1,020 matches
-
tu mai bine? Da, iată așa se face G mare de mână, cu gușa asta! De unde știi? De la școală, de la doamna Silion, din abecedar! Victor s-a calmat și a gândit că fata Ruzâniței are dreptate, ea Învață după un abecedar de tip nou, rusesc! Vrei tu, Rozaliță să-mi faci un serviciu și să mi-l aduci un pic? Te rog! Da, moș Victor, apoi adăugă ... nene Victore, așa cum avea pretenție Victor să-i spună. Fata s-a grăbit să
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
tot timpul. Ieri și alaltăieri, azi-noapte. Bătrâna n-a lăsat nici o urmă, înțelegi? Nici una! E de necrezut! Se avântă cu logoreea și înfierbîntarea, specifice, declanșate de ideea fixă. E de necrezut! Ai s-o citești pe toate gardurile, în toate abecedarele, o gânguresc pruncii în landou: nu există infracțiune perfectă. ― Într-adevăr. ― Atunci înseamnă că eu sânt un..., ceea ce, te rog să mă crezi, am început s-o gândesc. Nu, dragul meu, nu tu ai spus-o, dar mă conving eu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îl privi cu ochi limpezi, de cristal. De ce? Maiorul se simți brusc obosit. Motanul se cățărase pe pervaz privind amiaza înaltă, străpunsă de un soare înghețat. Silueta neagră se detașa precis, semăna cu opturile cu mustăți și coadă bârligată din abecedarele vechi. ― Oricum, dezertarea lui Panaitescu reprezintă un act criminal, față de nevastă-sa, bineînțeles. Adăugă moale: Și dacă ceea ce mi-ați relatat corespunde realității... ― Credeți că v-am... mințit? Melania Lupu zâmbea tremurat. O pânză de lacrimi îi inunda ochii. " Așa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vorba de „identități situaționale”, de contexte și istorii etc. Pentru ei, între ei, sînt însă pur și simplu vlasi. „Exclus !”, a exclamat demnitarul. „Poftim ? !”, s-a revoltat colega mea. „Păi eu, mîine, primesc o delegație a lor, care ne cere abecedare pentru o școală românească. Dacă le dau, înseamnă că recunosc public că sînt români ; dacă nu le dau, înseamnă că declar, la fel de public, că nu sînt români. Așa că nu am ce face cu poveștile voastre antropologice despre vlasi...” 3. Ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
prenumele, dar nu puteam, pentru că, uneori, îmi plăcea la nebunie prenumele meu. Nimeni nu se mai numea Z. Nimeni nu mai avea identitatea redusă la o singură literă pe care aveam s-o regăsesc apoi aruncată în învălmășeala aceea a abecedarului. Pruncii de clasa I se adunau în cerc, prin pauze, în jurul meu, și mă arătau, hlizindu-se, cu degetul, ca pe o stafie, strigând în cor: "Z! Z! Z! Z!" Nu cred că se amuzau așa de copios nici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lauda, spunea că am stil, personalitate, că nu trebuie să scriem toți precum oile, oficial, standard, că ne-am plictisi de mama-focului, dacă doamnele ar primi de la toți amanții scrisori de amor însăilate cu litere scrise identic, precum cele din abecedar. Ea credea că originalitatea trebuie cultivată. În plus, nu înțelegea de ce nu sunt acordate țâncilor și premii speciale pentru stil, originalitate, căci altfel, acordându-le coronițe numai plicticoșilor de nota zece, vom ajunge, ceara mă-sii, cita ea din nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de exemplu, despre Preacuviosul Dimitrie cel Nou de la Basarabi, dar și despre Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir și făcătorul de minuni. Doi sfinți cu același nume, vreau să spun. Eram mereu în top, atunci când doamna ne cerea, la abecedar, exemple de substantive proprii care încep cu nu știu ce literă. Îi spuneam de-a sfinți, încât o vedeam cum se încruntă, se frământă și nu știa cum să mă mai oprească, așa de doxat eram. Într-un rând mi-a și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de Ion Hadârcă Tremură-n vreme parcă s-ar teme Ultima filă din calendar, Că m-aș grăbi s-o rup mai devreme: -Adio, drag Abecedar! Dincolo-n noul an mă așteaptă Cărți minunate, harnice, dar Pașii spre ele cine-mi îndreaptă? -Adio, drag Abecedar! -Ma-mă! Din leagăn iezii mă cheamă. Nici o poveste nu e-n zadar Când te așteaptă dorul de mamă. -Adio, drag Abecedar
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_523]
-
-n vreme parcă s-ar teme Ultima filă din calendar, Că m-aș grăbi s-o rup mai devreme: -Adio, drag Abecedar! Dincolo-n noul an mă așteaptă Cărți minunate, harnice, dar Pașii spre ele cine-mi îndreaptă? -Adio, drag Abecedar! -Ma-mă! Din leagăn iezii mă cheamă. Nici o poveste nu e-n zadar Când te așteaptă dorul de mamă. -Adio, drag Abecedar! Tot mai retras departe-n unghere, Bunul meu scump, prieten școlar Parcă mi-ar cere o revedere... -Adio, drag
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_523]
-
Abecedar! Dincolo-n noul an mă așteaptă Cărți minunate, harnice, dar Pașii spre ele cine-mi îndreaptă? -Adio, drag Abecedar! -Ma-mă! Din leagăn iezii mă cheamă. Nici o poveste nu e-n zadar Când te așteaptă dorul de mamă. -Adio, drag Abecedar! Tot mai retras departe-n unghere, Bunul meu scump, prieten școlar Parcă mi-ar cere o revedere... -Adio, drag Abecedar!
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_523]
-
-Ma-mă! Din leagăn iezii mă cheamă. Nici o poveste nu e-n zadar Când te așteaptă dorul de mamă. -Adio, drag Abecedar! Tot mai retras departe-n unghere, Bunul meu scump, prieten școlar Parcă mi-ar cere o revedere... -Adio, drag Abecedar!
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_523]
-
iar apoi s-au Întors rapid, cu ochii mijiți, În lumea lor de clicuri, din care dumneavoastră și problema dumneavoastră tocmai vă evaporaserăți? Tratamentul, după cum vedeam pe fereastra translucidă, era de lungă durată și destul de anevoios. Așezați În băncuțe, cu abecedarele În mâini, IT-iștii silabiseau În cor: „Anna are mere“, „Afară plouă“, „John e vesel“, pe limba fiecăruia, trecând apoi, treptat, la propoziții din ce În ce mai lungi, formate din cuvinte care se puteau articula; e drept că, din când În când, câte
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fiind sau adult. Pentru mine, adolescentul de astăzi, cartea este o comoară. M-a adus pe cele mai înalte culmi ale imaginației și m-a ajutat să pătrund în lumea cuvintelor de când eram mică. Îmi amintesc de prima mea carte, Abecedarul, care m-a introdus în această lume frumoasă, fascinantă. Din clipa în care am învățat să citesc, am prins dragul de carte. Apoi am început să citesc din basme și să cutreier prin lumea versului. Multe cărți mă așteaptă să
ANTOLOGIE:poezie by Adriana Bârlogeanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_658]
-
a zis. În zadar a încercat biata bunica, o femeie mărunțică și cuviincioasă, să-l înduplece. Bunicul nu era omul să se lase înduioșat. "Îl las la școală după ce cade zăpada până ce dă colțul ierbii. Îi ajunge", a decis. Despre abecedar și tăblița de ardezie avea o părere proastă, dacă trebuiau plătite. În concepția lui, școala trebuia să le dea copiilor tot ce le trebuia pentru învățătură, de vreme ce îi lua de la treburi. Nu și-a schimbat opiniile nici când tata i-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
care am găsit-o citată în aceeași monografie a Lisei, întocmită de "unchiul George", e mai mult decât grăitoare in privința condițiilor în care funcționau aceste școli: " Onoratei Eforii școlare din Lisa. Înaltul minister de culte a dificultat în noul Abecedar de Petri următoarele trei pasaje: la pag. 44, numele de țări înșirate sub punctul 1: la pagina 82, din punctul 3, alineatul al 2-lea: Patria română cuprinde toate acele țări unde locuiește și trăiește națiunea romînă"; la pag. 84
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
țări unde locuiește și trăiește națiunea romînă"; la pag. 84 în strofa 4 versul al treilea: "cum e România toată". Spre a corespunde înaltei ordinațiuni de o parte, iar de alta, pentru a nu cauza părinților spese cu procurarea altor abecedare, dispunem ca pasajele dificultate să se lipească solid cu hârtie celită sau să se șteargă neligibil". Când, însă, delegația "sponsorilor", cum s-ar zice azi, s-a dus la bunicul meu să-i anunțe marea veste, bunicul a ascultat, fără
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
clasa I. Era ceva cu totul deosebit în viața mea, dar pășeam încrezător datorită faptului că în timpul iernii ce-mi preceda școala, tata s-a aplecat cu încredere și cu o nădejde aparte, reușind să mă facă să deslușesc tot abecedarul pe care urma să-mi încep ucenicia de școlar. La vremea lui, tata făcuse doar clasa I, din ciclul elementar, dar această puțină carte l-a făcut să fie în lume ceva mai bine pregătit decât alți semeni ai săi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a dat seama că alții cu carte i-au luat-o înainte, deși nu păreau mai destoinici ca el, însă aveau patalamaua la mână care-i îndrituia să fi luați în seamă. Din acest motiv, mi-a pus în mână abecedarul pe care învățaseră frații mei mai mari, testândumi puterea de a înțelege, cu o anumită ușurință taina științei de carte. A insistat văzând tragerea mea de inimă spre carte și m-a făcut să știu tot abecedarul - din scoarță-n
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pus în mână abecedarul pe care învățaseră frații mei mai mari, testândumi puterea de a înțelege, cu o anumită ușurință taina științei de carte. A insistat văzând tragerea mea de inimă spre carte și m-a făcut să știu tot abecedarul - din scoarță-n scoarță - sădind în mine acea încredere cu care am pășit spre școală, în septembrie 1923. Ba, din câte-mi amintesc, am avut și confirmarea că într-adevăr știam a citi când, un militar din vecini, aflat în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
am avut și confirmarea că într-adevăr știam a citi când, un militar din vecini, aflat în concediu în acea vară, ne-a vizitat și când eu m-am dat mare față de el, spunându-i că știu să citesc - cu abecedarul pe care buchisisem ceva timp, mă înfățișez militarului din vecini spunându-i că știu să citesc și gura a început să-mi turuie ca moara, ghidându-mă după frumoasele imagini imprimate pe tot parcursul lui. Militarul, ca om ce făcuse
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
1962-1964), ca și la Honolulu, unde se stabilește definitiv. Până la plecarea din țară a fost și redactor la revistele „Start” și „Stilet”; a mai colaborat la „Răboj”, unde debutase în 1933 cu versuri, la „Klingsor”, la „Brașovul literar”, „Viața literară”, „Abecedar”, „Vremea”, „Pagini literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Gând românesc”, „Pământul”, „Azi”, „Universul literar”, „Rampa”, „Frize”, „Claviaturi” „Meșterul Manole”, „Cuvântul liber”, „Manifest” ș.a. Ulterior a lucrat ca redactor la „Tribuna da Imprensa” din capitala Braziliei. A publicat câteva mii de articole și cronici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
și în biserică din 1913. Limba moldovenească a fost o invenție a acestor timpuri, scopul statului țarist fiind acela al creării unei limbi care să se deosebească cel puțin prin nume de limba română. În 1865, Ioan Doncev, în prefața abecedarului său și a manualului de gramatică, afirma că moldoveneasca este valaho-română, ori română. Totuși, după această dată, termenul „limba română” apare numai sporadic în corespondența autorităților școlare. În mod gradual, limba moldovenească devine singura denumire acceptată pentru limba vorbită de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cum ar fi cele în care au fost implicați Gheorghe Todoran și Constantin Costinovici în 1912), iar intelectualii cu vederi naționaliste erau îndeaproape supravegheați (Ion Halippa, Elena Alistar), arestați sau exilați. Din 1865 până la unire nu s-au mai tipărit abecedare cu litere latine. Din 1867 nici o școală nu a mai funcționat în limba română: „Dacă voim să împiedicăm românizarea populației rusești, dacă voim ca Basarabia să fie rusească cu adevărat, ca ea să înceteze de a mai fi un obiect
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
toate cu predarea în limba rusă. O înviorare a luptei de emancipare națională a românilor din Basarabia se constată după 1905, cînd apar unele ziare și reviste în limba română "Moldoveanul" (1907-1908), "Cuvînt moldovenesc" (1913-1914). Abia în 1907 apare un Abecedar în limba română. În urma revoluției din februarie 1917 și a prăbușirii țarismului, în Basarabia s-au intensificat acțiunile de manifestare a spiritului național românesc, acțiuni care vor conduce la hotărîrea Sfatului Țării, din 27 martie 1918, de alipire a Basarabiei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
confesionale greco-orientale române de sub jurisdicțiunea bisericii greco-orientale române din Ungaria și Transilvania. Aceeași idee a caracterului național al educației l-a urmărit și în elaborarea valoroasei sale lucrări Din istoria literaturii didactice românești (1916). Criteriul de apreciere a valorii bucoavnelor, abecedarelor și cărților de citire tipărite în Transilvania în perioada 1699-1914, îl constituie tocmai măsura în care aceste manuale răspundeau cerințelor unei educații naționale (22). Ideea caracterului național al educației nu era nouă; ea fusese formulată încă din secolul al XIX
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]