996 matches
-
profesionist - care punea lucrurile la punct, invocînd asemenea argumente lingvistice. Succesul falsei explicații provine, desigur, din caracterul ei spectaculos și neașteptat, dar poate, pentru unii, și din dorința secretă că un cuvînt atît de frecvent să nu fie de origine țigăneasca. Cuvîntul există și în argoul franțuzesc, unde a intrat direct din romaní, dar ocupă o poziție destul de marginala; în Dictionnaire de l'argot (Larousse, 1990), apare cu forma michto și cu varianta mișto, ca adjectiv "bon, agréable, beau". Mișto a
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
De la ora 17, parcarea din zona de agrement Teiuș va găzdui spectacole susținute de ansamblurile folclorice „Doina Banatului“ (soliști: Nicu Hațegan, Petrică Pascar, Dana Șugar, Daniela Văcărescu), ansamblul folcloric al Liceului „C. D. Loga“ și cel al localității Borlova, Ansamblul Țigănesc din Caransebeș și Ansamblul Cultural „Ion Creangă“ din Mesici (Serbia), Ansamblul de cântece și jocuri populare „Bănățeana“ din Timișoara (cu Alina Ivan și Adrian Stanca) - de la ora 19, iar la ora 21 va începe recitalul Adrianei Antoni. Seara se va
Agenda2006-17-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284929_a_286258]
-
a impactului pe care l-a avut discursul lui Hrusciov asupra arhitecturii, cu consecințele cunoscute (industrializare, standardizare, dispariția ornamentelor, utilizarea pe scară largă a prefabricatelor). Paginile cu privire la stilul neoromânesc în arhitectură, discutarea în detaliu a construcțiilor kitsch, de tipul "palatelor" țigănești, sau propunerile îndrăznețe că aceea de a transforma Casă Poporului în casino sunt, de asemenea, foarte incitante, în spiritul celui mai autentic postmodernism. Augustin Ioan - Power, Play and Național Identity The Romanian Cultural Foundation Publishing House, Buc., 1999, 263 pag
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
fini, majoritatea francofoni și de stânga din născare, îl preocupă moartea în ultimul timp. Mereu se gîndește la ea, mai ales de când s-a întors acasă la Văleni, de la Paris, unde a fost consultat la o clinică celebră. Autorul Cânticilor țigănești are o minte extrem de ascuțită și un umor pe măsură. Vezi, Lena - îi spune el din când în când, soției lui hazlii ce se joacă mereu cu o buclă rebelă și se uită la noi cruciș - vezi și tu, că
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
participarea lui MRP, - de neînțeles pentru un intelectual ca el, - la redactarea putrefacției poeziei, pamfletul odios antiarghezian, apărut sub semnătura dinastiei A. Toma, tot în organul „Scânteii“ la care acum se uita ca la o zdreanță. Autorul periferic al Cânticilor țigănești poate că pizmuia în secret Florile de mucigai ale poetului din Mărțișor, tot periferice și ele, însă cu totul altfel. O generație întreagă șubrezită de presiunea teribilă a stalinismului, cu toate derivațiile lui intervenite, mai bine sau mai prost mascate
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
vopsirea cine stie cărei ciori și vinderea ei că papagal, transformarea ei în marfă, adică. Ajunși la marfă, să observăm că acest cuvânt a înlocuit, în limbajul tinerei generații, pe vechiul mișto. Acesta din urmă, credeam noi, vine din limbajul țigănesc și, de fapt, trecuse și pe-acolo, dar venind de la nemțescul "mit stock" = cu baston. Dacă în vremea de până acum, o valoare recunoscută era elegantă - un barbat elegant, acum câteva zeci de ani, când o fi apărut expresia, trebuia
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
dispărut uriașii dinozauri, d-apoi niște slabe silabe! Și mai gîndiți-vă că, așa mici cum sînt, ele asigură echilibrul ecologic al limbii noastre, periclitate ea însăși de atacul conjugat, de sus și de jos, al lexicului englez și al celui țigănesc. Să manifestăm pentru salvarea prepozițiilor! De mult, de mult, parcă din copilărie, nu am mai văzut o firmă: "Pantofi pentru copii" sau "Croitor de damă"! Mi-e dor de ele! Acum se scrie doar "Pantofi copii" și "Croitor damă". Ceea ce
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
acesteia în mod activ prin creativitate. Mai mult, evenimentele din Cruciada copiilor de Florina Ilis se derulează prin filtrare mediatică, deviind în dezinformare, propagandă și manipulare. Acțiunile petrecute atât în planul existenței fizice (în gară, în tren sau în suburbiile țigănești), cât și cele desfășurate pe Internet, pe ecranele telefoanelor mobile sau în paginile de ziar converg înspre instabilitatea teritoriului etic al valorilor și dilemelor mileniului al treilea. Totuși, realitatea este cea care se sustrage și care rezistă oricărei tendințe de
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
ne era mai puțin cunoscut - el necesită acele căutări prin arhive implicând o certă specializare, dacă nu și un anume fanatism - profesional. Aristocrația națională, critic și polemic văzută prin pana lui Mateiu I. Caragiale, ca "din belșug altoită cu sânge țigănesc", iar din studierea arborilor genealogici, împrospătată, prin secole, cu sânge balcanic și mai cu seamă grecesc, ni se dezvăluie în Memorie și strămoși nu numai profund patriotică, dar ea însăși puternic productivă de valori culturale. Cartea, ca să n-o părăsim
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
și o altă explicație - care nu constituie, evident, decît o simplă ipoteză. Nu am observat (dar nici nu am verificat toate contribuțiile etimologice publicate în ultimii ani prin reviste și volume de specialitate) să fi fost evocată o eventuală sursă țigănească a interjecției. Mă gîndesc la verbul geanau "știu" (folosesc transcrierea românizată, nu pe aceea cu caractere specifice, propusă pentru standardizarea internațională a limbii romani). Verbul cu sensul principal "a ști" a pătruns în argoul românesc cu forma a gini și
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
fugă spre el" (vladinho.net/2007/06); "n-am pretenția că aș fi primul și singurul care ginește derapajele grave din discursul electoral" (bradut-florescu.blogspot.com, 2007.05.01) etc. Or, forma de persoana a III-a singular a verbului țigănesc este geanel, cu terminația -el ; cu închiderea la -i pe care o atestă varianta adaptată gini, forma verbală este chiar ginel. Semnificația verbului se potrivește cît se poate de bine unei încercări de a afla, de a descoperi un sens
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
sta la fel de bine și invers. Iar oscilațiile între ci și gi, ce și ge (surda și sonora) sînt la fel de firești, atestate de alte variante orale (hoceag/hogeag). Mai există, de altfel, o interjecție familiar-argotică care a fost pusă în legătură cu limba țigănească: cărel "pleacă! fugi! să mergem!" Cară-te de aici și lasă să mai halesc și eu!... Cărel!... Cărel!... (Rebreanu, 49) Cărel, că ne apucă ploaia! (Barbu 1974: 330). Aceasta a fost explicată de Al. Graur din țigănescul kere "acasă", dar
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
pusă în legătură cu limba țigănească: cărel "pleacă! fugi! să mergem!" Cară-te de aici și lasă să mai halesc și eu!... Cărel!... Cărel!... (Rebreanu, 49) Cărel, că ne apucă ploaia! (Barbu 1974: 330). Aceasta a fost explicată de Al. Graur din țigănescul kere "acasă", dar se leagă și de verbul românesc popular "a (se) căra", de la care poate fi o simplă formație glumeață. De fapt, terminația -el evocă diminutivarea (poate fi sufixul diminutival, aplicat în glumă chiar unei forme verbale, așa cum sufixul
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
formație glumeață. De fapt, terminația -el evocă diminutivarea (poate fi sufixul diminutival, aplicat în glumă chiar unei forme verbale, așa cum sufixul augmentativ și onomastic -oi(u) apare în devierea glumeață am terminoiu), dar poate fi percepută și ca element tipic țigănesc (fiind o terminație verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
bufoni paranoici nesupuși și crepusculari egoiști vanitoși eretici Adică noi noi poeții balastul ar trebui să ne ardem singuri pe rug Maica noastră cea bună măicuța mileniului trei patria ne dă o mână de ajutor deja ne pregătește chibritul Vânt țigănesc Prin măhălăli rău famate aud chicoteli de femele cu ciorapi ieftini Se-aud zurgălăii chiloților bej de-a dura prin hârjoane de gang Voi tentații sub tandrețea umbrei și voi ovule dornice de infamii Sâni roz cu puțin violet circular
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
infamii Sâni roz cu puțin violet circular dați la maximum amintire a suptului celestului sfârc Golănii și jocuri ale speciei dinți feminini mușcând limbi intruse-ntre dinți Noapte de vară vreme de așternut și fie ce-o fi un vânt țigănesc mă-ndeamnă spre bordeluri. Cădea Lovind o pasăre care în nori dormea fulgerul cade și doboară copacul copacul izbește piatra care stătea și piatra găurește acoperișul acoperișul care acoperea Se crapă tavanul și cade moloz în ceașca împăratului care tocmai
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
va scrie în ultimele decenii de viață proze romantic-eroice? Și, totuși, Agârbiceanu (căci de el e vorba) scrie în 1941, pe vremea refugiului sibian, lunga povestire (aproape un roman) Faraonii, în care abordează, cu rar talent, lumea exotică a mediului țigănesc. Mai scrisese înainte (1907-1921) scurte schițe despre acest univers încărcat cu atîta specificitate. Dar după creații - multe - de altă factură și chiar moralizatoare, nimeni nu se aștepta la o astfel de revenire. Și, totuși, faptul se produce, ba chiar, cum
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
dar cu un spor deznădăjduit. O răsucire de mîndrie avu cînd un fecior de țigan o îmbrățișă. Realiză pe dată distanța enormă care o desparte, totuși, prin naștere, de ceilalți țigani. Continua să muncească, trezindu-se, cîteodată, cîntînd vechi cîntece țigănești de tabără. O stăpînea gîndul răzbunării pe ucigașul părinților ei. Era, socotea, rostul ei în lume. Porni spre bătrînul Miloș, căruia îi povesti despre uciderea părinților lor și tot coșmarul ei. Miloș, după ce ascultă spovedania, plecă din sat cu treburi
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
a mai apărut o dată pe micul ecran cu ocazia raziei pe care primăria unui sector bucureștean a efectuat-o în Piața Obor. Ca să descopere, ce? Ceea ce primarul Onțanu știa de mult. Ca și prefectul Capitalei. Și anume că două bande țigănești controlează piața trimițîndu-și oamenii cu noaptea în cap să cumpere pe nimica marfa de la țărani și să o revîndă la prețuri piperate. Primarul a destituit Administrația pieței. Dar ar fi trebuit să se uite și în ograda primăriei, de unde pleacă
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
spre aleea de la ieșire, unde vedeam, departe, atletice nimfe de ghips. Tarot și ciorbă de pui — Știu să dau în tarot, i-am susurat. Tarotul din Marsilia, ăla, singurul autentic. Toate celelalte sunt pretenții mincinoase, inventate recent. Nu există Tarot țigănesc, egiptean, budist... Numai cel din Marsilia, încrengătură de simboluri violente... A fost îmbogățit de cabaliștii creștini ai secolului XIX cu corespondențe precise și eficace între cele 22 de arcane majore și literele alfabetului ebraic, însă joaca cu ele nu e
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
al morții" și înăuntru chiar "omul care de douăzeci și trei de ani privește în gol", despre care nu putea să-și aducă aminte cum și când ajunsese la el în cameră; plante carnivore și pietre negre de meteorit; giuvaericale țigănești cu geme care-și schimbă culoarea dacă cel ce le poartă e otrăvit; ceva ce i se spusese că ar fi chiar tablele de smarald ale lui Hermes Trismegistos; pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
fost... și câte altele. Să mă tot îmbolnăvesc de frumuseți perverse! Și de cruda, sadica nebunie a realității care face ca occidentala „lume bună“ să fie interesată de România numai când etalează (estetic) orori, grotesc de circ, deriziune macabră, cerșetorie țigănească, vampirism suicidar. Domnule, am „strigat“ la Corina, dar de ce nu vine nimeni, in this very moment, cu o carte, fie de exegeze, fie de interviuri cu toți corifeii Momentului?!? Dar mai ales cu ambele, așa cum ar fi ideal și cum
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
refacerea unor opere de patrimoniu, instruirea unor meșteșugari artizani, specializați în meserii uitate; pietruirea sau asfaltarea drumu rilor, niscai împăduriri, câteva canale de irigație... și altele asemenea. Adevărat: să-i lăsăm de-o parte, acum, pe bogătașii tunurilor și turnurilor țigănești, oamenii acumulărilor sălbatice, pleziriștii fără proiect și fără strategie de dezvoltare, cei pentru care averea nu înseamnă vechime, noblețe și obligație aristocratică, mândrie și răspundere, rădăcini moș tenite, temeinicie, chibzuință, reinvestire pentru refacerea țesutului social. Precum kitsch-ul, care azi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Goran Bregovic a adaptat Oda Bucuriei a lui Beethoven, care este imnul Uniunii Europene, pe ritmuri țigănești. Versiunea realizată de sârbul Goran Bregovic va fi folosită de Boris Tadic în timpul campaniei sale electorale. Președintele sârb și-a dat demisia cu 9 luni înainte de sfârșitul mandatului său. Decizia sa îi permite să organizeze alegerile prezindențiale în același timp
Oda Bucuriei, imnul Uniunii Europene, pe ritmuri ţigăneşti - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/58465_a_59790]
-
Universitarilor: Expoziția elevilor (9-21); British Council: Fotografie Alexe Popescu; Casa de Cultură a Studenților: Fotografie Youropa; Galeria Pro Armia: Expoziție a Cenaclului Romul Ladea; Biblioteca Austria: „Imaginea Austriei în secolul al XIX-lea“. în librării Speranța Rădulescu - Taifasuri despre muzica țigănească (Ed. Paideia, 215 830 lei); Paul Auster - Cartea iluziilor (Ed. Polirom, 198 000 lei); Tania Lovinescu - Crochiuri în peisaj israelian (Ed. Hasefer, 98 100 lei); Radu Pavel Gheo - Fairia - o lume îndepărtată (Ed. Polirom, 139 000 lei); Neculai Moghior - General
Agenda2004-20-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282433_a_283762]