7,886 matches
-
la Abatorul din oraș, ca mezelar. Făcuse școala profesională în București. Era frumușică foc și eu țineam foarte mult la ea. De fapt ne-am și căsătorit un an mai târziu. Odată internat în spital, chiar dacă era destul de departe de abator, mă vizita destul de des, mai ales duminica când nu mergea la muncă. A mai trecut o săptămână de covalescență și după operația de amigdalită așa că inevitabilul trebuia să se producă. Ieșirea mea din spital și întoarcerea la navă. La ieșire
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
rasă, pentru a-i ceda fermei de stat. Aveau ca rasă de sămânță Marele alb, cu bune rezultate la condițiile de mediu și hrană din fermă, cu un spor mare la carne. Săptămânal trimiteau câte un camion cu porci la abator. Scroafele de montă făceau și câte paisprezece purcei la o fătare, dar nu mai puțin de zece. Inginerul-șef era mulțumit de activitatea sa și o propusese atât pe ea cât și pe șefa de fermă pentru a fi premiate
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
ionilor de hidrogen. Viața în mediul acvatic se desfășoară în condiții optime, când valorile pH-ului sunt cuprinse între 6 - 8,5; valorile extreme de pH pot fi stresante pentru organismele acvatice. Poluarea biologică poate rezultă din aglomerările urbane, zootehnice, abatoare, și este caracterizată de prezența microorganismelor patogene. Acest tip de poluare este mult mai periculoasă în anotimpul cald, când dezvoltarea agenților patogeni, reprezentați de viruși, bacterii, este stimulată de temperaturile ridicate și de stagnarea apelor. Pentru a caracteriza gradul de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
plan național pentru îndeplinirea conformității totale cu cerințele UE, în ceea ce privește condițiile de sănătate publică, la depozitele pentru produse animaliere. UE a luat notă de solicitarea României pentru o perioadă de tranziție de 3 ani, până la 31 decembrie 2009, pentru modernizarea abatoarelor și a unităților de procesat carne, în conformitate cu cerințele comunitare și a subliniat că nici o măsură tranzitorie care poate reduce nivelul siguranței alimentare în UE nu poate fi acceptată. Pentru evaluarea acestei solicitări, au fost solicitate date referitoare la natura măsurilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
care să ateste, de către Administrația veterinară centrală competentă, toate depozitele care vor fi în conformitate cu cerințele UE, la data aderării, sau vor fi solicitate unele măsuri tranziționale. Pentru fiecare depozit trebuia să fie indicate: * numele și adresa depozitului; * tipul de activitate (abator, tăiere, tocare, procesare, înghețare); * evaluarea făcută de Administrația centrală veterinară competentă pentru fiecare depozit, folosind următoarele criterii: în conformitate cu cerințele UE, în conformitate cu cerințele UE la data aderării; nu sunt în conformitate cu cerințele UE, dar au un plan aprobat pentru actualizare; * pentru acelea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a Mediului regionale și locale, implicat în aplicarea prevederilor Directivei. A fost completat și revizuit " Planul de Implementare a Directivei 96/61/CE". Au fost emise 3 acorduri integrate de mediu: un acord (nr. 79/27.10.2003) pentru un abator și două acorduri (nr. 80/19.12.2003 și nr. 2/06.04.2004) pentru depozite controlate de deșeuri. Era în derulare aplicația pentru un alt acord integrat de mediu, pentru rampa ecologică de la Costinești. La începutul anului 2004, s-
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
privind credibilitatea datelor referitoare la performanțe. 4.6.2. Responsabilitatea socială la firma „Derma”tc "4.6.2. Responsabilitatea socială la firma „Derma”" Înainte de 1990, firma „Derma” se ocupa cu prelucrarea pieilor de animale pentru industria încălțămintei. Acestea proveneau de la abatoarele autohtone, iar beneficiarii erau reprezentați de câteva firme specializate în încălțăminte. Tehnologia și echipamentele fuseseră achiziționate în anii ’70. Principalele facilități de producție, amplasate inițial în anii ’50 la periferia orașului, au fost cu timpul înconjurate de ansambluri de locuințe
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu ironizarea fundamentului propriei existențe. Paradoxul acestei situații pare să-i stimuleze pe autorii moderni care, în spiritul lui Vonnegut, preferă să meargă în răspăr față de practica acceptată a narațiunii. Schimbarea referinței în exclamația naratorului la persoana întîi din romanul Abatorul cinci la vederea unuia dintre personajele romanului: "Acela eram eu. Eu sînt acela. Acela era autorul acestei cărți"248 poate, cu siguranță, să nu mai fie descrisă adecvat în sensul obiectivizării și al distanțării. Aici incompatibilitatea ultimă a structurii narative
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Phineas Finn, 120 Twain, Mark, Huckleberry Finn, 328-329 Uspenski, Boris, 33, 35, 110, 186 Vaid, Krishna Baldev, 138, 156 Viswanathan, Jacqueline, 304-305, 340 Vonnegut, Kurt, Jr., 32, 66, 108 A Breakfast of Champions (Micul dejun al campionilor), 66, 167-168 Slaughterhouse-Five (Abatorul cinci), 168 Waldmann, Günter, 146 Warning, Rainer, 233-235 Warren, Robert Penn, All the King's Men (Toți oamenii regelui), 167, 304 Warren, R.P., v. Brooks Watt, Ian, 36 Weber, Dietrich, 198 Weber, Max, 31 Wehle, Winfried, 199 Weimann, Robert, 33
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
început să facă stocuri de carne biologică, la care se adaugă și alte piețe de distribuție. Sunt însă anumite cerințe pe care supermarketurile le cer producătorilor înainte de a se implica în vânzarea cărnii biologice și anume: volum garantat, calitate garantată, abatoare autorizate, capacitate de stocare și prețuri acceptabile. Prețul este afectat de o serie de factori: nu toate părțile carcasei sunt vandabile, consumatorii sunt mai sensibili la preț decât la legume, costurile cu transportul sunt foarte ridicate. O altă problemă ar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
vitelor, care formează suportul penetrării marilor corporații transnaționale pe piețele mondiale. Motivația acestei concentrări a producției sunt economiile de scară, prin reducerea costurilor din extinderea capacităților de operare. De exemplu, în 1980, un procesator era considerat competitiv dacă deținea două abatoare și procesa în total 32 de milioane de păsări de carne pe an. După 30 de ani și scăderea continuă a marjelor de profit, pentru menținerea afacerii, același procesator are nevoie de patru abatoare de dimensiuni mari și o producție
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
era considerat competitiv dacă deținea două abatoare și procesa în total 32 de milioane de păsări de carne pe an. După 30 de ani și scăderea continuă a marjelor de profit, pentru menținerea afacerii, același procesator are nevoie de patru abatoare de dimensiuni mari și o producție totală de 260 de milioane de păsări.<footnote Winston Solan Journal, 20 iulie 2009. footnote> La imaginea unor asemenea capacități de creștere a păsărilor și procesarea acestora, trebuie adăugate și problemele de mediu generate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
jumătate de secol. Cauzele (p. 11) pentru care aceste masacre au fost trecute sub tăcere sînt relativ ușor de sesizat: românii (și nu germanii) au fost autorii principali, numărul redus al lagărelor de concentrare, inexistența camerelor de gazare sau a abatoarelor umane. Nu contestăm nicidecum faptul că aceste masacre s-au produs din ordinul autorităților române și nici că acestea s-au ridicat la cote alarmante, dar cifra Înaintată de autor - 270.000 de evrei români uciși - ni se pare nerealistă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
București, 1983; Dus-întors, București, 1988; Dodecaedru (în colaborare cu Gheorghe Cușnarencu), București, 1991; Discheta de demaraj, București, 1995; Distribuția a fost următoarea, București, 1995; Cele șapte minuni ale lumii (în colaborare cu Mihaela Iliescu), București, 1998; Depășirea interzisă, București 2001; Abatorul de vise, București, 2001; Natură moartă cu viață, București, 2002; Completarea Însușimii Mele, Craiova, 2003; Parfumul orașelor (în colaborare cu Mihaela Iliescu), București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Viața pe o bandă de magnetofon, RL, 1984, 14; Dimisianu, Subiecte, 264-270
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
6; Valeriu Cristea, „Iată cartea care îmi place”, CC, 1996, 3; Eugen Simion, Despărțirea de postmodernism, L, 1996, 19; Cărtărescu, Postmodernismul, 439-444; Bogdan Popescu, A reciti Addenda, CC, 2001, 12; Cristea-Enache, Concert, 196-199; Popa, Ist. lit., II, 918-919; Gheorghe Cușnarencu, Abatorul personajelor literare, „Magazin”, 2002, 2 mai; D.R. Popescu, „Depășirea interzisă”, „Cronica română”, 2002, 28 mai. M.S.
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
meditație, publicând două volume intitulate neutruVersuri (1969-1972). Poezia lui își are sursa primară într-o copilărie frustrată, într-o adolescență întârziată, petrecută într-un oraș bacovian - „urât, cu flori de scrum,/cu oarbe felinare, cu ochi de lup/sclipind spre abatoare”. Poetul cultivă o nesfârșită nostalgie salvatoare: „De nu clădeam în vis, pretimpuriu,/O lume, și de n-ar fi fost să-nfrunt/ Cu visul lumea cea de mai târziu,/N-aș fi știut, pe când trăiam, că sunt.” Meditația perseverentă, deseori
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
unde adaugă un grupaj de poezii „din periodice și inedite”, datate între 1936 și 1961. A semnat și Ecaterina Catrinaru. Simboliștii sunt modelele indubitabile ale poeziei scrise de S., pentru care tristețea, dezolarea, singurătatea, inutilitatea, nevroza constituie note definitorii. Orașul, „abator, sanctuarul umanității carnivore” (Civilizație) sau „Oraș sepulcral, cu toamne târzii,/ Cu lungi bulevarde,/ - Grele cascade, / De melancolii” (Provincială), accentul pus pe starea autumnală: „E toamnă afară... și-i frig.../ Te caut... prin beznă te strig...” (Melodii de toamnă) trimit la
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
Muthu, Conexiuni sud-est europene, TR, 1984, 43; Monika Skowronski, Die Intelligenzia der bulgarischen Emigration in Rumänien im 19. Jahrhundert, „Südost-Forschungen”, 1985; Mircea Popa, Basarabia din Siberia, VR, 1991, 9; Ion Roșioru, Viața la voia altora, TMS, 1992, 1; Ruxandra Cesereanu, Abatorul siberian, ST, 1992, 2; Valeriu Cristea, Cea mai înfricoșătoare călătorie a neamului meu: Elena Siupiur, „Siberia dus-întors, 73 de ruble”, L, 1992, 15; Ion Calafeteanu, Când sufletul vorbește, „Meridian”, 1992, 16 septembrie; Mircea Popa, Basarabia din Siberia, „Basarabia”, 1992, 9
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
mai naște un râu sau o casă” (Toată viața, în Zeii neatenți). Aspectul bolovănos al versului, topica dislocată, aglomerarea imaginilor dau impresia unui poet dificil și chinuit. Tenace, Z. înfăptuiește în Grădinile ascunse (1974), Legea viei (1976), Poeme (1985) și Abatoarele de greieri (1984, titlu păstrat și în ediția definitivă din 2001, unde procedează la o severă revizuire atât la nivelul textelor, operând adesea intervenții substanțiale, cât și prin renunțarea la numeroase poeme din volumele anterioare) un proces intens de conceptualizare
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar sau Abatoarele de greieri), în care se derulează, auster și dramatic, viziuni fantasmatice de unde mitul a fost izgonit de istoria recentă. Dacă în primele volume Z. părea mai cu seamă un poet al pământului, un htonic elementar, în ultimele cărți viziunile sale
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
cei mici (2002). SCRIERI: Zeii neatenți, București, 1967; Recviem într-un cimitir de mașini, București, 1969; În zale albe, București, 1971; Tinerii, București, 1971; Grădinile ascunse, București, 1974; Legea viei, București, 1976; E un copac frumos pământul țării, București, 1977; Abatoarele de greieri, București, 1984; Poeme, București, 1985; Abatoarele de greieri și alte poeme, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001; La bunici cu toți cei mici, București, 2002. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Zeii neatenți”, AFT, 1967, 20; Mircea Martin, „Zeii neatenți
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
Recviem într-un cimitir de mașini, București, 1969; În zale albe, București, 1971; Tinerii, București, 1971; Grădinile ascunse, București, 1974; Legea viei, București, 1976; E un copac frumos pământul țării, București, 1977; Abatoarele de greieri, București, 1984; Poeme, București, 1985; Abatoarele de greieri și alte poeme, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001; La bunici cu toți cei mici, București, 2002. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Zeii neatenți”, AFT, 1967, 20; Mircea Martin, „Zeii neatenți”, R, 1967, 9; Dragoș Vrânceanu, „Zeii neatenți”, LCF
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
9; Popa, Dicț. lit. (1977), 628; Iorgulescu, Scriitori, 170-172; Dan C. Mihăilescu, Grădinile ascunse, LCF, 1980, 43; Lit. rom. cont., I, 692-693; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 103-104; Artur Silvestri, Triumful duratei, LCF, 1984, 49; Artur Silvestri, „Abatoarele de greieri”, LCF, 1985, 10; Costin Tuchilă, Cursa cu sine, RL, 1985, 42; Roxana Sorescu, Mit și istorie, RL, 1986, 26; Emil Manu, Mitologie țărănească, RL, 1987, 46; Zaharia Sângeorzan, Istorie și mitologie, CRC, 1988, 39; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
era dacă aveai relații în comerțul socialist, la restaurante, dacă aveai rude sus-puse, un naș, un fin, un unchi barosan, dacă lucrai în întreprinderi cu aprovizionare specială etc. Cei care lucrau în comerțul alimentar, în întreprinderi avicole sau zootehnice, la abatoare, ca bucătari/îngrijitori la creșe, grădinițe, cămine sau spitale furau alimente en gros și en detail, pe sistem căpușă, însă numai cei „cu spate”, colaboratorii nu erau prinși/condamnați. Rolul relațiilor de familie în aprovizionare (și în toate!) era esențial
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cazuri torționarii să fi dorit să-și protejeze identitatea; cât despre „veselia” lor, aceasta era legată, probabil, de faptul că aveau la dispoziție atâtea victime pentru a-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul miliției brașovene și mai apoi a arestului din Capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele fiind soldate, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea de sânge): bătăi cu pumnii, cu picioarele, cu un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]