285,616 matches
-
ceea ce scrieți, o dată la două săptămâni mici porții de câte două, trei poezii și să și așteptați să vă ia cineva în serios sub acest angajament. Chiar dacă ați fi singura care ne scrie, și tot v-am sfătui să vă țineți cât mai mult copiii pe lângă casă, sub strictă observație, aplicându-le la nevoie necesarele corecții, căutând pentru fiecare varianta cea mai bună. Nimeni nu vă poate asista permanent la facerea și la refacerea a ceea ce creați, mai ales că stadiul
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
și cîteva romane (dintre care unul publicat) și am publicat cărți de studiu al istoriei literare și de eseuri, am considerat întotdeauna că vocația mea în literatura romînă a fost aceea de a compune un „jurnal intim". Nu m-am ținut însă cu mare regularitate de el fiindcă au fost momente cînd mi-a fost frică să-l țin (mai ales după 1944) și să aștern pe hîrtie tot ce gîndeam, simțeam și sufeream atunci. Mi-au rămas totuși cîteva caiete
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
eseuri, am considerat întotdeauna că vocația mea în literatura romînă a fost aceea de a compune un „jurnal intim". Nu m-am ținut însă cu mare regularitate de el fiindcă au fost momente cînd mi-a fost frică să-l țin (mai ales după 1944) și să aștern pe hîrtie tot ce gîndeam, simțeam și sufeream atunci. Mi-au rămas totuși cîteva caiete din perioada ’36-’40, unul din timpul războiului și acesta pe care l-ați pomenit și pe care
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
pomenit și pe care l-am publicat în ultimii ani. După părerea mea, jurnalul este creația cea mai interesantă din punct de vedere biografic și spiritual, fiindcă aici mă exprim pe mine însumi în mod foarte autentic și sincer. - Unde țineați ascunse carnetele? - De pildă, pe cele care acoperă perioada ’48-’54 le îngropam în grădina casei în care locuiam atunci. Mă „bucuram" de tot felul de vizite nocturne: ba sectoristul, ba „ochiul străzii", ba un agent al Securitătii care doreau
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
48-’54 le îngropam în grădina casei în care locuiam atunci. Mă „bucuram" de tot felul de vizite nocturne: ba sectoristul, ba „ochiul străzii", ba un agent al Securitătii care doreau să mă „cunoască" mai bine, așa că nu le puteam ține în bibliotecă. De altfel, prin anii ’60 am fost „invitat" chiar la Securitate de vreo două ori din pricina corespondenței mele cu prieteni și scriitori din străinătate și, bineînțeles, din pricina trecutului meu. În perioada „antonesciană" lucrasem în Ministerul Propagandei Naționale unde
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
și am trăit numai în spiritul ei. Ne puteam abona și la reviste (de stînga, de dreapta) care „aduceau" de acolo probleme ce ne mergeau la suflet. Bineînțeles însă că, mai tîrziu, a apărut teama că suntem suspectați de oficialități. Țin să menționez că după 1944 abonamentele se obțineau greu; eu intram în posesia publicațiilor străine numai datorită calității de membru al Uniunii Scriitorilor. La un moment dat însă mi-a fost interzisă și această bucurie. - Cum e să socotești că
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
ca expresia, genială artistic, a unor umori. Nimeni nu le mai așează în oglinda unei eventuale realități morale sau intelectuale. O întrebare ar fi și aceea dacă istoria literaturii române numără mai multe polemici decît pamflete sau invers. N-am ținut o socoteală, dar pamfletele mi se par de departe mai numeroase. Pînă la un punct e normal. Pamfletul e o specie literară. Polemica seamănă cu o instituție literară. Unul poate fi spontan, cealaltă are nevoie de condiții precise ca să se
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
Năstase mania (ca să nu zic maladia) de-a confisca zi și noapte ecranele televizoarelor. Întâmplarea din timpul celor două non-evenimente petrecute la aceeași oră (meciul de fotbal România — Rusia și aducerea în țară a rămășițelor lui Carol al II-lea) ține de domeniul nebuniei: pentru că filozofia dominantă la nivelul societății românești e combinația de circ și tragedie, mai-marii televiziunii s-au gândit să le livreze vulgului la pachet pe amândouă. Așa s-a ajuns ca Televiziuna România 1 să prezinte, în
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
represive. Vladimir Tismăneanu definea acest tip de reacții, cu totul străine ideii de lege, caracteristice regimurilor autoritare intrate în putrefacție, drept "interjecții dictatoriale". Amintiți-vă de puhoiul de "ordonanțe" din vremea lui Văcăroiu, simplă maculatură de cancelarie, de care nu țineau seamă nici măcar cei ce le dăduseră. Ca să fim corecți până la capăt, nici blajin-haoticul regim Constantinescu n-a scăpat de vinovata tentație de a se salva producînd maculatură legislativă. Ieșirile intempestive ale inubliabilului Decebal Traian Remeș, posesorul unei imaginații prodigioase în
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
cînd mi-amintesc acum, ce copilărească, ce caraghioasă! -; mi-a pus și el una: "Marga, să nu te amesteci niciodată în actele mele de generozitate!" (De aceea, cînd a murit, n-aveam nici un leu în casă!) D.T.: - Și v-ați ținut promisiunea: nu v-ați amestecat!? M.P.I.: - Nu... deși, uneori, ar fi trebuit să-l opresc: cîteodată făcea și excese, nebunii... D.T.: - Care a fost, doamnă Istrati, momentul cel mai covîrșitor al "romanului" trăit împreună? M.P.I.: - N-a fost unul singur
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
Lucrurile se înfățișează întocmai ca sub pana contemporanului nostru, Adrian Marino, acest succesor al celebrei întreprinderi a lui Diderot: "Peste tot în Enciclopedia lui Diderot credința religioasă apare drept «superstiție pusă în mișcare». A trece prin tăișul sabiei tot ce ține de teologie, această intenție a lui Diderot este urmărită cu perseverență, și nu numai de el, cu un întreg aparat retoric, al aluziilor, ironiilor, al trimiterilor". Dacă ieri preoții au fost judecați "drept oameni care au vrut să-și domine
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
și al virgulei, care nu trebuie să lipsească de la locul ei chiar când nu amenință viața unui om. Voiesc același lucru și-n limba franceză și dacă nu există nimeni care să colaboreze cu mine, ei bine, renunț." Asemenea persistență ține de însăși esența creației lui Panait Istrati și de conștiința valorii sale ca scriitor, importantă pentru prototipul timpuriu al autorului, pătruns de misterul reproducerii realității prin cuvântul scris. Participarea intensă a lui Panait Istrati la construirea limbii printr-un asemenea
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
Teatru la domiciliu cu zecile de piese într-un act, amuzantele epistole din Doresc ca micile mele rîndulețe ori "mușatismele" din Fiecare cu părerea lui vor îmbogăți și vor înfrumuseța efemeroteca literaturii române, faptul că exact la această dată mai țin afișul, vii și proaspete, Titanic vals la Nottara și ...Escu la Teatrul de Comedie este un semn că și acum, la Centenar, soarta îi face cu ochiul jovialului Tudor Mușatescu.
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14230_a_15555]
-
Liviu Dănceanu George Călinescu spunea că politica este "știința construcției", iar Saint-Exupéry credea că "politica nu are sens decât cu condiția de a fi în slujba unei evidențe spirituale". Aceasta ține deja de cultura politicului. Există însă, se știe, și o politică a culturii. Același Saint-Exupéry constata că "a dărui cultura înseamnă a dărui sete de cultură, căci așa cum dragostea cere dragoste și cultura cere, la rândul ei, cultură". În principiu
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
Nu-i ușor să vezi, la doi metri, cum o tînără este violată, lîngă cadavrul soțului ei proaspăt ucis, de doi frați sălbatici și tarați, cum i se taie limba și mîinile ca să nu dezvăluie numele criminalilor, cum, mai tîrziu, ține un băț între cioturi și zgîrie pe pămînt numele făptașilor, devoalîndu-i. Tatăl Laviniei, Titus Andronicus, după ce și-a retezat, inutil, o mînă ca jertfă pentru tronul Romei, pleacă să se răzbune. Îi ucide pe cei doi violatori, le transformă oasele
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
e de părere că în spatele ideii colegei sale de breaslă și de PSD s-ar afla șmecherii ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Oricum, Sorin Oprescu o atacă pe față și pe Daniela Bartoș spunînd că spitalele trebuie închise ținînd seamă de realitate, nu după cifre contabile, citat fiind de mai multe ziare centrale. Acest război din PSD e mult mai limpede și mai pe față decît eternizata dispută dintre premierul Năstase și președintele Iliescu. Acesta din urmă a propus
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
1400 de pagini, în care sunt prezentați 1200 de ani de istorie a muzicii europene, nu se află nici un nume românesc. Între situații de acest fel și cele discutate mai sus este o legătură foarte strânsă. Rezolvarea acestor probleme nu ține atât de acțiuni de "promovare a culturii românești în lume" înfăptuite de fundații, uniuni și ministere (al căror rol nu poate fi negat, mai cu seamă atunci când este vorba de opere literare, strict dependente de limbă, deci necesitând mediatizare și
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
crescînd în cîteva secunde ("Mai repede nu pot", se scuză magicianul). În mii de ani, nici măcar la atît n-a putut omenirea să ajungă: să crească un palmier în cîteva secunde... P.S. Atenție: ușierul de la banchetul final, cel care îl ține pe Cezar la ușă, e nimeni altul decît Mathieu Kassovitz!
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
științifice ale unei discipline sau alta fantazarea creatoare. Ceea ce înseamnă ieșirea - pragmatică, poate chiar cinică de la un punct încolo - din tipare cu ajutorul tiparelor înseși: "ingeniosul bine temperat" - ca să ne sprijinim, într-un alt context, pe celebra formulă. Al doilea nivel ține de viziunea construcției, mai exact de spiritul dinapoia ei, care o animă și menține pe cât de vie, pe atât de solidă. Spirit antic sau spirit modern? În locul falsei dileme, al disjuncției care divide conștiința europeană de cel puțin un mileniu
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
Cristian Teodorescu După discursul pe care l-a ținut CVTudor pentru a onora spiritul de la Snagov și armonia politică în scopuri europene, mă gîndeam că șeful PRM-ului o va lăsa mai moale cu vehemența atacurilor la adresa partidului de guvernămînt. Dar vădit îngrijorat de ultimul sondaj de opinie, cel
Ieșirea la atac a lui C.V.Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14240_a_15565]
-
public că l-au preferat "pentru că e diliu", n-au mai auzit în ultima vreme nici o declarație din partea lui care să le reamintească de justiția făcută pe stadioane și nici un scandal care să-l avantajeze. CVT a încercat să-și țină votanții în priză atacîndu-l pe ambasadorul Statelor Unite la București. Dar se pare că unul dintre motivele pentru care și el și partidul său au scăzut în sondaje au fost atacurile împotriva ambasadorului. Ignorînd satisfacția opiniei publice că România a fost
Ieșirea la atac a lui C.V.Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14240_a_15565]
-
să ne întoarcem, nu aveam un port al nostru. Cu siguranță că am avut unul, altădată, la început, am plecat și noi de undeva, dar am uitat unde se găsește locul acela, ba chiar și cum se numește. Tu mai ții minte? mă întreba. Nu. Atunci, eram condamnați să rătăcim. Până una alta, trebuia să ne cățărăm în continuare până în vârful catargului, ca să legăm gabierul mic, ce sta să se rupă și ne făcea să avem o înclinare puternică deasupra bordului
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Înainte, cu siguranță, mi-a amintit Treize, pentru că tocmai în timpul călătoriei la Pekin a șefului tigrilor de hârtie Pierre Overney a fost omorât, la poarta Zola a uzinei Renault din Billancourt: și asta se întâmpla în februarie 1972, încă mai țineam minte. Într-o zi va trebui să urcăm până-n vârful turnului Eiffel, îmi spune el. Acum, când nu mai avem nimic de făcut acolo, decât să privim, ca toată lumea. Acum, când tot ce facem e să tragem cu ochiul. Pe
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
trecut. Izbucnește în râs, dar nu mai e râsul acela ce ne-a jalonat viața, ca atunci când am îngropat dinamita, de exemplu, în urmă cu vreo șase ani, sau cam așa ceva: e un râs numai pentru el, pe care nu ține să-l împartă cu mine, un râs șuierător, țâșnind din straturile adânci ale durerii, un spasm ce n-are nici o legătură cu veselia. Și mi se pare chiar că nu el râde, cel pe care-l cunosc atât de bine
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
întrebări își găsesc un ecou diferit de cel din Franța). Și apoi, e foarte posibil ca generațiile diferite să nu aibă un limbaj comun, niciodată, niciunde - cel puțin dacă sunt lăsate să-și construiască propriile vise, propriul imaginar: așa ceva nu ține de epoca noastră. - Ca să revenim la Tigru de hârtie, cred că un rol central îl are aici căutarea tatălui. Există detalii autobiografice în unele secvențe ale narațiunii, de exemplu în călătoria lui Martin pe urmele locotenentului R.? - Sunt multe trăsături
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]