3,265 matches
-
Pe Abel cel lovit de Cain altădat. Cum se mai moare? Se moare simplu, printre cuvinte Te așezi și aștepți...nu mai mult decât o viață Lovitura de grație, durere fierbinte Gladiator ce-și joacă-n arenă zilele cusute cu ață Caesar! Caesar! Cei care merg la moarte te salută! În ce fel se mai moare? Se poate muri fără urme de umbră chiar dacă doare Senin și albastru, într-o anume zi din calendar Printre arbori încărcați de miresme în floare
CUM SE MOARE? de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358788_a_360117]
-
codru și se-ascund pliați Când se face brusc, în jur, lumină Și parcă mă întorc dintr-un voiaj Pe firul scurt al unui gând În mintea mea, mai este un etaj, O arhivă bine ascunzând Și iar mă trage ața să mai caut Tuturor să le găsesc un rost Câți ca mine, cercetând precaut, N-au adormit, la rândul lor, în post?! De unde vin? Din care univers Și se criptează veșnic pe memorii Câte se păstrează ori s-au șters
LUMI ÎNGEMĂNATE de ION UNTARU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358793_a_360122]
-
fi auzită în vale. Nu se aflau prea departe și Berni făcea față drumului, nimic nu îi grăbea, totul era să găsească un stand unde vântul să le sufle din față. Apoi n-aveau decât să aștepte, porcii se îndreptau ață spre porumbul lor. Gurile rele răspândiseră vorba că de aceea îl și cultivau ... Un hămăit de câine îl făcuse să tresară. Dulăul se repezise la el cu dinții rânjiți și coama gâtului zbârlită. Cs, cs, cs, Alfi, șoptise, lăsându-se
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
dădeau din prinos - / Dar schimnic era de schimbarea la față, / Căci totul e-n sine, Eternul Hristos! // Dar cât de puțini îi urmau o povață! Și-n cuget, și inimi, ce plumb este gros! / Cum mergem cu toții, jucând ca pe ață / Spre hăul pe care e Punte - Hristos! // Eu știu: precum iarba, cuvântu-mi vă spală / Picioarele goale - și neputincios / Nespusele-mi taine, să lepăd pe coală - / Vă rog, doar: urmați-L pe Domnul Hristos! // Cu slabe puteri, pipăind precum orbii
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
la loc de verdeață și văduvit pururea de durere !) zvârcolelile păcătoșilor. Vecina știa câte ceva din încurcălelile (poate și învârtelile) vecinei mai vârstnice cu „cel mic de stat” și pentru că știrea care i se „agățase” și ei ca un cercel de ață la urechi (cum odinioară, copilă fiind, îi fuseseră străpunse loburile acestora pentru pandantive) din aceeași sursă și risca să le zăpăcească pe amândouă. Puneau multă patimă în tălmăcirea zvonului, ajuns la urechile lor în stare nudă, tocmai bun de interpretat
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
culmi cu povestioare dezlânate. părtinitoare unui alt gând decât cel ce-și urma „cursul firesc al mersului spre vârfuri”. Acolo, zicea, unde nu te mai atinge decât boarea...puterii, unde te menține mult și bine, fără să te mai tragă „ața-n jos”, să te prăbușești de la înălțime! Încercase senzața asta dezagreabilă pe timpul celui de-al doilea premier posdecembrist când, prin „țesătura de pile și relații” la care apelase, reușise să-i ridice suspendarea și să-l repună în jilț, cu
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
crede lumea că-s nebună, acuma, tare, eu le-aș da binețe! Tu ai plecat spre alte zări, eu am ramas pentru un rest de viață, mă țin de ea cât pot de bine, chiar dacă este ca un fir de ață. Și străzile îmi spun atât de multe, casele sunt pline cu povești, nimic parcă nu are importanță dacă pe lume astăzi nu mai ești. Ce repede toate au trecut! O singură speranța mă mai ține, că poate acolo, undeva, în
SPERANŢA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359502_a_360831]
-
și tu. De vieți și vieți, cu viața Lui, ne-nvață Să facem Raiul pe pământ, de-acu. Din inimă, din minte, și din viață, Să-l împlinim și noi, și eu, și tu. E viața noastră, firul cel de ață - Să-l toarcem sfânt - e marele atu, Cu Omul- Dumnezeu, și-a Lui povață, Să veșnicim și noi, și eu, și tu. Zi după zi, de răul ne înhață, De ne înșală simțurile cu Pustiul - Doamne, Te avem în viață
PSALM DE CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359552_a_360881]
-
Soarele și Luna, De ale mele glume, de-acum s-au săturat. Văd lumea mică, prin sticla învechită. În ceață groasă abia mai zăresc viață. Mai cern o amintire prin cerebela sită, Și vre-un regret - un nod rămas pe ață. În urmă, un lung și complicat trecut. În față, viitorul scurt, de osândit, condus Pe eșafodul trist al ultimului « route ». Și nu-mi știu « rezervarea », de e jos ori sus. (Bunicu Boboc, sărbătorire a septuagenarilor prieteni de excursii,inclusiv a
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
urs, de nevoie Că-s prins și legat de butuc! Îmi bâțâie capul de jocul cretin Și brațele-mi saltă tâmpite... Iar gura, mi-e plină de foc și venin... Privirile - ape prostite... Că-n hora nebună mă puse pe ață, Să țopăi pe muzica lor! Și lor nu le pasă că-s om nu paiață Și lor nu le pasă că... mor!!! Și pierd sensul vieții în ritmul grotesc Și-n goană, îmi pierd răsuflarea Și-mi caut scăparea, dar
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
cu ochiul petele negre din soare. Uneori uită să vină când le dictează sorocul, Alteori greșesc, din grabă, unde să-și găsească locul. Fulguiește și-n răstimpuri mă-nfioară, mă îngheață Gândul slut că viața noastră ține de un fir de ață. CETELE DACE! Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace Ca să-și apere pământul de puterile vorace. Sărăciți de bogății, munți-ncep să se prăvale, Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
în aceste cazuri compoziția mărțișorului este uneori diferită, în sensul că poate lipsi moneda (de aur și de argint), așa cum rezultă din unele datini, mărțișorul constând numai în cele două fire, alb și roșu, împletite. De pildă: „Mărțișorul este o ață răsucită din mai multe fire roșii și albe, ce-și leagă româncele la gât și la mâini pentru ziua de 1 martie și care apoi le leapădă pe trandafiri înfloriți” (N.A. Caranfil, Cântece populare de valea Prutului); sau „La 1
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
prinde azi un mărțișor De sânul tău cel rotunjor, Dar dac-avem vreun ghinion Și ți se sparge-un silicon? MĂRȚIȘORUL CA SIMBOL Simbolul care vrei-nu vrei Îți spune lucrurile-n față: Fidelitatea -la femei- Atârnă de un fir de ață. MĂRȚIȘORUL CA MOTIV Cadoul cu tendință clară Pe care-un lup cu părul sur Îl dă la câte-o domnișoară Să-i meargă agățatul... șnur! MĂRȚIȘOR, UNEIA CAM TRECUTE -Să-mi prinzi, iubite-un mărțișor, Sub sânul meu cel rotunjor!... Apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
mai mult MĂRȚIȘORUL FEMEII MODERNEȚi-aș prinde azi un mărțișorDe sânul tău cel rotunjor,Dar dac-avem vreun ghinionși ți se sparge-un silicon?MĂRȚIȘORUL CA SIMBOLSimbolul care vrei-nu vreiîți spune lucrurile-n față:Fidelitatea -la femei-Atârnă de un fir de ață.MĂRȚIȘORUL CA MOTIVCadoul cu tendință clarăPe care-un lup cu părul surîl dă la câte-o domnișoarăSă-i meargă agățatul... șnur!MĂRȚIȘOR, UNEIA CAM TRECUTE-Să-mi prinzi, iubite-un mărțișor,Sub sânul meu cel rotunjor!... Apoi oftând, ca din rărunchi:-Ah
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
prinde azi un mărțișor De sânul tău cel rotunjor, Dar dac-avem vreun ghinion Și ți se sparge-un silicon? MĂRȚIȘORUL CA SIMBOL Simbolul care vrei-nu vrei Îți spune lucrurile-n față: Fidelitatea -la femei- Atârnă de un fir de ață. MĂRȚIȘORUL CA MOTIV Cadoul cu tendință clară Pe care-un lup cu părul sur Îl dă la câte-o domnișoară Să-i meargă agățatul... șnur! MĂRȚIȘOR, UNEIA CAM TRECUTE -Să-mi prinzi, iubite-un mărțișor, Sub sânul meu cel rotunjor!... Apoi
MĂRŢIŞOARE, MĂRŢIŞOARE ... de SORIN OLARIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359682_a_361011]
-
să tragă Și de el depindea totul; Eu, să mor ca idiotul Că el nu știa de șagă N-aveam nici o variantă Decât ochiul morții negru Că dintr-un conflict integru Nu te scoate o bacantă Un destin legat cu ață Ce e viața? Ce e moartea? Dacă asta-mi fuse partea, Trebui' s-o privesc în față! Și atunci mi-am spus firesc: Dacă tot trăii degeaba Și acum se-ncurcă treaba, Mai bine să mă trezesc! Și-am deschis
HANDS UP! de ION UNTARU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359687_a_361016]
-
și ținută acolo în așteptare! Or mai fi avut și altele... cei care trag sforile!!! Asta se numește in termeni mai eruditi strategie de luptă! Eu o numesc lupta pentru os! Pentru a demonstra că totul a fost cusut cu ață albă pun întrebarea: Dacă tot fost vinovată de dopaj de ce nu i s-au luat micuței „cremenale” toate medaliile câștigate aici la Sydney? Hm! Și culmea, imediat după terminarea olimpiadei, prohibitului medicament-drog NUROFEN, cel care apăruse subit pe lista neagră
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
cu un pix și cu-o bucată de hârtie, să zidesc pentru timpul viitor o temelie la unul dintre edificii, la care-am tot gândit. Ce pot să fac din câteva cuvinte ? Le-nșir pe-o coală ca boabele pe ață. De-ar fi dintr-o materie fierbinte le-aș răsuci-n spirală, s-ar agăța de marile-nălțimi și chiar aș trage, cât aș putea de ele, să le întind ca pe o coardă de arcuș, înlănțuindu-le pe verticală
POEM CIOPLIT ÎN PIATRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345229_a_346558]
-
alimentelor, în funcție de tipul acestora, în condiții corespunzătoare de igienă (frigider, ambalaje sigilate); • Beneficiile consumului de produse locale și de sezon. • Igiena personală în timpul pregătirii alimentelor • Spălatul pe dinți după fiecare masă; utilizarea apei de gură sau a aței dentare pentru igienă suplimentară; • Verificarea integrității ambalajului (lipsa deteriorărilor sau a semnelor de contaminare); • Beneficiile consumului de produse locale și de sezon. • Păstrarea alimentelor, în funcție de tipul acestora, în condiții corespunzătoare de igienă (frigider, ambalaje sigilate); • Citirea termenului de
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
filosoful Tudor Vianu (1898-1964) spunea că „Adevărata cultură constă în transformarea ideilor în sentimente”. Și oare ideile femeilor românce de a se înveșmânta cu aceste odăjdii, a înveșmânta și bărbații lor cu minunate geometrii realizate cu ajutorul acului, a firului de ață și a mâinilor iscusite, nu au fost făcute din sentimentul dragostei de frumos pentru om? Originali ca întotdeauna, românii au creat aceste ii, pentru plăcerea ochilor și pentru a adăuga un plus frumuseții trupului. „Nu există cultură, oricât de primitivă
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
lac mă zoresc spre deusul absconditus din măruntaiele mele. Se făcea periculos de târziu în tâmpla lui bolnavă. Se făcea că miroase a somn și căsca după bucățica din puzzle-ul din carnal.Puzzle-ul era incomplet. Mai lipsea o ață temporală care făcea legătura dintre Aici și Acolo și firește câte un Styx ori câte un Lethe în care ipocritele își aruncau picurii. Probabil că atunci era întreg. Parcă simțeam cum masculul său îmi ignoră identitatea, cum degetele sale cu
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
el, omul-atfel, mișună pe acolo, scotocește, pune mâna, ia, așează la loc, agitat și nemulțumit. 8 dimineața, un convenience store Seven-eleven ca oricare altul. O doamnă de o vârstă incertă intră ca o furtună prin ușile glisante și se duce ață, cu o privire rătăcită și fixă, către rafturile cu boluri de orez si sanvișurile cu pâine nefiresc de fragedă și de albă, cu gust de carton. Când trece pe lângă mine, schițez un zâmbet forțat, pornit mai mult din frică decât
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
am cumpărat cizme. Acasă, mi-am luat alți ciorapi, am mâncat două felii de pâine cu smântână și gem. La întoarcere, Tușa tocmai ieșea din ocol cu măgarii. -Noa, acu-mi pari altu om! Pe Cârca Plaiului, trăgând măgarii de ață, mă gândeam doar la soarta. La un moment dat, privind în urmă, mi-am amintit că visasem cândva aceeași scenă: măgari urcând anevoie, Tușa, Plaiul plin de flori însorite. Cu diferența că, acum, florile erau trecute, văzduhul neguros. I-am
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
Că iei vite n-au, oi nu, pământ nu, la ce bun să le mai și țână? Că is care n-ai voie să lucri la pământ, altu n-ai voie la vite, altu n-ai voie să lucri cu ață, altu cu lâna, înt-altă dzî n-ai voie să scot cenușă, alte dzâle n-ai voie să faci nimica... - Am înțeles... (Oare? Ei, aș! băgasem doar la cap, să am ce rumega peste ani, mai tarziu.) Dar cum e asta
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
păgână a dezordinii și letargiei. Se lăsase liber doar un petec tampon între ultimele edificii din fâș și terase - încă mai funcționa „La spital”. Dacă vă spun că e de demult! Nici nu cred că se inventaseră termopanele, șlapii cu ață între degete sau muzica tuf-tuf. „Mamaioții” nu se definiseră ca specie - selfie-ul n-avea sens. „Duamna” Udrea de abia învăța să silabisească tu-rism sau tro-tu-a-re, iar Mircea Toma nu voia să salveze nimic. Ce să mai vorbim: libertateeeee! În vinerea
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]