4,216 matches
-
dincolo de moarte. Semăna cu o grădină din care printre rondurile de flori răsăreau cruci pe care erau trecute numele decedaților. Descălecară, deschiseră portița și înaintară încet ținându-se de mână, parcă dorind să nu tulbure somnul de veci al morților. Țipătul strident al unei păsări de noapte îi surprinse și se opriră locului speriați. Acesta se mai repetă de vreo două ori, apoi o bufniță fâlfâi din aripi printre copaci, iar în depărtări se auzi cântecul unui huhurez. De undeva dintr-
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
fonic se sparg risipind așchii de slove nisip pe nisip liantul din care - n tăcere Lumi Noi iarăși fac și desfac. LA RĂSCRUCEA VÂNTURILOR Prin orașul așezat la răscrucea nebunelor vânturi ce-aleargă hai-hui pe străzile pustii, pășesc ținându-mi țipătul bine lipit de coaste, pentru că altfel cu degetele lor abile, mi-l vor smulge pentru a se juca cu el, pasându-și-l din mână-n mână pentru a-l lipi ca pe un afiș avangardist, peste gardurile știrbe și
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
mână, vrând să-l arunce pe fereastră peste masa de manifestanți, care se îngroșa văzând cu ochii, dar ulterior s-a răzgândit. Am remarcat cu uimire cum se înghesuiau toți să prindă câte ceva, de la cei ce aruncau de la etaj. Gălăgie, țipete, urlete, fluierături și sloganuri anti-PCR și anti-Ceaușescu erau strigate cu voce tare, fără teamă și îmi făceau pielea ca de găină, iar inima cât un purice. Mă așteptam ca, din moment în moment, să apară armata sau miliția să ne
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
pășim parcă pe un pat cu vise, dincolo și dincoace de timp zboară imagini: verdele se transformă în albastru, munții sunt niște fructe strivite, văile sunt acoperite cu cioburi de azur, plouă dintr-un cer lacrimogen peste trupuri încolțite de țipete, peste pietre și copaci în floare peste umbre și fantasme rătăcite; așa e primăvara, o explozie de viață care curge ca un râu paradisiac semănând cu eternitatea , iarăși parfum, iarăși semințe, iarăși beția visului, ca buzele tale, ca ochii tăi
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382584_a_383913]
-
printr-un acord de: jocuri, cântecele, poezioare, diferite chestii de făcut în fața adulților/spectatorilor micului artist; atunci, da în altceva. Ori, toate acestea dacă nu captează atenția, ele devin mai virulente, ba că apar mai impunător prin voce ridicată și țipete chiar, tocmai pentru această suscitare a admirației, de cerere a atenției, de captare a afecțiuni în fond. “Exercițiul acesta fiind mai mare cu cat copilul nu-l primește în familie... poate ajunge la un moment dat separator de relații, sugativa
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 22 Noiembrie 2015 Mă duce gândul înspre-Acasă, De Dealul unde mieii pasc Vecie cu lumină deasă, Lumina-n care eu mă nasc, S-ascult acolo dinspre zori Același țipăt plin de viață Venit de dincolo de nori, Dar nașterea ce greu se învață! Mi-e dor de-un leagăn de nuiele! Și Mama a plecat curând, Ea nu mai leagănă sub stele Un gângurit de prunc flămând; Acolo-n Cer
MI-E DOR DE-UN LEAGĂN DE NUIELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382633_a_383962]
-
scară, dar deodată acesta îi înțepenește. Atunci lovește cu crucea stâlpul casei și mii de scântei sar împrejur ca niște artificii. Ia buchetul de busuioc, îl înmoaie în vasul cu apă sfințită și stropește din abundență spre ușa întredeschisă. Urlete, țipete de groază, fulgere și flăcări izbucnesc prin ușă gata să-l pârjolească. Cântărețul aduce cădelnița cu jar și tămâie. Preotul cu mișcări înainte și înapoi face ca fumul să se îndrepte spre deschizătura pe care fugise Buha în locașul său
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
nimeni nu mă mai strigă, nimeni nu mă mai cheamă. cânte pasărea nopții,șuiere șerpii, până-n viul pământului, peste firul verde al ierbii se-așterne bătaia vântului... joi, 30 octombrie 2014 apus noiembrie -n gravuri de catifea, încă mai sunt țipete prin grădină și frunzișul care lunecă galben încă mai sună a ocarină spartă, prin ziua scurtă se revarsă ușor picuri de amintiri, fluvii moarte, turme de dealuri din copilărie, podgorii și pescăruși desenați pe cer, chipuri și voci care-au
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
spălatul țipând mai tare ca mine, că i s-a otrăvit copilul. Neștiind ce să facă, a luat un pahar cu apă din găleată și m-a pus să fac gargară, clătindu-mi gura care-mi luase foc. A auzit țipetele și bunica Floarea care își făcea de lucru în odaia ei. Nu știa de ce țipă, dar văzându-mă, că mă vait de durere la gură și aflând de la mama că am înghțit leșie, a început și ea să se “dea
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
gură și aflând de la mama că am înghțit leșie, a început și ea să se “dea de toți pereții” (aici cu sensul de a se văita), alăturându-se văicărelilor mamei mele. Mătușa Marioara, cumnata mamei care locuia peste stradă, auzind țipetele din casa noastră s-a alertat și ea și a venit panicată la noi. Era o hărmălaie de nedescris. Nimeni nu știa ce să facă și dacă am înghițit sodă sau nu. Eu nu mai puteam vorbi, deoarece gura mi
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
Atunci nu a mai avut încotro. Le-au confiscat mașina de cusut, plapume și alte lucruri, lăsându-le casa aproape goală, urmând să le ducă în curtea primăriei. Nu au ținut cont de jelaniile Mariei - soția lui Gheorghe, nici de țipetele pruncilor - cei trei copii, o fată de zece ani, un băiat de nouă și mezinul de doar cinci ani, nici măcar de plânsul și blestemele bătrânului de șaptezeci de ani, Vasile, care-și ținea nepotul de cinci ani în brațe. Gheorghe
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
tăcută, ce se mișca ciudat, haotic în timp ce continua să bâjbâie și deodată a izbit-o un miros grețos de alcool care a făcut-o să se trezească de-a binelea și străpungând întunecimea cu simțurile în alertă, a dat un țipăt teribil văzând că intrusul era de fapt un bărbat și pe deasupra beat criță. Insul nesigur pe picioare se împedică și căzu peste ea, care încerca febrilă și înspăimântată să se elibereze din sacul de dormit, fapt ce a făcut-o
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
bună de iubit? Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pom Și oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om! Asta e! - răspunse boul și mai trist cătând la lună- Parcă ești acum, ecoul, țipătului de stăpână Care urlă, dragă lună, zi și noapte la stăpân ”Stai ca boul într-o rână, de nimic nu mai ești bun!„ Peste tot aud cum strigă unii, alții, în argou Și din suflet mă intrigă că se compară
BOUL TRIST de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383601_a_384930]
-
nealterată funcția geometrică intimă a oricărei taine, comuniunea reflexiilor de lumini și umbre, acordată unei impenetrabile stări liniștitoare de indiferență. “Nu putem, iubito”, ți-am răspuns eu în timp ce prin mine treceau pîlcuri de lilieci (le simțem undeva, în adînc doar țipetele lor mute, pe alocuri le și înțelegeam, dar gleznele mele străbăteau apele reci și leșioase ale bătrînelor saloanelor de oaspeți, și eram nevoit să fiu atent pe unde calc), “trebuie să-i iertăm Șambelanului orice ciudățenie, orice neadecvare la prezentul
ÎN AMURGUL ACELA DESǍVIRŞIT de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382863_a_384192]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 10 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 2237 din 14 februarie 2017 Toate Articolele Autorului 10. Tot minciuni...minciuni...minciuni... Soneria, cu țipătul ei strident, întrerupse Mariei insistentul apel de întoarcere la voie bună. - Of, cine-o mai fi? Parcă toată lumea...( soneria suna tot mai nervoasă). Nu mai suna așa, ai răbdare că deschid imediat! O tânără durdulie, dar frumușică la față, i
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
de o albeață ireală, tari, cu sfârcurile ca niște mici alune, cu bănuțul rozaliu, erau vineți la baza lor din cauza loviturilor. Într-un târziu am terminat de pansat, fata deja dormea, era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața ovală, cu doi ochi negri, migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu nări fine fremătânde, cu
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
lungi și fine. O priveam cum se zbuciuma în coșmarul ei, încercam să nu fac nici-un zgomot, pentru a o lăsa să se odihnească și să uite prin ce trecuse, o mișcare a trupului o facut-o, să scoată un țipăt de durere, s-a trezit și a privit cu groază în jur, când a dat cu ochii de mine, fața i s-a luminat, apoi mi-a prins mâna într-o strângere ușoară de recunoștință. Am vegheat-o până dimineață
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
lesă, ce zici Nero, îl cumpărăm?” Nero era dulăul, un ham al acestuia o determină pe doamnă, să strige stăpânului: ”dă-mi-l!”. A fost sentința de condamnare la moarte, cuțitul a pătruns fără milă în beregata, din care ieșeau țipete sfâșietoare ca de copil.Sângele țâșnește, iarba se înroșește, mieii țipă, oamenii cu ochii injectați strigă:”îl vreau pe acela, eu pe celălalt, dă-mi-l pe tărcat, îl vreau pe roșcat”. Măcelarul taie, sângele curge-n valuri, țipetele mieilor
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
ieșeau țipete sfâșietoare ca de copil.Sângele țâșnește, iarba se înroșește, mieii țipă, oamenii cu ochii injectați strigă:”îl vreau pe acela, eu pe celălalt, dă-mi-l pe tărcat, îl vreau pe roșcat”. Măcelarul taie, sângele curge-n valuri, țipetele mieilor se răresc, ciobanii își umplu buzunarele, încă o viață curmată, alți bani, încă o cană de sânge, alt miel jertfit pe altarul chiolhanului. Una din doamne scapă câinele, acesta se repede la un miel tăiat și plin de sânge
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
-n povești, o iubire platonică până în ziua cununiei civile, atunci Cristina i s-a ... XXVII. DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016. Zilele au trecut aproape la fel, țipete, înjurături, trântiri de uși, dosare lovite de birou. Spre sfârșitul celei de-a doua luni de când era director general, toate departamentele au raportat încheierea lucrărilor înainte de termen. În sfârșit societatea funcționa așa cum și-ar fi dorit orice patron, pe profit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
avem 100% lucrări încheiate înainte de termen. -Mă bucură ce aud, organizează pentru sâmbătă o petrecere undeva la iarbă verde, un grătar cu de toate, să nu uiți berea. Merită , s-a ... Citește mai mult Zilele au trecut aproape la fel, țipete, înjurături, trântiri de uși, dosare lovite de birou. Spre sfârșitul celei de-a doua luni de când era director general, toate departamentele au raportat încheierea lucrărilor înainte de termen. În sfârșit societatea funcționa așa cum și-ar fi dorit orice patron, pe profit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
se cheamă că se bucură de o prezentare a cuiva. La urma-urmei, n-are nevoie de așa ceva. Simți că scrie și poezie - altfel spus că visează în ritmurile pe care le numim convențional (când rimează ori nu) versuri: moare un țipăt prozodic în unele gâtuiri lucide, pe care orgoliul îndreptățit al creatorului le uită în articulațiile frazei. Aceste șase trepte, rânduite aici, urcă la pragul pe care îl merită”. De atunci și până acum anii au trecut și, până la sfârșitul mileniului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
vesta antiglonț). O femeie gravidă în luna 6-a a fost înjunghiată în piept și fătul a fost salvat. Printre răniții grav sunt și doi copii. Vă puteți imagina scena masacrului - vacarm, confuzie, oameni morți sau în convulsii, oameni răniți, țipete...infern, teroare - nu altceva. Foarte repede au intervenit polițiștii chinezi, care au împușcat « scurt » patru ucigași, au rănit o « suspecta » pe care au dus-o la spital și au pornit urmărirea altor 3 sau 5 suspecți (asasini sau ucigași, nu știu cum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93441_a_94733]
-
sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, și tot fără preot se țin slujbele de Paște sau de Crăciun. Sătenii își amintesc cum atunci când erau copii și se auzeau strigătele prizonierilor pe Dunăre, părinții îi mințeau că nu e nimic, doar țipătul păsărilor. (trailer Drumul păsărilor - https://www.youtube.com/watch?v=YzmUAmnuCOI) Sunt a ta (r. Iram Haq - film în selecția oficială la Toronto IFF și care a primitSpecial Mention of the Jury la Les Arcs 2013). Mina, o mamă singură
Nomad IFF – cel mai în vogă cinematograf în aer liber își deschide porțile în centrul Timișoarei [Corola-blog/BlogPost/93487_a_94779]
-
la Sadova la familia inginerul silvic Metodiu Ionescu prietenă cu părinții lui, Sorin Ullea a fost martor la groaza care a cuprins țara: „Orășeni cu figuri descompuse, unii reușind să fugă, alții nu; gări în haos indescriptibil, cu plânsete și țipete isterizate; familii rupte în două, și-n patru. Numai țăranii - tot țăranii! - , cu disperare mută în priviri, căci știau ce-i așteaptă, au rămas la brazda lor.” (Granițele Moldovei, 2009). Și tot aici descrie Sorin Ullea cum 16 ani mai
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]