1,306 matches
-
sticla de Squeeze. Unchiu-meu l-a înghesuit, însă, într-un ungher, l-a trântit la pământ și l-a țintuit la podea până când Heshie și-a golit complet sacul cu obscenități pe care i le azvârlea în obraz - l-a țintuit locului (dacă e dăm crezare legendelor Portnoy) cincisprezece minute, până când lacrimile capitulării au umezit, în sfârșit, genele hollywoodiene, lungi și întunecate, ale lui Heshie. Suntem o familie care nu se împacă ușor cu trecerea unuia de-al nostru la inamic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Jersey (o cinste, aș zice eu, bogată în semnificații simbolice pentru băiețandrul în creștere care eram eu, cel bântuit de obsesia suspensorului), ar fi putut să-l răstoarne cu ușurință pe unchiu’ cel de cincizeci de ani și să-l țintuiască de ușa beciului. Așa că atunci (deduc eu) trebuie să se fi lăsat înfrânt de bună voie. Dar de ce? Doar știa - eu, unul, știam treaba asta chiar și așa, copil fiind - că taică-său făcuse o treabă necinstită. Să-i fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vocea lui Jean Moscopol spunând cântat iubitei sale Mimi noapte bună. Schimbă postul căutând altceva. Printre șuierături și fragmente de voci, prinde clar Balada lui Ciprian Porumbescu. Căzut sub vraja melodiei blânde și mângâietoare, ca un oftat de iubire, ascultă țintuit în fotoliu acordurile ușoare, sau profunde ce închipuie parcă o poveste plină de tristețe, dar în spatele căreia se poate vedea un zâmbet pur, cu puterea miraculoasă a învierii. Țigara aprinsă în momentul când ieșise din baie arde încet, uitată. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
privirea focalizează mișcarea imperceptibilă a labei din spate, semn că jivina se pregătește să atace. Nu are timp să reacționeze, luat prin surprindere. Aproape că simte colții la gâtul lui, când mai mult mânată de un reflex inconștient mâna înarmată țintuiește gâtul animalului și îndepărtează pericolul mortal al fălcilor. Se prăbușește sub șocul loviturii. Ghearele ascuțite îi caută fața. Într-o fracțiune de secundă scoate baioneta, împlântând-o din nou puternic în carnea încordată, până la plăsele. Apoi încă o dată. Sângele aburind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
confrați de-ai lui într-ale eseisticii post-totalitare, care cutezaseră, și ei, să răspândească, ce-i drept în forme mai atent cumpănite, idei asemănătoare, căci Quod licet Jovis, non dicet bovis. Infailibilul trebuia să rămână doar el, păcătoșii buni de țintuit la stâlpul infamiei, exclusiv ceilalți. Combătea zdravăn, combătea din greu, combătea fără teamă, chiar dacă se mai întâmpla să-i scoată din țâțâni pe unii lideri politici mai radicali. Rămăsese de notorietate un talk-show la o televiziune recent ivită în ciupercăria
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe Bart și se duse la bucătărie, de unde reveni cu cafeaua. Bart protestă că el s-ar fi cuvenit să facă acest serviciu, doar era amfitrionul și, în plus, datorită ei, acum nu mai era un biet ologit al sorții, țintuit în scaunul cu rotile, se putea mișca în voie, pe propriile picioare, ca oricine. Primi totuși din mâna ei cana cu cafea și o pofti să se așeze comod în șezlong - lui îi ajungea băncuța de lemn de alături. Apoi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
și care, la rândul ei, mi-o înapoiază fără să o atingă. Nu aveam să bănuim atunci că respectiva butelcuță, realimentată la sosire de grijuliul nostru ghid, se va dovedi neprețuită câteva seri mai târziu, când viscolul avea să ne țintuiască în loc. Antoine e o fată cam de vârsta mea, poate ceva mai tânără, învățătoare, brunetă cu pielea măslinie și ochi căprui, care tocmai s-a întors dintr-un sat din Sahara, unde a predat copiilor franceză. — Vorba vine, spune Antoine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Capitolul Unsprezece a reușit să arunce o privire În Încăpere, unde toate femeile amuțiseră. S-au dat la o parte ca să treacă Desdemona și În mijlocul camerei s-a ivit mama. Tessie Stephanides stătea rezemată de spătarul unui scaun de bucătărie, țintuită sub mingea imensă, Întinsă ca o tobă, a pântecului ei de gravidă. Pe chipul roșu și fierbinte avea o expresie fericită, placidă. Desdemona puse cutia pentru viermi de mătase pe masa de bucătărie și Îi deschise capacul. Băgă mâna sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
canapea, așteptându-l. Capul Îi căzuse pe spate, parcă de râs, iar rana era atât de căscată, Încât se vedea strălucirea unei secțiuni de trahee. Stepan ședea prăbușit la masa din sufragerie, cu mâna dreaptă, În care ținea scrisoarea protectoare, țintuită de masă cu un cuțit de tăiat friptura. Doctorul Philobosian făcu un pas și alunecă, apoi observă o dâră de sânge care ducea pe hol În jos. Urmări dâra până În dormitorul matrimonial, unde le găsi pe cele două fiice. Amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
perfect sănătoasă atunci când se băgase În pat, săptămânile, lunile și, În cele din urmă, anii de inactivitate, combinați cu propria ei voință remarcabilă de a se autodistruge, Îi aduseră recompensa unui pomelnic de afecțiuni. În anii În care a fost țintuită la pat, Desdemona a avut lichid În plămâni; lumbago; bursită; o criză de eclampsie care s-a manifestat cu jumătate de secol mai târziu decât era normal din punct de vedere etiologic și apoi a dispărut În chip la fel de misterios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Era mai mare decât mine, dar Îl prinsesem nepregătit. I-am tras una În față. A Încercat să se Îndepărteze, dar m-am năpustit În el și inerția mea l-a doborât la pământ. M-am cățărat pe pieptul lui, țintuindu-i brațele cu picioarele. În cele din urmă Jerome nu mai opuse rezistență. Rămase Întins pe spate, Încercând să pară amuzat. ― Să-mi spui când ai terminat, spuse. Era o senzație fantastică să-l domin așa. Capitolul Unsprezece mă pironise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
legitimația de pe jos și și-o freacă de fermoarul de la pantaloni, plescăind din buze. ― Mm, daa! Îi place! ― Ia să văd și eu, spune cel care stă peste mine. Tipul cu lanterna aruncă legitimația pe pieptul meu. Cel care mă țintuiește Își pleacă fața spre mine și-mi spune cu o voce gravă: ― Să nu miști, rahatule! Îmi dă drumul la mâini și apucă legitimația. Acum Îi văd figura. Barba cenușie, dinții stricați, nasul strâmb, cu septul expus. Se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Lanterna trece din nou pe Calliope, cu sacou și jachetă pe ea. În cele din urmă bărbatul Îngenuncheat rânjește. ― Te ascunzi de noi? Îm? Păstrezi bunătățile ascunse acolo, după chiloți? Ia ține-o, poruncește el. Cel de deasupra mea Îmi țintuiește brațele din nou, iar celălalt Îmi desface cureaua. Am Încercat să le opun rezistență. M-am zvârcolit și-am dat din picioare. Dar erau prea puternici. Mi-au tras pantalonii până la genunchi. Cel de deasupra și-a ațintit lanterna spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și nu vă temeți de semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele. 3. Căci obiceiurile popoarelor sunt deșarte. Taie un lemn din pădure, mîna meșterului îl lucrează cu securea; 4. îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc cu cuie și ciocane, ca să nu se clatine. 5. Dumnezeii aceștia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveți, și nu vorbesc, sunt duși de alții, pentru că nu pot să meargă." " Nu vă temeți de ei, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
se arunca pe pat și dormea timp Îndelungat. Și, cînd se trezea, era din nou el Însuși. Psihologic vorbind, beția e mult mai utilă decît crede lumea. Într-o dimineață, la vreo cîteva zile după venirea mea, cînd eram Încă țintuit la pat În Hotel, am fost trezit brusc de zgomot și agitație. Ridicînd un pic nasul peste marginea cutiei, am fost uimit să-l văd pe Jerry cu brațele În jurul fotoliului uriaș de piele. Icnind și fără suflu, se chinuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Erau mulțumiți si emoționați deopotrivă. Iorgu o privi cum se depărtează, și, i se păru că în urma ei rămâne o trenă de lumină... Ar fi vrut să fugă după ea să-i sărute mâna... dar, picioarele ca de plumb îl țintuiau locului. O adrmira din tot sufletul... Pentru o clipă, bătrânul Iorgu se trezi din torsul caierului de amintiri frumoase, dar, numai pentru o clipă... pentru că alunecă în altele... Te-așteaptă un om... ...Era iama... într-o seară de februarie... Cheia
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ori să se dezlege. Apoi, o privi cum se depărta maiestuoasă... și, i se părea că rămâne în urma ei o trenă de lumină. Ar fi vrut să alerge după ea, să-i sărute mâna, dar picioarele ca de plumb, îl țintuiau locului. Alteori, o vedea alergând pe străzi oprindu-se la o vitrină, intrând într-un magazin... uitând de ce a intrat... zăpăcită, entuziastă, obosită, plină de neliniști, de curiozitate, de așteptare de dorinți... Era înaltă, cu tenul alb și ochii negri
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
tragice ale unui prim război mondial și dominat de imaginea Castelului singuratic și planturos (în care se dau verdicte și se curmă zile), căci viața nu clocotește aici, cu siguranță. O stare de încremeneală lasă loc istoriilor care fascinează și țintuiesc locului toate ființele nevinovate ce-i trec pragul. Pentru că fantomele trecutului continuă să bântuie nestingherite, iar asta îl enervează pe mai marele Destinat (da, acesta e numele stăpânului de la Castel), un copil trebuie să dispară, o tânără să se sinucidă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
face. înfigeam boldul într-un dop de plută și îi priveam cum ore în șir după aceea mai dădeau încă din aripi, se mai agățau cu cele șase piciorușe filiforme de pluta poroasă. Cu aceeași cruzime și plăcere te-aș țintui în paginile astea, Lulu, te-aș privi cum te scălâmbăi, cum îți dai ochii peste cap, cum îți fojgăi elitrele de abjecție și de paiete și de plastilină... Mă așez la mașina de scris, masa ta de tortură, dar și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
De câteva ori, consecutiv, creierul meu a știut și-a uitat. Și brusc, când nu mai speram să conștientizez acea clipă unică din trecut, care niciodată nu avea să se reîntoarcă, suferința aceea violentă și triumfătoare a cărnii, am rămas țintuit pe loc, căci am revăzut, din adâncul adâncului copilăriei mele sau de și mai departe, fereastra colorată unde, pe viscol, s-a arătat un chip arlechinesc, o fată îmbujorată, cu ochi întunecat-sclipitori, cu confetti în părul tuns scurt și cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sală. Am avut emoții. Am observat că te-ai sprijinit, defensiv, de perete. În general, vorbești cu publicul după? Mai degrabă în cadru privat. Pentru mine e groaznic să stau în fața publicului, să simt câteva sute de ochi care mă țintuiesc. Nu pot să zic că îmi displace cu totul, dar parcă mă simt mult mai bine dacă stau cu aceiași spectatori în 3 sau 4, sau 5 și mai schimbăm o vorbă și mi se spune ce a fost ok
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
tânăr dintre polițiști. — Nu-i destul sânge. Inspectorul se uită în jur, nesigur de ceva. — Pe de altă parte, o singură lovitură violentă... Se luară după petele de sânge și ajunseră până pe coridorul ce ducea în camera unde Wilt fusese țintuit în păpușă. — Să nu atingeți nimic, pentru numele lui Dumnezeu! exclamă inspectorul, deschizând ușa cu mâneca. Băieții de la amprente or să-și petreacă aici o zi de muncă. Apoi Flint se uită înăuntru, la jucăriile din cameră. Presupun că i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
plăcea la această lectură, dincolo de stilul impecabil și de construcția proaspătă, e fascinația pe care o degajă. Ritmul e hipnotic, personajul principal, un „oaspete“, cum îl numește Pasolini, exercită aceeași putere asupra cititorului ca și asupra personajelor din poveste. Te țintuiește cu privirea, te manipulează cu mintea. Totul apare în cadre și detalii, „ochiul“ se fixează în real, unde zăbovește pentru exact atâtea secunde, cât să conștientizezi contextul, gestul, dar să-i păstrezi în gând misterul. Complementar, există cadre largi, fantastice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
vreme... LA LOC teleCOMANDA Cum vede lucrurile o simplă hahaleră Alex SAVITESCU Ticăloșia fascinează mai mult decât orice faptă bună. Într-un clasament al armelor de seducție, grotescul nimicește buna-cuviință sau discreția. Agramatismele atrag ca un magnet telespectatori, hăhăielile îi țintuiesc în fața ecranelor, grosolăniile îi aruncă-n admirația tupeului prost înțeles. Putem găsi un milion de motive prin care să ne explicăm fascinația aproape morbidă a nației pentru un personaj public precum Gigi Becali. Putem chema psihologi, psihiatri, sociologi, antropologi sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de Fălticeni, peste apa Moldovei, dai de satul Boroaia, zărit printre corobene de sălcii bătrâne. Aici a zidit părintele Ilarion o frumoasă catedrală. Cu banii primiți pentru izgonirea dracului, a ridicat o catapeteasmă din marmură de Rușchița. Ducă-se-pe-Pustii a fost țintuit în ziduri. Alături, părintele Alexandru a ctitorit o bisericuță de iarnă, ca să nu se afume catedrala. Cu barba albă, la cei 54 de ani, părintele Alexandru nu are timp pentru mine: sudează neobosit fiare, taie scânduri. Pleacă la Iași, unde
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]