887 matches
-
Ailenei (Colea Răutu). Trupei comandate de maiorul Andrei i se alătură frații căpitanului Luca, care fuseseră voluntari în Armata Română și s-au întors în sat atunci când au aflat de masacru: Mitru (Șerban Ionescu) și Onuț (George Mihăiță), o tânără țărancă (Ileana Popovici) și alți câțiva săteni ce știau să folosească armele. Românii îi atacă pe mercenari pe ulițele satului și apoi în pădure, iar mercenarii se retrag în castel. Colonelul își acuză oamenii de lașitate și îi avertizează că vor
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
Interpretarea Margaritei Lozano a fost, în general, apreciată de majoritatea criticilor, care au evidențiat înțelegerea personajului și trăirea sinceră a unui rol dificil, de o mare profunzime, conferindu-i Vitoriei „tragismul și demnitatea eroinelor antice, sensibilitatea și inteligența nativă a țărancei noastre”. Romanul a fost dramatizat de Sandu Marian, Alexandru Bibescu și Constantin Moruzan pentru Teatrul Național Radiofonic. Există două spectacole de teatru radiofonic în regia artistică a lui Constantin Moruzan. Primul dintre ele a avut premiera la 15 septembrie 1963
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
gruparea avangardistă ""Bubnovîi Valet"" ("Valetul de Caro"), orientarea lui artistică nu este totuși conturată. Alături de tablouri influențate de pictorii francezi contemporani, realizează și compoziții de artă primitivă, caracterizate de simplitate și realism naiv cu tematică inspirată de viața satului rus ("Țărancă cu un copil și cobiliță", 1912). În 1912, împreună cu Larionov și Goncearova, Malevici părăsește gruparea "Valetul de Caro"; în martie, participă cu toții la celebra expoziție intitulată ""Oslinîi Chvost"" ("Coada de măgar"), unde Malevici își prezintă lucrările sale "cubofuturiste". Influențat de
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
anii 1915, 1924 și 1929 - dar aceste versiuni individuale se deosebesc unele de altele. Niciunul dintre "pătrate" nu este cu adevărat un pătrat geometric, laturile lor nu sunt egale. ""Pătratul roșu"", denumit de artist cu ironie "Realism vizual al unei țărance în două dimensiuni", nu este mai regulat decât cel negru, apare alungit în sus și la dreapta. Grație acestor deformări, pătratul roșu prinde viață, este parcă în mișcare. Înțelegerea paradoxală a "odihnei dinamice" cu care artistul operează aeseori în prelegerile
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
Camil Ressu, Ion Irimescu, Boris Caragea, Corneliu Baba, și Iosif Iser, prin care se spera "„lichidarea caracterului birocratic și apolitic al muncii...”". Prin urmare, în perioada comunistă, Ștefan Szönyi a devenit un militant reprezentativ al realismului socialist, creând lucrări ca „Țărancă”, „Lumină peste uzină”, „Portretul unei muncitoare”, „Tipografie ilegală”. Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pictorului Ștefan Szönyi i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară
Ștefan Szönyi () [Corola-website/Science/311938_a_313267]
-
rolul Meda urma să revină părții franceze, regizorul i-a spus lui Dej că fiica sa își formase o imagine de femeie elegantă în filmul "Erupția" (1957) regizat de Liviu Ciulei și nu i s-ar potrivi un rol de țărancă care merge cu picioarele goale. "„[...] Dacii au fost niște sălbatici și destul de primitivi, Decebal se îmbrăca aproape țărănește..., fiica lui va fi o țărancă, având o scenă când va merge cu picioarele goale pe stânci..., or maestrul Ciulei a reușit
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
filmul "Erupția" (1957) regizat de Liviu Ciulei și nu i s-ar potrivi un rol de țărancă care merge cu picioarele goale. "„[...] Dacii au fost niște sălbatici și destul de primitivi, Decebal se îmbrăca aproape țărănește..., fiica lui va fi o țărancă, având o scenă când va merge cu picioarele goale pe stânci..., or maestrul Ciulei a reușit să dea o altă imagine fiicei dvs. și nu cred că i s-a potrivi rolul Meda [...]”", a argumentat Nicolaescu, la care liderul comunist
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
fiind sesizabile mai ales în simfoniile de culori pe care le crea. În corpul de bibliotecă de află diverse volume, de la cele despre antichitatea greacă și latină până la literatura franceză a secolelor XVI - XVIII. Portrete ale membrilor familiei, păstorași și țărănci, ca și peisajele grigoresciene cu care suntem obișnuiți tronează pe pereții acestei încăperi. Se pătrunde apoi în cea mai mare cameră a casei și cea mai importantă prin activitatea de creație care se desfășura aici: atelierul artistului. Este o încăpere
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
pe pânză pe care le-a aplicat pe suprafețele de decorat. Tematica lucrărilor de la Kalinderu este lipsită de claritate și anecdotica destul de confuză. Afirmația poate fi argumentată prin faptul că în mijlocul unor nuduri care aparțin unei concepții bahice, apare o țărancă îmbrobodită care are o vestimentație specifică satelor rurale românești. Ion Zurescu a fost de părere că o astfel de compoziție nu pare a fi justificată de niciun considerent estetic. Lucrările murale pe care Verona le-a realizat atât în palatul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
prin folosirea mijloacelor de natură literară cum este umbra care se profilează pe zidul de fundal al imaginii. Interesul pe care l-a manifestat pictorul după anul 1880 poate fi remarcat în abordarea unor teme grigoresciene în portrete ca "Tânără țărancă torcând". Ea este înfățișată într-un costum tradițional și cu o broboadă roșie atârnând pe umăr. Provenind de la Pinacoteca Municipală, aflată astăzi la Muzeul Național de Artă, lucrarea este argumentul care apropie tematica de cea a lui Nicolae Grigorescu, dar
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
documentare ale lui Carol Popp de Szathmári, Amedeo Preziosi, Emil Volkers sau Henric Trenk, sau ca "Trei băieți diavoli, sorbind ca o picătură profirul din pahare la umbra frunzarului din fața cârciumii", tematică împrumutată din opera lui Theodor Aman, sau ca "Țăranca ducând merinde la câmp". Sava Henția a realizat picturi care au statut documentar, din ele transpare pitorescul iarmaroacelor și a îngrămădirilor comerciale rurale. Acuarela "Bâlciu în Brebu" este o îmbinare dintre peisaj care are și o valoare documentară a epocii
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
adevărate. În arta sa se observă o accentuată tendință de “bizantinizare”, atât în tratarea portretelor, cât și în compoziții. Personajele capătă aer de austeritate, în timp ce chipurile, departe de a fi rigide, degajă noblețe, puritate, fiind impregnate de multă sensibilitate ("Bucovineană, Țărancă cu maramă," ș.a.). Vigoarea desenului accentuiază eleganța formelor. Impresia de eleganță rafinată este subliniată și de prospețimea și vioiciunea coloritului, în care albul-argintiu și aurul joacă un rol important. Printre lucrările sale care ating perfecțiunea se află: "Maria România" și
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
expresiei, exigența transfigurării spațiului și a obiectelor dar și sugestia poetică sunt tot atâtea calități picturale surprinse în tablourile Elenei Greculesi. Acestea au încărcătură emoțională, degajă calm și echilibru, fascinează spiritul liric și îndeamnă totodată la reflecție. "Celelalte lucrări (“Bucovineană”, “Țărancă cu maramă”, “Profil”, “Nalbe”, “Flori de primăvară” etc.) se disting prin esențializarea subiectelor și prin cromatismul acordurilor proxime de griuri colorate, în game reținute și evocatoare. Portretele sunt marcate de un benefic laconism al formelor cu aluzive trimiteri etnofolclorice, iar
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
celor două partide principale de opoziție să formeze un guvern de coaliție care ar fi avut majoritatea necesară în Parlament. Raportul sus-numit confirma de asemenea popularitatea mai crescută a BPD-ului în orașe, spre deosebire de sate, datorită faptului că, în ciuda așteptărilor, țărăncile votaseră în special pentru PNȚ. Deși a câștigat voturile funcționarilor de stat și a clasei mijlocii evreiești, BPD nu a reușit să obțină câștiguri demne de luat în seamă în fiefurile țărăniste sau liberale. Rezultatele alegerilor au confirmat intrarea României
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
40. Lucrările sale pline de avânt, demonstrează cunoașterea temelor tradițional-populare, dar și o stăpânire desăvârșită a materialelor alese pentru realizarea lor. Portrete grave de țărani bănățeni, figuri de copilași desculți dovedesc legăturile nezdruncinate cu lumea zonelor natale, siluete de tinere țărănci pot fi descoperite în Maternitatea, plachetele sau portretele rondo-bosso semnate de el redau impresionant galeria corifeilor școlii de artă (Portretul lui Tasso Marchini, Aurel Ciupe, propriul Autoportret). Modelele sale trec prin transformări neașteptate: marile figuri ale istoriei naționale (Cloșca, Doja
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
călare pe mârțoaga sa, Rocinanta, înarmat cu arme din carton. Întocmai ca eroul din romanele de aventură pe care le citea, Amadis de Gaula, el își alege o domniță căreia să-i dedice victoriile din bătălii: Dulcinea del Toboso, o țărancă dintr-un ținut vecin, pe numele adevărat de Aldonza Lorenzo, dar care în realitate nu era nici nobilă, nici frumoasă. În drumul său, el se oprește mai întâi la un han, pe care îl ia drept castel, și confundând hangiul
Don Quijote de la Mancha () [Corola-website/Science/314625_a_315954]
-
datorită povestirilor din prima parte a romanului. Acum se tratează mai în profunzime tema deziluzionării. Don Quijote ajunge batjocura mai multora, iar până și Sancho își înșală stăpânul. Nevoit fiind să o găsească pe Dulcinea, el îi prezintă lui Don Quijote trei țărance sărace, pe care le dă drept Dulcinea și însoțitoarele ei. Pentru că Don Quijote vede doar țărăncile, și nu o nobilă doamnă, Sancho pretinde că acesta este vrăjit și de aceea nu poate vedea ,adevărul". În cele din urmă Sancho este numit
Don Quijote de la Mancha () [Corola-website/Science/314625_a_315954]
-
Don Quijote ajunge batjocura mai multora, iar până și Sancho își înșală stăpânul. Nevoit fiind să o găsească pe Dulcinea, el îi prezintă lui Don Quijote trei țărance sărace, pe care le dă drept Dulcinea și însoțitoarele ei. Pentru că Don Quijote vede doar țărăncile, și nu o nobilă doamnă, Sancho pretinde că acesta este vrăjit și de aceea nu poate vedea ,adevărul". În cele din urmă Sancho este numit guvernator al insulei Barratoria, și, deși se dovedește capabil, renunță. Don Quijote se întoarce acasă, unde
Don Quijote de la Mancha () [Corola-website/Science/314625_a_315954]
-
formarea unei noi oști, Doamna Elisabeta Movilă își pune la dispoziție propriile bijuterii pentru plata mercenarilor. Răzeșii șoimăreșteni iau în posesia vechea lor moșie, iar Tudor se stabilește în sat unde-și construiește o casă nouă. El se îndrăgostește de țăranca Anița (Ioana Drăgan), o fată simplă, dar cinstită. Liniștea nu ține mult, iar Simeon Bârnovă aduce vestea că boierii moldoveni s-au răsculat împotriva domnitorului și au pornit cu o oaste de strânsură asupra Iașilor. Căpitanul Tudor îi ridică la
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
în clasele superioare, control al corpului (părul strâns, corset, bonetă)<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote4sym" name="sdfootnote4anc"><sup>4</sup></a> putem argumenta că erotismul într-un tablou precum cel al lui Rosenthal se construiește tocmai prin lipsa acestui control. Țăranca din România Revoluționară nu poartă corset și are părul despletit sub maramă<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote5sym" name="sdfootnote5anc"><sup>5</sup></a>, iar gesturile sale ies din arealul gingășiei feminine cerute de epocă. Spre deosebire de Maria Rosetti cea din portret
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
În "Procesul", ceremoniozitatea exagerată a celor doi indivizi care îl execută pe Josef. K este înfățișată cu același umor sprinten, deși momentul este unul mai degrabă tragic: Un alt personaj cu potențial comic este femeia de serviciu din "Metamorfoza", o țărancă autentică pe care nici măcar monstruozitatea lui Samsa nu pare să o inhibe: În "Castelul", asistenții ("secundanții") lui K., Jeremias și Artur, stârnesc râsul nu doar prin atitudinea lor jovială, ci și prin faptul că mai mult își importunează superiorul decât
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
unor „ocnițe” trilobate. Pe aceeași grindă se înscrie un al doilea registru de motive crestate identic, numai că sunt de dimensiuni mai mici. Aceste ornamente pot fi asemuite cu șirurile de „colțișori” ale ștergarelor „cu alesături ” țesute la război de țărăncile din partea locului. Al treilea registru îl formează brâul masiv, cu răsuciri inverse din loc în loc. La nici o biserică de lemn din Țara Crișurilor nu vom întâlni motivul frânghiei, pe care localnicii îl numesc „bartă”, plasat în acest spațiu. „Barta” înconjoară
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
fetițe de 4 ani, Marie-Anne Chenuau, fiica brutarului din localitate în ziua de 22 aprilie 1794, unul din numeroasele asasinate inutile comise de trupele republicane. Un vitraliu al bisericii Saint-Médard din Saint-Mars-la-Réorthe, arătând găsirea cadavrului fetiței Marie-Anne Chenuau de către două țărănci. Bisericuța a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, vitraliile fiind executate în 1956 de maistrul sticlar Degas. Un vitraliu al bisericii din Saint-Hilaire-de-Mortagne, al cărei autor este necunoscut, prezintă executarea a doi săteni din localitate, frații Pouilly. Nu
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
două vitralii dedicate preotului Urbain Loir-Mongazon, ambele bazate pe descrierile aventurilor lui când era urmărit de soldații republicani. Unul dintre vitralii îl prezintă pe Monhgazon ascunzându-se într-un răchitiș din balta La Juinière. Un al doilea vitraliu arată o țărancă ducându-și oile peste urmele lăsate în zăpadă de Mongazon, pentru a împiedica soldații republicani să-i găsească ascunzișul; acest epizod este de relatat în descrierea aventurilor lui Mongazon. Cele două vitralii au fost realizate de maistrul sticlar Heinrich Ely
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
pentru vrednicia și buna conducere a țării în anii 1916-1919"". Regele Ferdinand a precizat ca primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Emblema Armatei Naționale a Republicii Moldova conține și un buzdugan, în gheara stângă a acvilei. Această armă militară, folosită în lupta
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]