1,095 matches
-
dragoste (Balade, Doamnelor, balade), meditații existențiale în registru cvasifolcloric (Cântece-decântece, farmece și vrăji), poezie socială (Efectul de seră), poezie spiritual-religioasă (Poeme bizantine), solilocviu filosofic-teatral (Măști, dialoguri și sofii...). Elementul tutelar al acestui univers dens, unitar, este focul, semnificant, în cheie abisală, al idealității înalte. Pecete generică a unei tinereți învolburate, el prezidează și vârstele târzii și promite să ateste, mai presus de timp, fervoarea unei misiuni, ca în frumosul poem Cu masca-n dogoare..., unde "rigăi" deportate "spre continentele vesperei" i
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
să-i potolească, dar nu-i asculta nimeni. - Cred că o să fim linșați, șopti el, zâmbind, nu se știe de ce. Vom fi jertfiți pe altarul istoriei". Sondarea conștiinței lui Ion Popescu - care, prin extensie, devine conștiința fiecăruia -, atinge zonele psihologiei abisale. Mutațiile pe care o conștiință torturata le poate suferi conduc la reacții neașteptate. Atașamentul aproape isteric față de conducător are, la români, trăsături maladive. Înșelată, aceasta dragoste se preschimba, firesc, în ură. "Ură dumneavoastră, domnilor, scrie Titus Popovici, e proiecția unei
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
filoromână, fețe și fațete care nu se pot despărți una de alta, dar nici concilia - asemenea unui cuplu conjugal, care se iubește, în stil balcanic, dar și rusesc, cu „năbădăi”. (Și Makanin, în Underground, ironizează la un moment dat cuplul abisal al literaturii ruse, care trece așa de ușor de la păruială la amor.) Ura conjugală motivată politic și social este însă o temă tratată cu umor de Dumitru Crudu, ca și ura socială (dușmănia nu de clasă, ci etnică și politică
Un nou gen by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5210_a_6535]
-
Europe fondate atunci continuă să coexiste, privindu-se cu răceală și ridiculizându-ș i reciproc practicile, obiceiurile, raționamentele. Iar casa noastră comună, uniunea visată de autorii Enciclopediei și de editorii Filocaliei, în locul ascensiunii promise, pare să-și fi stabilit o destinație abisală, în condițiile în care niciuna dintre cele două Europe nu este dispusă să asimileze și să facă loc, în propria-i viziune, valorilor și adevărurilor Celuilalt. (Cercetare finanțată de Fondul Social European, de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
scară miniaturală diferitele faze și ipostaze ale operei acestuia, de la poemele ultraiste - ultraismul fiind un curent de avangardă, influențat de dadaism, apărut în Spania la începutul secolului 20 - până la povestirile fantastice, cu tentă de mister. Cel de-al doilea protagonist, abisalul poet portughez Pessoa, apare înconjurat de familia sa de heteronimi, care iau parte directă la acțiune. În opera sa, Pessoa s-a multiplicat sau, mai bine zis, s-a divizat într-o suită de poeți imaginari, un grup de alter
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
deja în corpul cronicii.) Deosebirea intim psihologică dintre cei doi nu-i atât de mare. Rezervat și el față de rigorismul teoretic, Călinescu se refugia prețios în ideea inefabilului. Raicu preferă să umanizeze și termenii, și literatura, sondând continuu după un abisal dincolo. La care nici nu mai contează dacă ajunge sau nu.
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
să renunțăm mereu la fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune și o elegantă emblemă scriiturii acestuia: "Un nihilism abisal nutrește disperata și abisala căutare a unei ordini a nevremelniciei, o clocotire anarhică stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete, la fel cum dincolo de
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune și o elegantă emblemă scriiturii acestuia: "Un nihilism abisal nutrește disperata și abisala căutare a unei ordini a nevremelniciei, o clocotire anarhică stăruie îndărătul prozei reci, înghețate, șlefuite cu alchimică răbdare într-un scenariu al detașării lipsit parcă de sensul tragicului și al suferinței concrete, la fel cum dincolo de alb se deschide evantaiul
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
Pavel Șușară Schița unui context Cam cu trei decenii în urmă, atunci cînd tînărul Maxim Dumitraș, din Sângiorz Băi, proaspăt absolvent de liceu și împins abisal către lumea artei de o forță ale cărei resorturi nici el nu le știa prea bine, încerca să se conformeze acestei chemări irepresibile, arta românească și, implicit, sculptura trăiau, fie și inconștient, dacă nu de-a dreptul o dramă, cel
Sculptura, de la materie la sens (I)(Maxim Dumitraș la 50 de ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7941_a_9266]
-
pune întrebări ceva mai directe fetei, însă, așa cum constatăm, multe dintre ele sunt întrebări care induc un anume răspuns. Inconfortul copilului este evident, și el nu provine dintr-o traumă. Grimasa pe care o face denotă nervozitatea. Psihologul scrutează psihismul abisal al unei fetițe de 5 ani cu precizia unui chirurg care folosește un cuțit de bucătărie tocit pentru o operație pe creier. Lucas este deja vinovat în fața lui Grethe, iar specialistul adaugă stupidității inițiale parafa respectabilității științifice. Mai mult reacția
În bătaia puștii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3656_a_4981]
-
cazului întâmpină dificultăți inerente. Thomas Vinterberg plonjează în acest irațional colectiv, scurtcircuitând deliberat planul semnificațiilor. E greu de presupus că prin intermediul rudelor Lucas nu poate angaja un dialog cu comunitatea, sau prin intermediul preotului. O anumită violență la confiniile cu psihologia abisală și tabuurile este proprie cinematografului scandinav, iar filmul lui Vinterberg respiră această tradiție. Însă, încă o dată, iraționalul unei reacții colective nu este în sine un argument suficient pentru evoluția ulterioară a evenimentelor. Finalul filmului relevă faptul că aceste chestiuni rămân
În bătaia puștii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3656_a_4981]
-
și cînd întrerupt de gesturi nobile dar inutile, ce niciodată nu salvează nici o victimă. Iar Curtea lui Carol al II-lea e un loc unde cinismul deghizat se îmbină cu dezmățul rafinat. Barocul este, peste tot, în floare. Ca și abisalul. Așa stau totdeauna lucrurile pe tărîmul mitului. În acest mit particular, e dominantă o cometă. Puțini sînt magii care o văd, iar celor care o și înțeleg (Athos și Bragelonne) le prevestește, redundant, o moarte iminentă. Cu o cometă am
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
consecință, mai puțin previzibilă, visul totalizator al lui Arcimboldo. Numai că portretul iese acum din particular, din rigoarea lui antropomorfă, și se extinde pînă la aparenta disoluție. Insă strategia percepției rămîne, oarecum, neschimbată. Ochiul trăiește în aceeași fluctuație, în aceeași abisală indecizie, constrîns permanent să alerge între parte și întreg. Intre un întreg infinit ca forță de proliferare, ce trece dincolo de constrîngerile fizice ale pînzei, și o parte ea însăși mărturie a întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
temelor; în fapt, însă, după părerea mea, acestea nu fac decât să trădeze o anume emoție, o luciditate, uneori dramatică, a aproape imposibilității discernerii, până la ultimele resorturi și cauzalități, a uriașei descoperiri a ceea ce s-a numit, în roman, psihologie abisală. O descoperire care, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până la jumătatea secolului trecut, a uimit și a derutat cu atâta putere nu puține minți analitice, încât nu puțini au dezertat de pe acest teren, sau, mai ades, au furnizat false și
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
să-i urmărești nu declarațiile de principiu, care sînt forme politicoase de îmbiere a cititorului, ci tactica de care face uz, adică felul logic cum procedează pentru a se apropia de temă. „În paginile ei nu veți întîlni cugetări filosofice abisale sau ample dezvoltări erudite. Tot ce am urmărit a fost să adun un număr de remarci inspirate din ceea ce, sper eu, reprezintă bunul-simț moral. Despre rețetele pe care le ofer cititorului nu pretind altceva decît că sunt dintre cele ce
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
absurdului jovial în care pare a excela acesta? Vasile Gogea e unul dintre analiștii, tot mai mulți în ultima vreme, care socotesc că, pătrunzînd în acea „casă a oglinzilor” care e creația în cauză, putem vorbi și despre un Caragiale abisal: „Pentru că, în mod surprinzător, în orice moment oglinzile deformante din această «casă» se pot dovedi a fi chiar «ferestre» transparente, cu vedere spre realitate. Or, dacă imaginile din oglinzi ne pot, la extrem, revolta, realitatea de dincolo de ferestre ne înspăimîntă
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
interpretative se dovedesc, printr-un fericit paradox, pe cît de surprinzătoare, pe atît de convingător expuse. Dincolo, de exemplu, de conflictul dintre Caragiale-tatăl și Caragiale-fiul, deci dintre scriitorul care își cultivă fantasme tihnit-burgheze și cel bîntuit de bovarisme aristocratice, semnificațiile abisale puse în evidență de hermeneut îi situează pe autorul Nopții furtunoase și pe cel al Crailor... într-o simptomatică consonanță de opțiuni estetico-temperamentale: datorită teoriei electricității și a privirii magnetice, tatăl și fiul își trădează deopotrivă “atracția lor către ’suprafiresc
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
uitat. „Ta-ra-tata!... Ta-ra-ta-ta!” sună trâmbița îngerului. „Ta-ra-ta-ta!... Ta-ra-ta-ta!” și „Toratata! Tora-tata!” răspunde cea a bătrânului alienat cu gura lipită de burlanul găurit al azilului. Între timp, în spital, dar și la hotelul de vizavi, arcurile canapelelor scârțâie asemenea unor harmonici abisale, acompaniate de puhoaiele de corbi, întorși de la vărsătoarea orașului, unde au scormonit toată ziua cu ciocurile lor printre resturile menajere în căutarea unor relicve ale unui trecut apus pentru totdeauna. Scormonind prin mulțimea de cârpe, de ambalaje strivite, de sticle
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
-febr. 1944), singurele, de altfel. Este prea evidentă intrarea acestui al doilea inițiator al Cercului în domeniul preocupărilor gânditorului Blaga, a cărui demnitate de teoretician pe probleme de morfologia culturii nu e amintită decât o singură dată, de formula "noologiei abisale" fiind vorba. Primul articol dezvoltă afirmativ observații de mare profunzime asupra unei probleme fundamentale, care îl recomandă pe autor ca maturitate și cunoaștere la esență a evoluției culturii românești. Este marcat momentul trecerii de la cultura istorică, de tentă moralizatoare, întinsă
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
articolelor lui Radu Stanca i-ar putea pune pe gânduri pe cei mai conștienți dintre ei. Pe acest fond al dezbaterii vine, în continuare aplicativă, cel de al doilea eseu cu titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează stilul ("psihologia abisală", "câmp stilistic" etc.) vin din vocabularul studiilor lui Blaga. În final se întreabă, mai mult neîncrezător decât admițând posibilitatea, dacă fenomenul stilului poate să constituie obiectul unui domeniu filosofic de importanță majoră și de mare durată. A pune sub semnul
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
ar fi să interpretăm acest lucru, concluzia ar fi optimistă: avem de-a face cu scriitori care au învățat în acești ani să-și gîndească produsul artistic nu doar din punctul de vedere al conținutului. Mitul scriitorului adîncit în textul abisal, indiferent la problemele lumești ale aspectului sau vînzării cărții s-a risipit de mult. Cei care încă nu cred asta să se uite la acești scriitori tineri și la felul în care ies ei în lume. Iulian Tănase și-a
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
Asta era, Silviu, îi răspund eu, chiar de acest moment aveam nevoie ca să pot începe textul, de acestă reconfirmare a unei tipologii umane și culturale pe care tu o reprezinți într-un mod aproape didactic, aceea a bănățeanului schizoid, împărțit abisal între pămînt și cer, între gravitație și imponderabilitate, între geometrie și disoluție, între mundan și transcendent, între statica agrariană și deambulările pastorale, între pragmatism și idealitate, între contabilitate și mistică, între altele, și altele, și altele. Rigoarea ta de gospodar
Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6831_a_8156]
-
lui Pavel Dan. Căci ea evidențiază multitudinea preocupă rilor scriitorului - cum ar fi activitatea lui publicistică sau epistolară - și, totodată, aspectele moderne ale creației sale, pe care nuvelele din Urcan bătrânul nu le pun totdeauna în evidență. De exemplu, psihologiile abisale și obsesivitatea anumitor personaje ale sale ne fac să vorbim despre el ca despre un precursor al prozei „cu țărani suciți” din anii ’60. De asemenea, studiul variantelor și al prozelor nepublicate în volum confirmă intuiția călinesciană, conform căreia scriitorul
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
aparent inepuizabilă. Ceea ce răsună peste toate acestea este pofta de... viață pe care o aduce cu sine fiecare pagină. Începând chiar cu coperta care poartă o fotografie sugestivă (realizată de Mihai Oroveanu) a unei bărbi neptuniene și a unei guri abisale, continuând, la nivelul impresiilor exterioare, cu dimensiunile nesățioase ale tomului, iar la o eventuală răsfoire cu diversitatea orgiastică a informației, cu memoria exactă și afectuoasă a întâmplărilor și a împrejurărilor și cu o imaginație fără teamă și slobodă pe cât se
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
lucruri Praf să se-așeze Mai toarnă-mi un ultim pahar Și hai te gătește; Eu voi rămâne în frac, Tu puneți rochia de moar. Platanii se scutură-n parc, În somn scufundat Orașul plutește, Pe străzi bate un vânt Abisal... Te grăbește, iubito, Hai te grăbește, Cupeul așteaptă. Nu simți cum această planetă Se-ndreaptă Spre crematoriul Astral. * * * Îngerii paznici îmi răzuie țeasta: "Lumea e plină de anatemă, Afurisenie și scârbă. Suprem deasupra doar duhul, Antimateria plutind senină" Am căpătat
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]