5,392 matches
-
mai lesnicioasă ca urmare a stabilirii între sat și oraș a unor legături nemijlocite, era totuși împiedicată de către marii proprietari funciari feudali, interesați în sporirea brațelor de muncă pe moșii. În această privință, măsurile restrictive prevăzute de Regulamentul Organic și așezământul din 1851 au constituit obstacole peste care țăranii nu puteau trece decât jertfind bunurile lor mobile și chiar imobile (plata datoriilor, a birului și a clăcii, constrângerea la vânzare pe prețuri derizorii a „averii”). Numărul cererilor de strămutare în orașe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Un revizor întrebând pe unul din țăranii strămutați asupra cauzei care l-a determinat să-și părăsească satul, acesta din urmă i-a răspuns că ,,trebuie să se mai ușureze muncile către proprietate, deși nu lucrează mai mult decât glăsuește așezământul” și că „dreptatea sa este în Galați”. Din sate se strămutau în orașe și țărani înstăriți, și țărani ziși ,,codași”. Cei dintâi, de obicei, reușiseră ca săteni să înjghebe „un negoț” și se străduiau să părăsească definitiv satul socotind, pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
către fiul său Constantin (anul 1727) stă scris: „guvernarea mai multor nu este un lucru bun, nu trebuie decât un singur suveran”. Instituțiile sunt și ele în decădere. Armata a fost lichidată, școala grecizată, iar în privința Bisericii, deși este primul așezământ care înlocuiește slavona cu româna, concluzia lui A. D. Xenopol ni se pare corectă dacă o raportăm la implicațiile politice internaționale și o mărginim la capii ei în secolul XVIII: ,,e adevărat că Biserica Ortodoxă a apărat totdeauna pe românii din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este cauza mai adîncă a tulburărilor vieții noastre publice, ci împrumutarea formelor și legilor speciale sub care acele principii căutau a fi realizate la popoare streine”, scria Xenopol, apreciind că greșeala noastră fundamentală era că nu am introdus doar spiritul așezămintelor moderne, ci înseși așezămintele, fără considerarea particularităților stării în care ne aflăm noi. Întrebarea se pune - scria Xenopol la 17 ianuarie 1869: „Este progresul nostru dintr-un început falș și de aceea e starea noastră astăzi ră, sau progresul nostru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a tulburărilor vieții noastre publice, ci împrumutarea formelor și legilor speciale sub care acele principii căutau a fi realizate la popoare streine”, scria Xenopol, apreciind că greșeala noastră fundamentală era că nu am introdus doar spiritul așezămintelor moderne, ci înseși așezămintele, fără considerarea particularităților stării în care ne aflăm noi. Întrebarea se pune - scria Xenopol la 17 ianuarie 1869: „Este progresul nostru dintr-un început falș și de aceea e starea noastră astăzi ră, sau progresul nostru e în sine normal
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
școlar, care dădea țării „birocrați și funcționari”, socotind că „e ceva neauzit, extraordinar, fenomenal ca, într-un timp cînd agricultura a devenit o știință atît de grea și de complicată, țara noastră [...] nici să se gîndească măcar la înființarea unor așezăminte unde să se poată dobîndi știința agriculturii”. Este de la sine înțeles că istoricul A. D. Xenopol nu putea să ocolească marile probleme ale politicii noastre externe. Evoluția democratică a continentului, poziția geografică a României și desăvârșirea unității politice erau elementele esențiale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reduce nivelul siguranței alimentare în UE nu poate fi acceptată. Pentru evaluarea acestei solicitări, au fost solicitate date referitoare la natura măsurilor tranzitorii solicitate, precum și planul național detaliat pentru dobândirea conformității totale în privința protecției sănătății publice. Întrucât produsele provenite din așezămintele supuse măsurilor tranziționale vor putea fi plasate doar pe piața locală, României i s-a cerut să se angajeze că va lua și implementa măsuri suficiente pentru a se asigura că produsele de carne proaspătă din depozitele vizate : * vor fi
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
la intersecția unor influențe formative divergente, contradictorii, ce nu se leagă Între ele și care produc stres și confuzie beneficiarului. Una poate Învăța copilul de la părinți, de pildă, și alta i se spune la școală. Ceva i se propune În așezămintele de Învățământ, și altceva i se inoculează prin mass-media. De multe ori, chiar la nivelul aceleiași instanțe, se pot produce asemenea decalaje: una propune un părinte copilului său și altceva celălalt părinte sau bunicii. Problema conflictului valoric este una dintre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de făcut În asemenea situații? Ar fi mai multe soluții. Să se edifice muzee pe „măsura” omului, adică În raport cu pragurile perceptive normale, ceea ce ar presupune o mai atentă dimensionare a numărului de opere expuse. Să prevaleze obiectivele estetice În structurarea așezămintelor muzeale și mai puțin cele economice, pragmatice, politice, strategice. Să se expună periodic, prin alternanță, doar anumite opere În acord cu date relevante (aniversări, comemorări, corelarea cu anumite evenimente ale momentului etc.). Vizitarea unor muzee sau secțiuni ale acestora să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
efectul formativ al comentariilor sau dezbaterilor cu subiect religios). Nu mai vorbim despre activitățile misionare, informarea instrumentală, desfășurările social-caritabile sau implicațiile cultural-educative ce vor fi potențate astfel. Pentru faptul că lucrurile cunosc o atare evoluție, avem deja multiple probe: „dublarea” așezămintelor mănăstirești sau bisericești cu „Înfățișările” lor digitale (pagini Web), multiplicarea unor ipostaze jurnalistice În variante online, apariția unei cyber-culturi de factură religioasă, structurarea unor rețele virtuale sau forumuri de discuție pe probleme religioase, interconexiunile dintre credincioși prin facilitățile poștei electronice
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ministrul de externe domnul Shimon Peres și președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei, domnul Yasser Arafat, au primit Premiul Nobel pentru Pace. A doua misiune încredințată a fost aportul personal în realizarea proiectului de construire a bisericii ortodoxe românești și a așezământului religios la Ierihon. Proiectul însemna în primul rând completarea terenului proprietate a Patriarhiei Române prin cumpărare de teren vecin de la proprietar palestianian. În audiența pe care mi-a acordat-o, în orașul Gaza, ministrul autorității naționale palestiniene pentru Justiție s-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Filosofie din București, obținând licența în 1937. În anul precedent absolvise cursurile Înaltei Școli de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului din București, prezentând ca lucrare de diplomă un repertoriu al documentelor Țării Românești, tipărit la scurtă vreme sub auspiciile așezământului lui N. Iorga de la Vălenii de Munte. A semnat primele lucrări publicate cu numele Marta Andronescu. Din 1948 și până la pensionare (1972), a lucrat la Biblioteca Academiei Române ca paleograf, cercetător, șef al serviciului de manuscrise și carte rară. În 1983
ANINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
se regăsesc preocupările sale pentru istoria țării și mărturii personale, strecurate în prefețe. A alcătuit condicile Episcopiei Râmnicului (I-III, 1779-1786), ale unor mari mănăstiri: Tismana (I-II, 1787), Cozia (1794), Bistrița (I-III, 1795-1796), Govora (1797) și ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
435, fiind venerat ca sfânt, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește la 29 februarie. Ca teolog, el a combătut nestorianismul, dar și învățătura lui Augustin din Tagaste despre supremația harului și predestinare. Opera lui teologică cuprinde trei lucrări însemnate. Mai întâi, Despre așezămintele mânăstirești de obște și despre remediile contra celor opt păcate capitale în 12 cărți, referitoare la reguli și remedii. Apoi, Convorbiri cu părinți sfinți, în 24 de cărți, capodopera sa, în care tratează despre lupta monahilor pentru desăvârșire spirituală. Cea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fostei provincii Scythia Minor, în intervalul cuprins între căderea limesului dunărean (614) și recucerirea lui Ioan Tzimiskes (971). Este cert că multe elemente ale creștinismului antic s-au pierdut, dar amploarea vieții creștine din secolele V-VI, vasta rețea episcopală, așezămintele monahale, numeroasele bazilici, dezvoltarea cultului, atașamentul față de dogmele Bisericii universale, amprenta puternică lăsate de acestea asupra societății scythane au reprezentat un suport important în secolele VII-X, atât de tulburi, iar fondul de valori ale credinței creștine nu a fost anihilat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a hunilor. Astfel, Baian, spune Teofilact, cruță și mută pe locuitorii "Romaniei" el cârmuiește (conduce) o lume supusă, trăind în vechea ei autonomie. Avarii au trăit în bune relații cu supușii lor, romanici și slavi, urmele lor au rămas în așezămintele supușilor, precum vasul avar de la Sânmiclăușul Mare. Stăpânirea avară a lăsat urme puține și discutabile, a fost cea care a mutat peste Dunăre (sud) pe slavi. Astfel, al doilea popor turanic, după huni, a acționat pentru închegarea și întărirea poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acordat acestora o autonomie bisericească. Aici întâlnim un cler grecesc și unul local, străromânesc, prezent ân cetățile și orașele de la Dunărea de Jos, fapt caracteristic acestei provincii bizantine. Ca o trăsătură aparte, menționăm că în Dobrogea bizantină erau închegate modeste așezăminte monastice, într-un mediu popular foarte amestecat etnic-aici a acționat călugărul Eftimie, la mijlocul secolului al XI-lea, pentru creștinarea pecenegilor lui Kegenes. În secolul al XII-lea, istoria politică, ca și cea bisericească, a Dobrogei a continuat pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
diferență între ei și secui.23 La sfârșitul secolului al XI-lea, cumanii îți împlântau hoarda în șesul muntean, ca să ajungă apoi la o conviețuire cu locuitorii vechi (autohtoni), care devin asociații lor militari, primind de la acești stăpâni ("domni") și așezăminte fundamentale, în care vor trăi mai departe (Iorga). Cumanii, noii barbari, au conviețuit cu autohtonii din regiune, românii. Trebuie să ne întrebăm, ce însemna stăpânirea hoardei, în cazul cumanilor, ca și al pecenegilor și turanicilor, în general. Un scriitor spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și XIV, o extindere apreciabilă, mai ales în Transilvania. Pe lângă fier și aramă și metale prețioase, în Transilvania, înregistrează o dezvoltare sensibilă și exploatarea altor metale, iar numărul minelor în uz a crescut-în 1327, regele Carol Robert a elaborat un așezământ minier. Sarea era o bogăție însemnată, pentru oameni și animale-era exploatată în toate țările române, fiind și produs de export. Meșteșugurile cresc acum, ca număr, și apar noi ramuri meșteșugărești: fierari, aurari, armurieri, tăbăcari, cizmari. În Transilvania, unde meșteșugurile erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Fide. Șansa se risipește însă, într-un context tensionat, care acutizează brusc disputele religioase în Ardeal, astfel încât elevul merituos decide să-și continue învățătura la Târnavia (Trnava, în Slovacia de azi). Îmbracă rasa între timp, la Munkać, într-un vestit așezământ monastic, schimbând prenumele Gheorghe în Gherontie, apoi îndreptându-se spre Blaj, unde se stabilește în 1747, spre a sluji în confreria mănăstirii-catedrale „Sf.Treime”. S-a ilustrat aici printre fidelii colaboratori ai episcopului Petru Pavel Aaron, ale cărui proiecte (culturale
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
mitropolitului) sau cu Miron Barnovschi. Istoricii ecleziastici îi consemnează erudiția și personalitatea. Ierarhul e prezent la convorbirile de pace cu polonii (1612 și 1616), arată competență în materie juridică (e inițiat în dreptul bizantin), statornicește norme ale vieții monahale (printr-un „așezământ” dat în 1627, reglementând funcționarea obștilor mănăstirești). Prin stăruința și cu cheltuiala sa, ia ființă la Suceava (în 1619) primul spital urban menționat documentar în spațiul românesc (ce va anexa, în timp, și un azil pentru săraci). Ca miniaturist și
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
BIBLIOTECA ROMÂNĂ, instituție culturală înființată la 1 mai 1949 la Freiburg im Breisgau, Germania, unde funcționează și un Institut Român de Cercetări, B. R. este cel mai important așezământ cultural al exilului românesc, singurul din Europa ce posedă un sediu propriu și o impresionantă arhivă, cu un depozit documentar organizat pe criterii științifice. A fost creată din inițiativa profesorului Virgil Mihăilescu de un grup restrâns de refugiați români aflați
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
Răut (Franța), Gino Lupi (Milano), Leontin Jean Constantinescu (Saarbrücken), N. A. Florescu (Sydney, Australia), Constantin Sporea (München), George Racoveanu (Freissing, Germania), I. N. Manzatti (Italia), Günther Reichenkron (Berlin), Aureliu Răuță (Madrid). La împlinirea a zece ani de existență (mai 1959), în cadrul așezământului a început să activeze și un Institut Român de Cercetări, ce și-a propus încă de la înființare să studieze poziția românismului în cadrul unei Europe libere și unite, valorile spirituale naționale ce pot constitui o contribuție universală la dezvoltarea unui umanism
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
Buletinul Bibliotecii Române”. Ultimul aspect menționabil în activitatea B. R. și a Institutului Român de Cercetări este organizarea de manifestări culturale și științifice. În afara sesiunilor de comunicări științifice anuale desfășurate și în prezent, cu ocazia adunărilor generale ale Institutului, în cadrul așezământului au loc, cu o oarecare ritmicitate, cicluri de conferințe, manifestări artistice, concerte, atestând o complexă viață culturală românească a exilului. Astfel, între 5 și 10 mai 1956, s-a desfășurat o „Săptămână românească”, menită să ilustreze valențele intelectuale ale exilului
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
ales din Boemia. În secolul al XVIII-lea și mai ales în secolul al XIX-lea vor fi puse bazele unor b. naționale cu sute de mii de tomuri, practic în toate statele. Nu poate fi urmărită, evident, evoluția acestor așezăminte până astăzi. Cu noile sisteme informaționale, cărțile din întreaga lume devin, practic, bunuri ale întregii omeniri. La noi, începuturile trebuie căutate la adăpostul zidurilor mănăstirilor din Țara Românească și Moldova. La Tismana, Cozia, Vodița, la Neamț, Bistrița, Putna, se lucrau
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]