7,853 matches
-
și în stînga cu zicerea pardon, am alergat la celălalt capăt a galeriei, unde zărisem o capelă roză împănășată ca o pasere de paradis. Stăpîna acelei capele era fanalul care mă lumina, magnetul ce mă trăgea". Sau în Pentru ce țiganii nu sunt români, unde, spre disperarea autorului, Bogonos rîde cu lacrimi la lectura poemului eroic Aprodul Purice. Fără o nuanță permanentă de auto-ironie, scrisul lui Negruzzi nu poate fi imaginat. în aceeași ordine a prozei de observație, Negruzzi are plăcerea
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
pe care dragostea o creează, mirajul ei. Momentul magic este dublat de înzestrarea paranormală a Marilenei, capabilă să provoace un scurtcircuit de toată frumusețea în tot cartierul, efect împrumutat probabil lumii de magie a lui Kusturica în special din Vremea țiganilor (Dom za vesanje, 1988). Adolescentul își trăiește visul între grotesc și sublim, un OZN sub formă de țîțe îi terorizează pe oamenii cartierului, incluzîndu-l pe Proxenetul șef, iar din el coboară în lumina unui spot, marțiana Marilena într-un combinezon
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
pentru a avea o priveliște mai frumoasă și nici să zugrăvească o cameră doar pentru o toană de moment. Chiar și ideea de a le considera chiriași în adevăratul sens al cuvântului era o exagerare; semănau mai mult cu niște țigani care găsiseră casa goală și se instalaseră în câteva camere, cultivau un colț de grădină departe de șosea și aveau grijă să nu facă fum ca să nu-i descopere cineva. Dar toate astea nu erau doar în imaginația lui: femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
din spate, la fel ca noi? S-ar păstra casa mai curată. —Iertați-mă, Mademoiselle, poate pentru că pe-aici am intrat prima dată, răspunse Charlot. Thérèse nu-l trata ca pe un servitor - pentru ea, el era parcă tot un țigan care-și găsise adăpost acolo până când o să-i alunge poliția. Numai bătrâna izbucnea câteodată în accese de furie și jura că, după ce se va întoarce fiul ei, o să ajungă să trăiască așa cum se cade să facă niște oameni bogați cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
primește, și așa face prea mult. Mineriadele de astăzi Acum 20 de ani, minerii spărgeau prin București capete de intelectuali, devastau sedii de partide și redacții de ziar. Ion Iliescu și ciomăgarii din presa aservită vituperau împotriva golanilor, legionarilor, fasciștilor, țiganilor și drogaților din Piața Universității. Se spunea și atunci că e nevoie de liniște, că altfel vine iar dictatura. Vă sună cunoscut? Temele și personajele sunt astăzi la locul lor, neclintite. Cu diferența minoră că mineriadele s-au mutat din
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ca și ele că ți-ai „ridicat“ rația de ulei, zahăr și mălai, la „berea“ otrăvitoare pe care vecinul Moiceanu, cazangiu la Grivița, și-o cumpăra „vărsată“ în fiecare duminică de la „restaurant“ cu găleata de plastic de 5 litri, atunci când țiganii nu se mai atingeau de ea pentru că li se părea prea mizerabilă, la bananele de care aflam că s-au „băgat“ atunci când le vedeam cojile aruncate în fața curților țiganilor; anii ’70-’80 cu cozile la Biblioteca Americană, la Biblioteca Franceză
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
duminică de la „restaurant“ cu găleata de plastic de 5 litri, atunci când țiganii nu se mai atingeau de ea pentru că li se părea prea mizerabilă, la bananele de care aflam că s-au „băgat“ atunci când le vedeam cojile aruncate în fața curților țiganilor; anii ’70-’80 cu cozile la Biblioteca Americană, la Biblioteca Franceză, pentru a vedea ce nu ar fi trebuit să vedem (Officer and Gentleman, Woodstock Festival etc.), cu Newsweek și Time Magazine pe care le cumpăram cu 15 lei de la
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ce ne-o lipsit în noaptea asta? a întrebat Pâcu făcând-o pe misteriosul. Ce îți mai umblă prin cap, Pâcule? l-a întrebat moș Dumitru. Mă gândeam și eu la o întâmplare pe care mi-o povestit-o un țigan, muzicant - a răspuns Pâcu, zâmbind unui gând. Că te gândeai la o întâmplare nu ar fi mare lucru, dar tu ne ai întrebat dacă știm ce ne-o lipsit în noaptea asta - nu l-a slăbit moș Dumitru. O haită
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
gând hain...Asta ne lipsea, Dumitre! Apoi multe mi-au trecut și mie prin cap, dar la lupi, și încă la o haită, nu m-am gândit - a răspuns moș Dumitru, clătinând din cap a mirare. Când ne spui pățania țiganului cu haita de lupi, moș Pâcule? a întrebat Hliboceanu. Diseară, la Crâșma din drum. Colea la căldurică, cu un vinișor fiert dinainte și cu niște guri căscate ca ale voastre în față, îi altceva - a răspuns Pâcu, râzând cu mare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vorbească...Nu a scos însă nici o vorbă până aburii vinului din ulcica plină nu i-au gâdilat nările. A sorbit cu zgomot din vinul fierbinte, și-a dres glasul și a deschis vorba: Apoi mie îmi stă în minte pățania țiganului cu haita de lupi...Parcă îl văd pe țigan povestind, tot așa într-o iarnă ca asta, în crâșma din sat de la mine. Avea obiceiul de scârțâia din scripcă pe lângă câte o masă cu gospodari încălziți de băutură...Primea și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vinului din ulcica plină nu i-au gâdilat nările. A sorbit cu zgomot din vinul fierbinte, și-a dres glasul și a deschis vorba: Apoi mie îmi stă în minte pățania țiganului cu haita de lupi...Parcă îl văd pe țigan povestind, tot așa într-o iarnă ca asta, în crâșma din sat de la mine. Avea obiceiul de scârțâia din scripcă pe lângă câte o masă cu gospodari încălziți de băutură...Primea și el câte un țoi de rachiu și o strachină
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
asta, în crâșma din sat de la mine. Avea obiceiul de scârțâia din scripcă pe lângă câte o masă cu gospodari încălziți de băutură...Primea și el câte un țoi de rachiu și o strachină de mâncare pentru osteneală. In seara aceea, țiganul a băut oleacă mai mult și avea chef de vorbă. Că de felul lui era cam mutălău. „Cinstiți gospodari”, a pornit el a grăi. „Acum vreo doi ani, în iarna ceea grea, am fost tocmiți să cântăm la o cumătrie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ajuns la grămada de crengi. Ia să te văd, Pâcule, cum aprinzi tu focul pe omăt și cu găteje ude? l-a provocat moș Dumitru. Iar te grăbești, Dumitre, ca...Stai și ascultă și ai să vezi ce au făcut țiganii. Te pomenești că au făcut focul...Mare minune! „Până la urmă, ne-am văzut lângă găteje. Atunci ni s-o părut că ne-o pus Dumnezeu mâna în cap” povestea țiganul. „Pe cei doi mai mari i-am pus de pază
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Stai și ascultă și ai să vezi ce au făcut țiganii. Te pomenești că au făcut focul...Mare minune! „Până la urmă, ne-am văzut lângă găteje. Atunci ni s-o părut că ne-o pus Dumnezeu mâna în cap” povestea țiganul. „Pe cei doi mai mari i-am pus de pază. Eu cu Stan cel mic ne-am apucat să facem focul. Scot eu amnarul, cremenea și iasca...Cel mic o rupt câteva vreascuri și le-o așezat pentru foc. Am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de la amnar și cremene”... Si-o acordat el cu chiu cu vai scripca și o început să zică una așa mai doinită...Să vezi minune! Doamne! Uite asta mi-i sfânta cruce și jur pe ea că spun adevărul!” Si țiganul și-o făcut o cruce adâncă, după care o continuat: „Si cum vă spuneam. Să vezi minune! Lupchii sau oprit în loc, cu nasurile în vânt, ca și cum ar fi amirosit ceva. Au stat așa o bună bucată de vreme, că ne
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și a băut până la fund. Si-a dres mustața și, cătând în jur cu o mutră șugubață - semn că i-au plăcut cele spuse de Hliboceanu - a reluat firul povestirii, ca și cum nici nu l-ar fi întrerupt. Si povestea Costân țiganul: „Am tăcut noi, dar, cu ochii cât pumnul, către fiare. Acestea au rămas nemișcate o veme. Până la urmă, au dat semne de nerăbdare și s-au ridicat. „Stănică, flăcăule, întărește focul acela. Iar tu Goguță, încearcă să faci ceva cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
iapa - cum se spune - nici până s-o crăpat de ziuă. Când lupchii s-o ridicat de pe fotelurile lor și... au plecat de la concert, spunea Costân că jivinele se uitau din când în când înapoi, lingându-se pe bot, iar țiganii se întrebau: „Jivinele se ling pe bot că le-o plăcut muzica sau că le-o scăpat printre labe așa o bucățică?...” Eu cred că pentru amândouă pricinile - și-a dat cu părerea Ion Cotman. Așa mi se pare și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Eu cred că pentru amândouă pricinile - și-a dat cu părerea Ion Cotman. Așa mi se pare și mie, moș Pâcule - s-a arătat și Hliboceanu de acord cu spusa lui Ion Cotman. Si chiar așa li s-o întâmplat țiganilor sau?... Tare mă bate gândul că tu ai scornit povestea asta, Pâcule - și-a arătat îndoiala moș Dumitru. Dacă ești Toma Necredinciosul, Dumitre, du-te și îl întreabă pe Costân țiganul. Dacă n-o fi oale și ulcele... Brava, Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ion Cotman. Si chiar așa li s-o întâmplat țiganilor sau?... Tare mă bate gândul că tu ai scornit povestea asta, Pâcule - și-a arătat îndoiala moș Dumitru. Dacă ești Toma Necredinciosul, Dumitre, du-te și îl întreabă pe Costân țiganul. Dacă n-o fi oale și ulcele... Brava, Pâcule! Mă trimiți după potcoave de cai morți, unde o dus surdu’ roata și mutu’ iapa? Ei lasă că ți-o coc eu! a grăit cu supărare veselă moș Dumitru. Apoi, măi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să te afum când ți-o fi lumea mai dragă. Piei Satană! Că bine zici, Dumitre. Ar cam trebui să mă fac nevăzut, pentru că tot degeaba stau... Adică cum degeaba, Pâcule? Tu nu vezi că am nimerit la tine ca țiganul vinerea la stână? Măi Pâcule, rău de gură te-am știut, rău de clanță ai rămas. Numai că nu ți-ai găsit omul. Crezi că nu am priceput încotro bați? Dacă nu pricepeam înseamnă că degeaba am făcut o viață
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
exprimare politically correct. Câteva corturi, câteva căruțe cu coviltir, multe cutii de carton și focuri de vreascuri, ici și colo. Din mijlocul taberei se aud niște viori vesele și câte un nechezat de cal, neliniștitor. Și lătrat de câini înfometați. — Țigani români, își dă Lionel cu presupusul. — Și dacă sunt țigani bulgari? nu se lasă Kiril mai prejos. — Și dacă sunt de-ai mei? țâșnește mândria din Roman. — Pariu pe o sută de euro? își încearcă Lionel norocul. Cei trei bat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cutii de carton și focuri de vreascuri, ici și colo. Din mijlocul taberei se aud niște viori vesele și câte un nechezat de cal, neliniștitor. Și lătrat de câini înfometați. — Țigani români, își dă Lionel cu presupusul. — Și dacă sunt țigani bulgari? nu se lasă Kiril mai prejos. — Și dacă sunt de-ai mei? țâșnește mândria din Roman. — Pariu pe o sută de euro? își încearcă Lionel norocul. Cei trei bat palma și se apropie ca să verifice cine a câștigat. La
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
privește lung spre ușa care se închide și se îndreaptă, cocârjat, spre propria garsonieră. E ora 10. Roman, cu o canistră galbenă în mână, se îndreaptă, pe două cărări, spre fostul teren viran pe care s-a aciuat șatra de țigani - e prea beat ca să mai fie politically correct. Aude scârțâitul viorilor, lătratul câinilor și nechezatul cailor, dar nu vede globul strălucitor care să indice rulota. Pe locul pe care se aflase ieri seară, acum e un dreptunghi curat - exact de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dur de mourir au printemps. Se scoală alene din pat și se îndreaptă spre debara, ca să ia extensorul. Debaraua e - pardon de expresie - goală pușcă. La fel și restul garsonierei: parcă prin casă au trecut portăreii sau, și mai rău, țiganii - pardon de expresie. Se uită cu tristețe la lămâi: e clar c-o să-și dea duhul odată cu el. Face o ultimă tentativă: varsă în ghiveci toată cenușa care i a mai rămas și-l inundă cu Evian de la frigider. Reintră
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
iulie“, în semn de protest față de noua orientare politică din România, ca urmare a vizitei făcută de Ceaușești în China și Coreea de Nord. Avea pe-atunci doar patru ani, putând revendica oricând statutul de cea mai tânără disidentă. Părinții ei erau țigani căldărari. Au ascuns-o într-o căruță cu coviltir când au trecut granița în Austria. Foarte de tânără, a dovedit însușiri paranormale, făcând să dispară numeroase portofele pe toate liniile de metrou din Paris, dar și la cozile de la Turnul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]