprijin, în primii ani după război, pentru țărănime și micii meșteșugari (ibidem, p. 140). Nașterea ideii de cooperațietc "Nașterea ideii de cooperație" Părinții ideii de cooperație sunt socialiștii utopici - asupra acestui adevăr au căzut de acord toți doctrinarii cooperatismului. „Cooperația modernă, îndeosebi cea industrială - crede G. Mladenatz - își
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
posibilității educației sociale a maselor - acesta e crezul acestui reprezentant al cooperatismului românesc. Cum au fost materializate asemenea idei în cooperația română? Toți doctrinarii pionieri ai cooperatismului românesc au susținut această formulă ca pe o posibilitate de a ameliora mizeria țărănimii și, mai apoi, a clasei muncitoare, dar și ca formă de educație socială. Trei „principii generale” au stat la baza tuturor formelor de „societăți cooperative”, scrie unul dintre animatorii acestei mișcări la noi, A.G. Galan: „interesul muncii, ajutorul propriu și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
reale și adânc simțite de păturile largi ale poporului nostru” (Mladenatz, 1942, p. 7). Ea a avut rolul de organizator și îndrumător al vieții economice și socio-culturale a maselor, a reprezentat „cea mai importantă manifestațiune colectivă pe teren economico-social a țărănimii, a meșteșugărimii, a muncitorilor manuali și intelectuali” (Mladenatz, 1942, p. 13). A răspândit convingeri, a sădit „virtuți cooperatiste”, a educat „cooperatori adevărați”, oameni „activi” și „conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la această acțiune destructivă, Institutul Național al Cooperativei a alcătuit un statut al „Cooperativei de producție și desfacere agricolă” care să reglementeze operațiile ce se pot înfăptui prin această organizație și - mai ales - să deschidă drumul pentru „ridicarea culturală a țărănimii”. Devenind o puternică forță economică (putându-se cumpăra semințe, mașini, unelte agricole), practicând o agricultură rațională (prin amenajarea de câmpuri experimentale, pepiniere, ferme model, înființarea de ateliere, cuptoare, brutării, lăptării etc.), „o astfel de cooperativă poate sprijini, material și moral
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale - a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această asistență de specialitate acordată țărănimii pentru grăbirea și raționalizarea evoluției agricole a avut și efecte secundare benefice asupra participanților: „influențarea inteligenței și voinței gospodarilor”, stimularea energiei lor creatoare. „Agronomul” nu este simplu tehnician, ci un „colaborator la o operă socială”. Pentru că el îndeplinește nu o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a încurajat și susținut pe învățătorii ce au înființat bănci populare și a determinat apariția acelei acțiuni sociale numită „activitate extrașcolară”, activitate ce avea să-i poarte numele. Acest „mare democrat”, cum i-a spus D. Pătrășcanu și „părinte al țărănimii” (I. Simionescu) a fost nu numai un mare făuritor de școală nouă, ci și un om de idei și de acțiune cum n-a fost nici un ministru al învățământului până la el. El voia ca „școala să fie centrul cultural al
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
clasa țărănească are nevoi multiple”, credea el - și „niciuna nu trebuie lăsată la o parte, căci toate se leagă între ele” (Haret, 1905). Ideea dominantă în această celebră broșură a lui Haret este acum că factorul principal trebuie să fie „țărănimea însăși, pe care o consider ca un corp activ, inteligent și conștient”. Pornind de la această opțiune, Haret a aplicat pentru prima oară principiile școlii active, care nu a însemnat atunci decât principiul cooperativ al „ajutorului propriu”. Referindu-se la rolul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
lupta vieții sociale, el să se manifeste în formele cele mai civilizate și cu șansa întreagă de a-și ocupa locul la care trebuie să aspire” (ibidem, p. 211). Țara noastră avea atunci nevoie, credea organizatorul acestei școli, de o țărănime cu o conștiință formată și cultivată, școala de la Fierbinți fiind „o făclie aprinsă pe drumul spre această conștiință țărănească”. Încă un exemplu: Școala țărănească de la Grid-Făgăraș, care a funcționat timp de șase săptămâni, de la 1 martie până la 15 aprilie 1941
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cheltuieli mai mari decât în perioada în care pacientul ajungea la medic atunci când „nu mai era nimic de făcut”. Nu trebuie să pierdem din vedere nici concepția regimului politic asupra sectoarelor productive și neproductive. Sistemul comunist considera că muncitorimea și țărănimea depun o muncă productivă. Învățământul și sănătatea sunt considerate sectoare de rang inferior, care ies din sfera productivă. Investițiile în aceste domenii neprioritare sunt reduse sau amânate, iar salarizarea, diferențiată intern relativ modest, după schema generală a diferențierilor din societatea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
5 copii ai săi au fost persecutați în școală deoarece erau fiii unui “bandit”, cum mai erau catalogați deținuții politici. În familia noastră, noi am fost doar 4. Colectivizarea agriculturii la Tecuci Regimul comunist a dus un veritabil război împotriva țărănimii, care a durat 13 ani și care s-a încheiat cu colectivizarea agriculturii. In cadrul planului de sovietizare a României, pe 7 Martie 1945 a sosit la București o comisie formată din Evgheni Suhalov (reprezentantul Cominternului), Vasile Prisenko (secția sindicate
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
proporție de masă”, în Romania a urmat ceea ce s-a numit „deschiaburirea lui Stalin”. Gheorghiu-Dej și Ana Pauker au fost cei care a pornit acest război civil împotriva țăranilor înstăriți, denumiți chiaburi, care a condus la un adevărat genocid al țărănimii, cu milioane de victime, în timp de pace. In acest scop s-a făcut colectivizarea agriculturii, începând cu anii 1948-1949. Dacă distrugerea industriei interbelice românești s-a realizat într-o singura zi, în 11 iunie 1948, printr-o lege a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poeziei lui Arghezi, nu sunt marcate prin semnele citării, ceea ce este specific intertextualității. Poezia poate fi „citită“ și cu o altă grilă de semnificații, ca o paro die a liricii proletcultiste care elogia „victoriile socialismului“, electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Artur Gorovei (1864-1951) a fost una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii românești. Și-a Închinat viața și opera cercetării tradițiilor țărănimii, vechilor credințe, datinilor și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
economică a Europei predomină: progresele rapide ale capitalismului, pe care acest continent le înregistrează, favorizează o creștere generalizată a clasei muncitorești. În această regiune a lumii se organizează partidele socialiste și se pun bazele Internaționalei. Totuși, în ciuda acestei dezvoltări economice, țărănimea rămîne încă majoritară în multe țări europene, iar socialismul se vede constrîns să integreze acest element esențial în strategia sa30. Cum va pătrunde el în acest mediu? Aici, ca și în cazul organizării diferitelor clase muncitorești, se va impune, în funcție de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
acest mediu? Aici, ca și în cazul organizării diferitelor clase muncitorești, se va impune, în funcție de țară, diversitatea situațiilor. De timpuriu, încă de la Congresul de la Zürich din 1893, o Comisie agrară încearcă să pună bazele unei coordonări a intervenției în direcția țărănimii. Se pare că socialiștii danezi au fost primii care s-au ocupat de această chestiune și au considerat o prioritate intervenția în mediul rural. De altfel, în numai un deceniu, numărul țăranilor va crește vertiginos în cadrul acestui partid: de la 3000
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
militanți în 1900. Slaba industrializare a Danemarcei din acești ani contribuie la această stare de fapt. Situația se prezintă cu totul altfel în România. Doi factori externi forțează Partidul Social-Democrat, în care intelectualii au o pondere importantă, să intervină în cadrul țărănimii: tulburările din mediul rural din nordul Moldovei, care au avut loc în perioada 1887-1890, se conjugă cu o agitație asemănătoare în Italia, al cărei răsunet se face simțit în această țară danubiană. Cu toate acestea, Partidul Socialist este aproape inexistent
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ilustrează foarte bine diversitatea orientărilor susținute de socialiști: în timp ce danezii, olandezii și francezii vor împărțirea pămînturilor, socialiștii români, italieni, croați și ruși speră să cîștige masele de țărani de partea lor prin cooperativizare și înmulțirea cooperativelor. Toți doresc să unească țărănimea împotriva agresiunii capitaliste, ceea ce, în majoritatea cazurilor, rămîne doar un gînd frumos, avînd în vedere varietatea păturilor sociale care constituie această clasă: dacă acest cuvînt de ordine găsește un oarecare ecou în rîndurile micii țărănimi, efectele sale sînt puse sub
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cooperativelor. Toți doresc să unească țărănimea împotriva agresiunii capitaliste, ceea ce, în majoritatea cazurilor, rămîne doar un gînd frumos, avînd în vedere varietatea păturilor sociale care constituie această clasă: dacă acest cuvînt de ordine găsește un oarecare ecou în rîndurile micii țărănimi, efectele sale sînt puse sub semnul întrebării în cazul clasei de mijloc a țărănimii, ca să nu mai vorbim de marii proprietari. Un ultim obstacol major, de ordin național, care apasă mai mult asupra mentalității țărănești decît asupra conștiinței muncitorești sporește
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
doar un gînd frumos, avînd în vedere varietatea păturilor sociale care constituie această clasă: dacă acest cuvînt de ordine găsește un oarecare ecou în rîndurile micii țărănimi, efectele sale sînt puse sub semnul întrebării în cazul clasei de mijloc a țărănimii, ca să nu mai vorbim de marii proprietari. Un ultim obstacol major, de ordin național, care apasă mai mult asupra mentalității țărănești decît asupra conștiinței muncitorești sporește numărul dificultăților. Totuși, contrar a ceea ce s-a crezut poate mult timp, Internaționala a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
fie și prin expediente și subterfugii mai mult teoretice. Sfârșitul protagonistului nu va întârzia să se producă prin însingurarea datorată inadecvării sale istorice, ceea ce îl face pe criticul Emil Manu să-l compare pe Moromete cu "un rege Lear al țărănimii din Câmpia Română". Dacă tatăl contempla un destin istoric depășit, fiul, Nicolae din "Marele singuratic", visa la niște idealuri sociale la fel de imposibile, utopii ce s-au dovedit pernicioase, căzând într-o veritabilă decompensare, vindecată prin eros și autoanaliză. Treptat, Marin
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Ilie Moromete aduce în casă pe Achim, Nilă și Paraschiv, iar soția lui, pe Tita. După căsătorie, familia mai are doi copii: Niculae și Ilinca; tensiunea crește fiind "alimentată" de Guica, sora lui Moromete. Tema fundamentală a romanului este dispariția țărănimii tradiționale, cu câțiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial. Sub aspect compozițional, romanul cuprinde trei părți semnificative: masa, prispa, secerișul "precedat de o pregătire aproape mistică, sub puterea unei mari exaltări a plecării la câmp" (Eugen Simion). Prozatorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iubirea îl umanizează. Revenind la Florica, este ucis de soțul ei cu sapa. Deși obținuse pământ de la socrul său, protagonistul continuă să fie dur cu Ana și după nașterea copilului, iar femeia, nefericită, se spânzură. Ion este un exponent al țărănimii, la care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc din roman. Sunt prezente evenimentele din viața satului (nașterea pe câmp, unde copilașului i se taie cordonul ombilical cu secerea; nunta, ca un simplu ritual; moartea provocată de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a mărit treptat influența și ponderea până ce, prin protecție sovietică și intimidare, a reușit să rămână singur stăpân pe putere. În același timp, partidul a practicat un reformism demagogic, care i-a atras o parte de sprijin popular, atât în țărănime cât și în muncitorime; ca și în celelalte țări est-europene, comuniștii au avut de înfruntat o opoziție dezorientată și divizată care nu a opus decât o slabă rezistență"(Istoria românilor, 1984, p.275). Tactica divizării și eliminării pe rând a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]