910 matches
-
și cu ceilalți împotriva lui. E lesne de înțeles ce simțiminte au oamenii aceștia. În vremea procesului Kogălniceanu-Velescu mulți se interesau de mersul afacerii și erau de partea acuzaților. Și totuși n'au pornit ei norodul și nu l-au ațâțat. Dar cine știe ce se poate întâmpla mâni, dacă nu vom avea norocul să vedem cât-decât lucrurile îndreptându-se, mai ales că mișcarea norodului a fost o deșteptare teribilă pentru multe suflete. În paginile acestea nu vorbesc decât de învățătorii din satele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
clădită la 5 și 24 ianuarie se razimă pe un vulcan. Pe lângă nemulțămiții în contra lui Vodă Cuza care se agitau și nu se sfiau a spune pe față că doresc căderea lui, erau separatiștii care rădicau capul și căutau să ațâțe ura între moldoveni și munteni. În fine, acest presimțimânt general despre o apropiată catastrofă se realiza în ziua de 11 fevruarie 1866, când sosi la prefectura de Iași telegrama oficială din capitală, prin care se anunța detronarea lui Vodă Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
preț erai obligat a lua doi călăuzi și un purtător de bagaje. Această sumă era cu mult prea mare pentru modestele noastre pungi. Văzând așa, ne-am hotărât a întreprinde trecerea Mărei de gheață care, după Mont Blanc, ne-a ațâțat mai mult curiozitatea. Închipuiți-vă spațiul deșert dintre munții Montanvert și Chapeau plin de un masiv enorm de gheață, care formează un podiș lung de vro șapte kilometri și lat de vro doi. Acest podiș se numește Marea de gheață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe ieniceri printr-o operație militară, trebuiau folosite alte mijloace. Neputîndu-i priva de pozițiile lor, guvernul otoman a fost adeseori nevoit să-i numească oficial în fruntea districtelor lor. A fost încercată și politica lui "dezbină și stăpînește": notabilii erau ațîțați unul împotriva altuia și s-a încercat cîștigarea suporterilor lor. Unii notabili, Ali Pașa de la Janina, de exemplu, oscilau între a sluji puterea centrală în posturile oficiale pe care le ocupau și a sfida deschis dispozițiile acesteia. Alții, ca Pasvanoglu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
am mamă, n-am tată și mă crește o bunică. Frate-meu făcea trimitere la faptul că rămăsesem în grija bunicii Floarea pe toată perioada zilei până seara când părinții reveneau de la serviciu și ne recuperau. Eu, extrem de intolerantă, îl ațâțam și mai tare: Ia vezi tu, dacă mai mănânci mult nici prin poarta bunicii nu mai poți trece ! Da eu nu mănânc decât iaurt cu biscuiți. Mă băiete, când mănânci nu te mai oprești, uită te la mine, am atâtea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de viții ascunse, cum era teleleica de hangiță din fața primăriei, poamă bună, unealtă diavolească stând În calea călătorilor spre munte, zăboviți aici ca la „Hanul lui Mânjoală“. Iar peste drum, la primărie, sta vătășelul scurt și Îndesat care mă tot ațâța cu ispitele lui de pezevenghi bătrân, codoșul văduvelor și nevestelor cu bărbații duși la munte și rele de muscă, pe care aș minți dacă v-aș spune că nu le-am așteptat În odaia mea, tremurând de dorinți ca un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ieftină de bordel, iar ziua „acăță rătoare“, cu Înaltă școală de captație, prin centrul ora șului, unde apărea Într-un fals mare doliu (cine-o fi Învățat-o?), Înaltă, subțire, cu aere distante, dar de o subtilă și nespus de ațâță toare cochetărie pentru noi, proștii de bărbați. Longue, mince, en grand deuil, douleur majestueuse, ar fi cân tat-o marele poet al Florilor Răului. Cum și acea lilială apariție nocturnă, marchiză de porțelan, autentic „Înger căzut“ lamartinian, pe numele ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și totuși nu pot să spun lucruri prea clare despre mine, fiindcă, afară de ceea ce se oglindește pe un chip străin din propriile mele gânduri despre mine, nu reușesc niciodată să descifrez nimic“3. În propozițiile lui Vona, goana buimacă e ațâțată de concizie, observațiile se înstrăinează de sine, dobândind valoare exemplară fără ca măcar să știi cum și prin ce. După cum arată propoziția pe dinafară, n-ai crede-o în stare de ceea ce-ți provoacă în cap. Dar un text poate fi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
V. I.) „Urmăriți de blamul întregii omeniri ca gangsterii prinși asupra faptului, s-au retras de pretutindeni. În apele Pacificului nu vor avea altă soartă. Conștient de grozăvia inimaginabilă a ceea ce ar fi un război atomic, așa cum vor să-l ațâțe americanii, alătur glasul meu sutelor de milioane care s-au ridicat în contra agresiunii americane care tulbură munca cinstită a poporului chinez pe cale de a-și făuri o viață nouă, în care vechea civilizație renaște azi în alte forme.“ (Gazeta literară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dizertație despre esența eroticului ca dialectică între ceea ce se - și ceea ce nu se - vede. Însă mă mulțumesc deocamdată să vă amintesc că o mare parte din omenire e de părere că, într-adevăr, cu cât ascunzi mai mult, cu atât ațâți mai tare. Și cu cât mesajul vizual e mai pur, cu atât animalul din subconștient dorește mai mult să întineze această puritate. Atenție, suntem pe tărâmul eroticului, nu al pornografiei - dacă nu cunoașteți diferența, nu am cum să vă ajut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cum să-l voteze pe Iliescu mi-a anihilat orice iluzie de eficiență a votului. Sau uluirea lor când mărturiseam francezilor că nu numai că nu-s feministă, dar că treaba asta mi se pare o porcărie, o invenție ca să ațâțe pe oameni unii împotriva altora... Privirea compătimitoare pentru netoata care se lasă călcată în picioare de bărbatul asupritor de secole al femeii - echivalentul bogatului asupritor al săracului -, al cărui scop în viață este de a găsi calea cea mai perversă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nou, decît spre dimineață din pricina unei furtuni care a Înnebunit marea. Pythia despletită, aiurînd, alerga parcă prin ploaie, părul Îi ardea cu flacără albă, mirosind a pucioasă, apoi se stingea, Întunecos și Îmbibat de apă, și din nou flutura incendiat, ațîțat de vînt, cum va fi fost În nopțile furtunoase la Delfi... Ni se spune că Pythia simțea adesea nevoia să-și umezească buzele În apa fîntînii Castalia izvorîtă la poalele Parnasului. Aceasta era fîntîna inspiratoare a poeților, preferată Între toate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În toată această perioadă, profesor și decan al Facultății de Farmacie a fost Erwin Popper, care a avut un rol deosebit în evoluția problemelor didactice, științifice și administrative, iar asistent la catedră de fizică a fost dr. Leontin Pop. Că ațâți alți și alți oameni de știință și cultură, profesori, medici, ingineri etc. din România, nici profesorul Petru Ir. Pogângeanu nu va fi scutit de cunoscutele „verificări” din anii 50. Faptul că luptase pe frontul de est, chiar dacă își dăduse obolul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ăsta am o față impenetrabilă; nu vorbesc cu nimeni; îmi fumez cele două țigări; închid radioul, alung pe toată lumea din casă - ca azi: pe cei doi puști la cinema, pe Lina la sora ei (care, în paranteză fie spus, o ațâță împotriva mea și o învață să fie obraznică și să-mi poarte pică), închid ușa camerei și ușa cabinei telefonice, mă instalez și te iau lângă mine posesiv, ca și cum ți-aș spune „Scumpa mea, hai să vezi ce mi scrie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din nordul Moldovei <endnote id="(125, p. 262 ; 208, pp. 393-395)"/>. „L-am lăsat pe faimosul Iorga - scria ziarul liberal Acțiunea, la 20 mai 1907 - să răspândească la București teoriile cele mai primejdioase ; sub pretextul naționalismului, l-am lăsat să ațâțe tineretul... ; l-am lăsat să Îmbibe sufletul tinerilor noștri cu ideile cele mai subversive, ura de clasă și de rasă, disprețul față de ordine și legi ; În sfârșit, l-am lăsat pe acest nevropat periculos [sic ! ] să dea o mare extensie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceleași metode barbare Împotriva militarilor evrei sau a altor „străini”. „Sunt stigmatizat : ceh, adică trădător”, spune căpitanul Klapka - personaj dintr-un roman al lui Liviu Rebreanu. „Pentru cei de seama noastră s-au inventat mitralierele din spatele liniilor, menite să ne ațâțe pofta de vitejie În caz de șovăire” <endnote id="(731, p. 65)"/>. Mai mulți scriitori au abordat după război această temă, pornind de la cazuri reale. Iată doar câteva ecouri literare de acest gen : nuvela lui Liviu Rebreanu Ițic Ștrul, dezertor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pânză de sucman”, „chiperi roși”, „niște păr”, „scârnă de câine” și „niște cenușă di ce di cămeși” <endnote id="(814, p. 30)"/>. La Începutul secolului XX (pe la 1905- 1906), În vestul Rusiei au fost răspândite manifeste prin care oamenii erau ațâțați să participe la pogromuri, pentru că evreii „au devastat o mănăstire de maici și au legat cruci la gâtul câinilor” <endnote id="(100, p. 127 ; vezi și nota 292)"/>. Dintre necreștini, nu numai evreul, ci și islamicul sau păgânul putea juca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am avu niciodată vreo neînțelegere. Ce să mai spun de nașul și nașa Dârdală și de ginerele lor, Pâslă cu nevastă-sa, Profira. Toți sunt oameni așezați și la locul lor. Necazuri avem numai cu îndrăcita asta de Marița carei ațâță și pe păcătoșii ei de feciori și pe soră-sa Ileana lui Melian, căreia i-a promis că-i dă pământul lăsat nouă de socrumeu Ion, Dumnezeu să-l ierte, și pe care îl stăpânesc samavolnic, după ce l -au zdrobit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
posibil. El susține același lucru și ca să mă facă să înțeleg, eu care mă prefăceam a nu înțelege, îmi spune că în ultima instanță poate veni chiar aici, la școala mea, și că trebuie să-i satisfac cererea! Eu îl ațâț și i spun că nu-i voi da nici un elev, iar de clase de elevi nici nu poate fi vorba! Era sigur pe el. Dar și eu îi spun: „Cum, tov. inspector, dumneavoastră pretindeți că a-mi cere clase de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu seamă viu, pentru că dorea să-l cetluiască într-o cușcă și să-l dea prin împărăție, ca orice osmanlâu, scuipându-l pe "Împăratul celei de-a doua Rome", să-l proslăvească pe el, "Marele El Fatih Stăpânul Lumii"... Bașbuzucii, ațâțați de răsplată, scotoceau în draci ascunzătorile, ruinele, răscoleau mormanele de cadavre împuțite în soare... Ce să-ți mai spun? Știi doar cum l-au recunoscut pe împărat... Și gata! După încălțări. Uitase să-și scoată și jambierele de purpură brodate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Si strigă după mine, Să nu-l las singurel. În mintea mea, el bate, Să vin din nou la el, Nu-mi lasă nici o clipă, Păcatul 13.04.2006 Să cuget și altfel, Așa-i vrăjmașul, Ne trage după el. Ațâțe curse-ntinde, Ma-ncearca în fel și fel. O, Cruce Sfântă cu Putere, Te chem în ajutor, Să fugă și ispita, Cu-al ei stăpân înșelător. Suflet trist și zbuciumat, De ce ești trist si-nlacrimat ? Tu de Domnul ai uitat ? Doar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
care s-a făgăduit și care e singura scuză, domnește în toate : hrana de toate zilele, firește câtă rămâne de la stăpân, liniștea, fără care se așteaptă o teribilă represiune, școli deschise, cu anume dascăli și programul corespunzător, literatura care nu ațâță spiritele și, în loc de teatru, se revarsă valurile de armonie ale reprezintațiii de operă./ .../ Așa, cred unii, poate să meargă până la nesfârșit, de la o generație de fericiți la alta./ Da, la suprafață așa este. Dar mai e ceva la fund./ Se
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
armata română ar fi trecut fluviul pentru a ocupa acest teritoriu (iar așa, aici, imperiile centrale amorsau posibilitatea de a lărgi conflictul balcanic pînă la declanșarea unui conflict european și a unui război mondial). Se știe cum tentativele de a ațîța aliații balcanici unii contra altora amestecînd și România, care a făcut pe surda au sfîrșit prin a-și atinge scopul fără concursul nostru. Aceste tentative i-au adus lui Tarnowski galoanele de ambasador la Washington. Fără a vrea să diminuăm
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
discursul meu de la tribuna Societății Națiunilor încercam să arăt că dezarmarea trebuie precedată de aceea a spiritelor și că era inutil să se reglementeze pe hîrtie reduceri de efective de avioane, de crucișătoare, atîta vreme cît guvernele se obstinau să ațîțe opinia publică împotriva vecinilor lor și să dea dovadă de un naționalism pus pe revendicări. Cărțile de școală și chiar cataloagele de jucării de la Nürnberg 241 arătau foarte clar că statele învinse, ca și cele învingătoare, nesatisfăcute, continuau să ațîțe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]