1,080 matches
-
specula că Vieru a rămas pe treapta orală, maternă a erosului, de unde și rolul central acordat mamei în universul său poetic. De facto, "principiul" matern al mitului său personal se fundează, la rându-i, pe un alt grund, pe legea abisală a creativității paideumice a copilăriei. Asta înseamnă să recunoaștem că pentru Grigore Vieru nu principiul matern este izvorul izvoarelor, cum s-a afirmat de către majoritatea comentatorilor săi, pe urmele solidei demonstrații a lui Mihai Cimpoi, ci chiar copilăria cu lacrima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au obișnuit cu analize profunde, în primul rând despre Eminescu (în calitate de eminescolog respectat ce este), în cărți precum: Eminescu Dialectica stilului, Modelul ontologic eminescian sau Mitul Eminescu, Bacovia, cu un volum de referință intitulat Complexul Bacovia, Caragiale, cu lucrarea Caragiale abisal, ca să dăm doar câteva exemple. Critica ontologică pe care o practică autorul cărții Transmodernismul este una care se hrănește deopotrivă din filozofie, psihologie, istorie, sociologie, economie și chiar politică, dar și din științele moderne, cum ar fi cibernetica sau fizica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
argumente (unele reluate) din celelalte cărți ale sale ce explorau universul unor creatori emblematici ai literaturii naționale: Modelul ontologic eminescian (Galați, Editura Porto-Franco, 1992), Complexul Bacovia (Iași, Editura Junimea, 2002), Basarabia sau drama sfâșierii (Chișinău, Editura Flux, 2003) și Caragiale abisal (Timișoara, Editura Augusta, 2003). În cea mai onestă descendență eminesciană, el admite din start că "Archaeus este singura realitate pe lume...", deschizând drumul spre zona de transparență a Ființei, că în aceeași nobilă descendență poezia lui Bacovia e translingvistică, făcând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
incertitudine al lui Heisenberg, teorema lui Gödel (care afirmă imposibilitatea creări unei teorii viabile în logica binară), sunt noțiuni transmoderne întrucât includ antinomii iar contradicția înseamnă viața (logica binară nu o poate exprima). La Blaga, dublarea categoriilor rațiunii cu cele abisale (matricea stilistică) ține de transmodernism. Arheul eminescian în care se cuprind toți oamenii trecuți, prezenți și viitori, se apropie de conceptul transfinitului cantorian. De asemenea termenul noician de ființa-ca-ființă (Devenirea întru ființă), viziunea pentamorfică elaborată de Alexandru Surdu și noologia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
excepție; să se rețină că titlurile au apărut într-un segment de timp bine delimitat, iar lista, aleasă și aceasta convențional, nu este completă: Complexul Bacovia (Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2003), Basarabia sau drama sfâșierii (Editura Flux, Chișinău, 2003), Caragiale abisal (Editura Augusta, Timișoara, 2003), Duminica Mare a lui Grigore Vieru, cu o Postfață de Mihai Cimpoi, Editura Litera Internațional, Chișinău-București, 2004), Mitul Eminescu (Junimea, Iași, 2004), Eminescu, martor al adevărului (Editura Scara, București, 2004), Transmodernismul (Editura Junimea, Iași, 2005). Între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe aceasta. Ușa către înțelesurile germinative originare, demonstrează Theodor Codreanu de la carte la carte, nu este alta decât viziunea treimică a ortodoxiei (creștinismul organic în viziunea eliadescă), miturile naționale fondatoare (Miorița, întâi de toate) și, ca un corolar al deschiderilor abisale, opera integrală a lui Eminescu. Nu sunt doar călăuze epistemologice, sunt cetăți ale ființei românești pe care cercetătorul onest are a le apăra de zurba continuă a imposturii ideologice de tot soiul și pe care își întemeiază sistemul de argumentare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
foarte concludente care atestă că românul este intolerant, xenofob, violent-și-laș, retractil, agitat-și-abulic (termenii legați prin copulă formează o trăsătură unică). Astfel, fiecare din aceste cinci însușiri a fost copios etalată de evenimentele anului de grație 1990, an radiografie pentru puturoșenia abisală a sătulului nostru suflet românesc". Cu ce poți răspunde acestei dezlănțuiri de blamuri și blasfemii? Iată însă că subtilul polemist de la o margine de țară le găsește clenciul, prinde în ele latura de fond, temeiul lor ideologic: "Vajnicul justițiar polemizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Junimea, 2005], în raport cu care Ion Barbu este un precursor, alături de contemporanul său Lucian Blaga, ambii întemeietori ai eonului dogmatic. Altminteri, unul dintre capitole, "Întocma dogma", arată profundele afinități ale celor doi. Ambii, în același timp, sunt ramuri viguroase ale eminescianismului abisal. Poate nu e lipsit de interes să evoc faptul că Basarab Nicolescu găsea în ternarul Eminescu-Blaga-Barbu axa [...] spiritualității românești moderne" (p. 7 sq.). Ermetismul canonic în accepțiunea codriană operează cu exhaustia, atât în orizontul cunoașterii științifice, cât și în orizontul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ADĂUGITĂ]Mihai CIMPOI Un critic al întreg spațiului cultural românesc 175 N. GEORGESCU Înțelepciunea marginii 176 Mircea DINUTZ "Basarabia sau drama sfâșierii" 180 Mara Magda MAFTEI Literatură-document de cea mai bună calitate 181 Nicolae RUSU Sindromul conștiinței sfâșiate 184 CARAGIALE ABISAL, TIMIȘOARA, EDITURA AUGUSTA, 2003; EDITURA MUZEULUI NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE, EDIȚIE REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ, BUCUREȘTI, 2014 Constantin TRANDAFIR Triumviratul: Eminescu, Caragiale, Bacovia 188 Gheorghe NEAGU Porfir și purpură literară 192 Viorel DINESCU Galeria oglinzilor concave 193 Ioan BABAN Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
AUGUSTA, 2003; EDITURA MUZEULUI NAȚIONAL AL LITERATURII ROMÂNE, EDIȚIE REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ, BUCUREȘTI, 2014 Constantin TRANDAFIR Triumviratul: Eminescu, Caragiale, Bacovia 188 Gheorghe NEAGU Porfir și purpură literară 192 Viorel DINESCU Galeria oglinzilor concave 193 Ioan BABAN Theodor Codreanu: I.L. Caragiale "abisal" 195 DUMINICA MARE A LUI GRIGORE VIERU, CHIȘINĂU-BUCUREȘTI, EDITURA LITERA INTERNAȚIONAL, 2004, COLECȚIA "BIBLIOTECA ȘCOLARULUI"; EDIȚIA A II-A, IAȘI, PRINCEPS EDIT, 2010 [ADĂUGITĂ] Mihai CIMPOI Vieru, un Bacovia cu semn întors (în viziunea lui Theodor Codreanu) 205 Ana BANTOȘ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin cunoașterea trecutului. Lozinca românismului căruia îi dă glas Delavrancea este "pentru Patrie și pentru Rassă, înainte!". Copiii care formau auditoriul exaltatului literat sunt mânați să răspundă la chemarea Patriei, la strigătul războinic de împlinire a României și la freamătul abisal al Rasei: "Ne cheamă și Patria și România și Latinitatea" (p. 21). Biologizând națiunea, patriotismul este redus la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat - juridic și intelectual deopotrivă 12 - Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căror împlinire își dau concursul literații României Mari. Niciunul însă nu plăsmuiește o poetică a românismului care să rivalizeze stilistic cu metafizica cronotopului românesc înfăptuită de Blaga. Coordonatele axiale ale spiritualității românești - spațiul mioritic și timpul ondulat - fuzionează în cronotopul abisal, noologic, al matricei stilistice de care este impregnată până în ultimele sale străfunduri ființa românească. Cu toate că se desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile "matrici stilistice", Blaga devine filosoful permanenței abisale a etnicului românesc. Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
om își creează propriul mediu, atunci trebuie să acceptăm ideea că și celelalte medii pot fi la fel de complexe, oferind o sferă largă de posibilități (factori), dintre care fiecare specie își alege ce are nevoie și cât are nevoie. În mediul abisal, cvasiuniform al unui bazin acvatic, fiecare specie își creează mediul său propriu, în funcție de posibilități și mai ales de pretențiile proprii de viață. Edificarea mediului individual Vom face referiri la edificarea mediului individual al fiecărui om. Pentru a putea nuanța aspectele
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cei ocupați, mai ales pe linia politețiiă Monstruozitatea mașinii de război naziste rezulta, adesea, tocmai din afectarea „civilizată“ a procedurilor ei. Crima comisă „cu distincție“ e mult mai sinistră decât asasinatul brutal. Adusă în acest punct, chestiunea politeții devine însă abisală. Bernhard Bueb are dreptate să revină la un nivel mai terestru. Politețea e să spui „te rog“ și „mulțumesc“, să te ridici când intră în încăpere o doamnă, să o lași, la plecare, să iasă din încăpere înaintea ta, să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e stilul „fată bună“: lași să se vadă, îndărătul fiecărei fraze, „mama“, „soția“, „gospodina“, femeia de suflet și de comitet.) 7. Vorbitorul cult. Nimic fără Kant, fără lecții de istorie, fără citate țepene. Fraza e sibilinică, privirea - adumbrită de reflexiuni abisale. Stil de „lexicon ambu lant“, ținută de belfer încercănat. Cuvintele sunt căutate la limita indescifrabilului, sintaxa e obscură, gramatica - aproximativă, mesajul - inexistent. 8. Diplomatul. Vorbire în bobote. Colocvialitate vidă. Tehnica de a perora, evitând cu grijă orice comu nicare reală
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
perechii regale, spunându-i, printre dinți: „șezi frumos că te vede madam Carol!“ nu e vorba nici de antimonarhism, nici de critica pedagogiei „burgheze“, ci, înainte de toate, de hazul imanent al unui simplu caraghioslâc. Nu mă grăbesc să evacuez pe „abisalul“ Caragiale, pe expresionistul grotesc, pe antipaticul „nepatriot“ sau pe idilicul duios al unei benigne clase de mijloc. Treacă de la mine și analiza structuralistă a textelor („funcția actanțială“ a scrisorii pierdute). Dar recunosc că, din când în când, mă trezesc spunând
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
asemenea, să te plictisești în tihnă, să nu faci nimic. Dar una e să nu faci nimic privind fix spre cutia cu imagini din fața ta, și alta e să nu faci nimic dinaintea propriei tale singurătăți. Nimicul fără televiziune e abisal, policrom, monumental, în vreme ce nimicul trăit dinaintea ecranului e vid, sau populat de fantasme. În primul caz, te confrunți cu nimicul tău. În al doilea, cu un nimic străin, fabricat, destinat să provoace uitarea (sterilă) de sine. O altă consecință, esențială
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Crist feminin, apărându-i cu părul neîmpletit și prins într-o cunună de spini. Aceasta se strecoară, aidoma zânelor, Printre stâncele de cremeni,/ Lângă lacul de smarald,/ Ca să-și scalde sânii gemeni/ Unde zânele se scald !186 În nuditatea ei abisală, ea nu apare decât în ipostaze cu totul fantomatice, cețoase, lunare și, desigur, numai în deplină singurătate: El din trestii o privește,/ Nici se mișcă,... -ncremenește/ L-arătarea ei cea crudă./ Și când lacul părăsește/ Pe-al ei corp ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
epocă relativ târzie față de perioada creațiilor de inspirație ipoteșteană: Chiar moartea când va stinge lampa vieții finite,/ Vi s-a părea un înger cu părul blond și des270. Din textele subsumate temei zborului, semnificative sunt imaginile zborului-plutire spre haosurile lumii abisale: O pasăre plutește (s.n.) cu aripi ostenite 271. Zborul-vis, zborul-plutire/levitație este preponderent apanajul epocii pomenite mai înainte. Întocmai ca ceasurile din tablourile lui Dali, Din noaptea vecinicei uitări, [...] toate curg272, iar poetul ar vrea ca iubita să se înalțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bine asta. În schimb, n-avea cum să-l înțeleagă Gherea, care a învățat limba română, ratând stilul." Apoi, alte și alte titluri, mai degrabă marginalizate: "Eseu despre Cezar Ivănescu" (1998), "Complexul Bacovia" (2002), "Basarabia sau drama sfâșierii" (2003), "Caragiale abisal" (2003), "Transmodernismul" (2005) ș.a. Toate își găsesc "in nuce" începuturile în trăirile, lecturile și acumulările trădate de acest neobișnuit Jurnal, presărat cu sumedenie de cugetări ridicat la rang de aforism. Unele poartă sonuri de acum știute, altele atestă originalitate: "Puterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
orice demers exegetic. Nu din alte rațiuni ci tocmai din sentimentul prețuirii lucide făță de o personalitate marcantă a generației amintite sa născut cartea de față. Efortul nostru hermeneutic nu este nici arhetipal, nici tematist, nici structuralist, nici psihanalitic, nici abisal. S-a edificat aproape impresionistic, din iubire pentru un senior al spiritului, întemeindu-se până la urmă pe o feerie a frumoaselor citate... 5 COORDONATE PRELIMINARE În monografia consacrată lui Titu Maiorescu (la origine teză de doctorată, Nicolae Manolescu 1 scrie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
lumina științei. Se spune că apa unor mări e mai străvezie în lumina lunii decât în lumina soarelui" scrie Blaga determinând câteva categorii secrete ale inconștientului în această urzeală de valori cognitive. El afirmă că doar inconștientul, datorită convergenței categoriilor abisale este capabil să reformuleze noosul cosmic. Kant în Critica rațiunii pure demonstrează unitatea rațiune-intelect. Atât Bergson cât și Blaga detașează cunoașterea de obiect punând accent pe o cunoaștere paradisiacă. Fără îndoială că într-o comunicație acceptată și de mnemoclastie "cunoașterea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și tu dacă ți-e sete / de-atâta dat în carusel, / de-atât izbit cu tâmpla de perete./ A mai venit și un inorog străveziu/ foarte speriat, foarte livid./ Locuia într-un viitor arămiu / cu vedere la vid773. În lumea abisală informația este veșnică. Recunosc că nu știu care este începutul genezei. Acesta este mai dintru început decât însuși Domnul Cerurilor, așa cum ni-l închipuim, dacă închipuirea nu ne îndreptățește să afirmăm că Unicul necreat și creator e însuși el, Vidul. În orice
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lumina științei. Se spune că apa unor mări e mai străvezie în lumina lunii decât în lumina soarelui" scrie Blaga determinând câteva categorii secrete ale inconștientului în această urzeală de valori cognitive. El afirmă că doar inconștientul, datorită convergenței categoriilor abisale este capabil să reformuleze noosul cosmic. La acest nivel consider că inima devine poesie. Poeții sunt cei care aducând un suflu de libertate, curaj, nepăsare de standarde, au înțeles și explicat sistemul de funcționare a vieții și universului, cosmosul în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]