4,715 matches
-
pas cu amiaza care calcă strâmb, peste muțenia albă din jur. Simt în spate răsuflarea tăioasă ca de stilet, a vântului zămislit de Făurar în tainița văzduhului alb. Câteva dâre răzlețe și timide promit zile senine, descărcate din desagii încăpători, țesuți la stative străvechi, în tinda înflorită a primăverii. Cine știe, dacă vor rămane doar promisiuni.. Poate că lacrimile fierbinți ale rugăciunilor au escaladat zidurile albastre și au depus solia în anticamera Creatorului.
F?urar by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83353_a_84678]
-
Cum cască Buze searbăde de iască; Și întorși Ochi buboși Înnoptau subt frunți pestrițe De păroase, De bărboase Joimarițe. Și cum stam sub vânt și frig Strâns cârlig, Iscodind cu ochii treji Mai de sus de bârnă drumul, Unde seara țese fumul Multor mreji: Pe subt vreascuri văzui bine Repezită înspre mine O gușată cu găteji. Chiondorâș Căta la cale; De pe șale, Când la deal și când la vale, Curgeau betele târâș. Iar din plosca ei de gușe De mătușe Un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de stejar, Cu fluturașii, ce dorm pe-al florilor altar. De-ar poposi pe valea cu narcise, Să-și ostoiască dorul, pe un tărâm de vise, Sau de-ar culege macii roșii din câmpie. Să toarcă fir și-apoi să țeasă parfumată ie. Însă odihna, gând pribeag, nu și-o găsește, De dorul tău, încet, încet se ofilește, Își amintește parfumul firelor de trandafir, Și de mireasma ta iubite, dulce elixir. Referință Bibliografică: Gând pribeag / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GÂND PRIBEAG de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364310_a_365639]
-
lumină. Să fie un reper la care să se raporteze satul însuși. Despre Părintele Isidor Berbecar din Botiza - Maramureșului Voievodal și despre preoteasa sfinției sale - Doamna Victoria cuvintele nu prea mai au ce să spună. În locul lor vorbesc zidurile bisericii, covoarele țesute de presbiteră, care au dus faima zonei în întreaga lume, izvoarele, crucile din cimitir, pomii și chiar aerul. Pentru că de patru decenii, când spui Botiza, spui deopotrivă și familia Berbecar. Pentru românul din sud care pășește dincolo de orizontul Carpaților, în
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
pe pământ sau de cruce. Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră", mi-a mărturisit doamna preoteasă
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
trecut, o alta stă să crească, Și bucuria ce-o simțeam, cum 'mi-ncălzea obrazul, Bate-acum la alte porți, brusc a schimbat macazul. Odată, dragostea cântam sub cerul plin de stele, Lumina lunii o primeam, în gândurile mele. Și visele țeseam în doi, din fire de mătase, Îndrăgostiți pluteam pe-un râu, din raze albicioase. Fluturii zburau voioși, în efemere roiuri, Și n-am crezut că voi cădea, pe înghețate sloiuri. Mă tem acum de tot ce simt și culmea, chiar
LIBERĂ DE TINE de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364371_a_365700]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > UNDE SUNT? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului UNDE SUNT? Câte vise împreună am țesut, Călătorind cu visul pe Pământ? Câte clipe sublime au trecut La ora asta unde sunt? Câte mărunțișuri am discutat? Te credeam pur și simplu pe cuvânt, Dar multe, multe s-au spulberat La ora asta unde sunt? Câte șoapte secrete
UNDE SUNT? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364474_a_365803]
-
târziu, când crizantemele înmiresmau întreaga zare, am venit pe lume să vad oamenii, soarele munții, izvoarele, câmpia și albastra zare. Am venit pe lume... s-ascult privighetoarea, să văd pădurea foșnitoare si macii îndrăgostiți de propria culoare. Am învins durerea țesând albastru-mi vis. ca valurile-n țărm bat secundele mileniilor în porți de paradis... Din negura vremilor, bat clopote grele, O, mă iau la întrecere cu strălucirea unei stele. Am venit pe lume să vad soarele trecând peste bariera sorții
MENIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364501_a_365830]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > METAMORFOZĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Reflecții: Universul este misterios, țesut cu Înălțimi și Abisuri. Ai putea ucide o viață folosind cuvintele nepotrivite. Magia Cuvântului: "La început a fost Cuvântul Și Cuvântul era la Dumnezeu, Și Dumnezeu era Cuvântul"! Omule, Nu ignora forța Cuvântului, Universul este misterios, Pe când viața este fragilă
METAMORFOZĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364500_a_365829]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DEDICAȚIE PE MANUSCRISUL INIMII Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 333 din 29 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dedicație pe manuscrisul inimii Cântă! mi-a zis mama în timp ce-mi țesea copilăria într-un lan cu izvoare. Împletește frunze până ce umbra nucului va îmbrăca fereastra în verde, eu culeg un ciorchine oarecare din pânza de păianjen! Nu știam că aduna deniile pe acoperișul casei pentru a le număra în zodia singurătății
DEDICAŢIE PE MANUSCRISUL INIMII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364571_a_365900]
-
lucrat iar în schimb de noapte 48. Pe pragul de lemn bătrân așteptând luna- ceașca de ceai 49. Un tunet răzleț - căzând secerate florile de prun... 50. Casa de bătrâni - luna printre zăbrele singurul opaiț 51 Văruit proaspăt - păianjenul își țese o pânză nouă 52 curtea goală - păscând iarba înaltă umbra unui cal 53 Acoperiș de lemn - pe coamă doi guguștiuci își cheamă puii 54 leagănul de lemn - dauă mâini de copil cuprinzând luna 55 primii ghiocei lângă crucea căzută - în
HAIKU,2010 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361440_a_362769]
-
ceață las bardului sunetul fin cu glasul lui întoarce fila nu vreau să văd să mai aud gemutul pas de dimineață mă doare cânt mă doare râd din șale-s sub topor de vremuri ajunge zilei primul fir restul îl țes când mai dobor un șir de întrebări. e viață. și vin răspunsuri rând pe rând când îmi iau lupa-n fond de ceață caut un punct caut un punct e-al bucuriei gând eliberat de-un fir de ață ajunge
ŞIR DE ÎNTREBĂRI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363831_a_365160]
-
de întrebări. e viață. și vin răspunsuri rând pe rând când îmi iau lupa-n fond de ceață caut un punct caut un punct e-al bucuriei gând eliberat de-un fir de ață ajunge zilei primul fir restul îl țes când mai dobor un șir de întrebări. e viață. Referință Bibliografică: șir de întrebări / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1103, Anul IV, 07 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
ŞIR DE ÎNTREBĂRI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363831_a_365160]
-
zâmbet vieții și semenilor mei prin cel de al optulea volum chiar așa intitulat: „Zâmbind vieții", scris în perioada rotunjirii anului 80 de viață. A fost un zâmbet plămadit din bucuria descoperirii frumosului vieții în deplinul său înțeles, un zâmbet țesut de forțele nevăzute ale cuvântului. Acest zâmbet a fost trimis pe zeci de mii de kilometri prin intermediul publicațiilor online aflate pe multe meridiane ale lumii. Am avut și perioade când zâmbetul a lăsat loc suspinului adânc ce a însoțit lacrimile
2014 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363855_a_365184]
-
lasă-te să te las, mai lipsită de inițiativă, Maria mai plângăcioasă. Poate de aceea, Eleonora o lua mereu pe Ana după ea, când pleca prin pădure la pupături cu băieții de vârsta ei, colegi de clasă. Între ele se țesură alte legături sufletești decât între celelalte surori. Ana fu luată sub aripa protectoare a surorii mai mare cu patru ani, pentru că a văzut-o mai nebăgată în seamă de ceilalți copii. Câți băieți au primit ghionturi sub coaste pentru ea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
integra în standardele calitative ale civilizației umane, ceea ce în prezent eșuează la nivel național, efectivul polițiștilor decimându-se, deoarece mulți dintre ei iau calea Occidentului, spre a căuta resurse pentru întreținerea familiei, sau spre a ieși din umilirea care se țese adesea în jurul profesiei lor. Despre polițiști, Honore de Balzac zicea, pentru societatea vremii sale, dar, prin puterea adevărului, și pentru timpul actual: „Poliția!... Cine sunt cei care o disprețuiesc? Imbecilii ce nu știu decât să batjocurească ceea ce înseamnă liniștea lor
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
eu și nici cartea", spunea autoarea Floarea CĂRBUNE în fața consătenilor săi, cu prilejul lansării romanului pe data de 16 iunie 2010. „Rădăcini” este o metaforă care dorește să ne reamintească sorgintea fiecăruia și apartenența la un neam pe care se țese respectul pentru valorile strămoșești ce vor fi dăruite urmașilor. Ar putea fi o carte de memorialistică, o carte ce înmănunchează amintiri din istoria localității Purani de Videle, județul Teleorman, cu tradițiile și obiceiurile localității dar și crâmpeie din propria călătorie
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
trece chipul blând Prin copacii dezveliți, Bolta cu lacrimi de-argint Plânge-n codrii pustiiți. Umbre lungi se-ntind în noapte Parfumate cu must dulce Și-un miros de piersici coapte Din livezi noaptea aduce. Pădurea încet amorțește Bruma își țese năframe, Toamna rochia-și împletește Din crizanteme și poame. Referință Bibliografică: NOAPTE DE TOAMNĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2103, Anul VI, 03 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOAPTE DE TOAMNĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364040_a_365369]
-
motive/ simboluri/ metafore care îl definesc: geamănul, oglinda, creatorul, iubita, dușmanul din umbră. Subiectul romanului urmărește anii de maturitate ai lui Dorin Moisescu. El este, asemenea lui Florin/ Constantin, eroul (mai exact cele două fețe ale eroului) în jurul căruia se țese Geamănul din oglindă, scriitor de vocație. Intriga o constituie tocmai această meserie nobilă a lui, care îi aduce momente inegalabile de satisfacție artistică și personală, însă și clipe de durere ori disperare. Harul creator îl ajută pe Dorin Moisescu să
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
cu acceptul acesteia, decenii de-a rândul, și cu Florica, sora nevestei, pierzându-le, într-un final, pe amândouă (se anticipează azi finalul tragic al iubirilor gemene ale lui Moisescu pentru Maria și Vasilica). Ion idealistul, filosoful în jurul căruia se țese una dintre narațiunile lui Moisescu, moare singur, încondeiat cu denigratorul adjectiv calificativ „ciudat“, fiindcă singura ființă ce l-a înțeles - care a fost, ca el, de părere că omul are spirit, vise și năzuințe spre a se deosebi de restul
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești tabloul ce se repetă în timp Un muritor ce-aștepți să treacă anotimp dup-anotimp. Tolba ți-o umpli cu speranțe din cărțile
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
pe coapse și cămăși albe, purtate peste pantaloni, strâse cu o curea lată, în picioare opinci, iar pe cap o pălărie) la care se adaugă: clopoței la opinci, mărgele la pălărie și centură, ornamentate din care pornesc niște bete ( centuri , țesute din lână, și anume, culori folosite din antichitate: roșu, galben si albastru care se regăsesc în drapelului României - sau bete multicolore) care se încrucișează în față și în spate. Despre culorile, formele geometrice cusute pe cămăși precum și simbolurile lor aflăm
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
anotimp nu-i poate știrbi măiestria. Primăvara se laudă cu țesătura-i de verdeață și coroanele de flori. Vara etalează plinătatea verdelui obosit de soare și ploi. Iarna își aruncă haina-i albă peste natura înghețată. Toamna, regina culorilor, își țese flori din frunze și le presară peste întreaga natură. Îmi pare că dealul și-a împodobit mantia cu buchete de flori multicolore. Arborii par vase ce susțin mii de flori a căror cromatică atinge perfecțiunea. Atâta culoare, atâta strălucire și
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]