1,052 matches
-
sa, gândirea implică existența unor centre de organizare a relațiilor, “puncte de fixare a semnificațiilor”. Cuvintele, în calitatea lor de complexe sonore stabile, asociate repetat cu același semnificat, îndeplinesc acest rol, orientând atenția și înlesnind operațiile gândirii: analiza, sinteza și abstractizarea. “Evoluția limbajului de-a lungul mileniilor a fost solidară cu dezvoltarea gândirii, în mare, categoriile limbajului corespund categoriilor intelectului. Substantivele indică în special substanțe, adjectivele și numeralele vizează peoprietăți, verbele se referă la fenomene și activități, iar prepozițiile și conjuncțiile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de sine stătător. Exercițiile de recunoaștere constituie baza celor creatoare, care presupun o implicare mai mare din partea elevilor, prelucrarea și selectarea informațiilor, capacități de generalizare și abstractizare. Întotdeauna în practica școlară ele secondează exercițiile de recunoaștere, fiind o probă convingătoare pentru profesor a nivelului de înțelegere al elevilor, o posibilitate de verificare a eficienței sau ineficienței metodelor și procedeelor utilizate de profesor și de evaluare a rezultatelor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau identificarea mai multor cîi de obținere a aceluiași rezultat. Gândirea se definește prin două categorii de operații: a. generale: - comparația: reflectarea asupra relației dintre obiecte; - analiza: separarea obiectelor sau fenomenelor în componente sau însușiri; - sinteza: realizarea conexiunilor între părți; - abstractizarea: izolarea pe plan mintal a esențialului; - generalizarea: extinderea relației de la cazul particular la o întreagă categorie; b. specifice, care caracterizează fiecare domeniu distinct de cunoaștere; Piaget descrie dezvoltarea mintală ca pe o construcție continuă, în care funcțiile gândirii sunt constantele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
abstracte nu ajung toți indivizii. Acest stadiu presupune capacități de problematizare, formulare a ipotezelor, verificarea lor și soluționarea problemei. După 11 - 12 ani, sunt interiorizate și ultimele acțiuni - discuțiile și controversele de grup - și începe să se manifeste capacitatea de abstractizare și generalizare. Dezvoltarea gândirii abstracte, desfășurate sub forma controversei imaginare, este susținută de dezvoltarea limbajului interior. Vîgotski precizează legătura strânsă existentă între operațiile gândirii, dezvoltarea gândirii abstracte prin intermediul controverselor interiorizate și dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea limbajului înregistrează trei stadii diferite, cu
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
I. sub 70 iar 50% sub 50. Numai 5% au un Q.I. peste 100. Deficitele specifice de înțelegere a limbajului se manifestă la copii autiști cu un pattern distinct la testele de inteligență, datorat dificultăților de redare verbală și abstractizare. Gândirea simbolică nu este dezvoltată, de aceia nu pot înțelege ce simt și cum gândesc ceilalți. În urma observării comportamentului autiștilor la testele de inteligență au fost elaborate teorii cognitive care evidențiază faptul că: 1. este absent “motorul central al coerenței
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
în evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri și concepte în condițiile în care se apelează la ele în mod curent. Organizarea în sisteme ierarhice a cunoștințelor dintr-un anumit domeniu în funcție de gradul de abstractizare și folosirea lor se face după anumiți algoritmi care exprimă natura realității descrise. Cunoașterea acestor algoritmi înseamnă însușirea codului. Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
timp, susținută și judicioasă din partea educatorilor având ca obiectiv dezvoltarea limbajului, poate provoca o dezvoltare mai intensă și mai precoce a gândirii” (175; p.334) și în ceea ce ne privește Mac Carty afirmă: „Inclus în gândire și mai ales în abstractizare limbajul este practic indispensabil înaintea oricărei forme de educație a copilului” (43; p.753). Elementele de bază ale limbajului vorbit sunt normal achiziționate foarte rapid în timpul anilor preșcolari și „copilul a cărui achiziție a limbajului este serios întârziată dintr-un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
stabilite, al conținutului stimulilor concreți sau abstracți. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici raportate la normali pe grupe de vârstă (tabel 11). Se relevă astfel o anumită dificultate de abstractizare și generalizare la copilul rhinolalic, ceea ce facilitează concluzionarea cu privire la relația dintre dezvoltarea limbajului și a gândirii în prezența unor tulburări fono-articulatorii importante (grafic 10). Punând problema din perspectiva relațiilor dintre gândire și limbaj, cercetările noastre reliefează pe primul plan implicațiile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
etc.), cât și de evoluția inclusă în "istorie". În această formulă relativitatea cunoașterii depășește limitările de prim nivel, specifice cunoașterii perceptive (ale "simțului comun"), și include știința cea mai profundă regăsită în întregul univers cognitiv, cum ar fi, de exemplu, abstractizările matematice. În primul rând, s-a pornit de la o reevaluare a concepției privind imaginarul care nu a mai fost privit doar din perspectiva unor dezvoltări ale imaginilor fantastice ale lumii. Ne-am asumat riscul științific de a asimila toate componentele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este în legătură cu rolul său și ar reprezenta o entitate energetică, ci faptul că este non-material, invizibil. Diferența dintre viziunea lui da Vinci și cea newtoniană nu este de esență. Totuși Leonardo nu a ajuns la acel grad de matematizare și abstractizare a universului specific fizicii moderne, dar reprezintă un prim pas spre transformare conceptuală și imagistică. Un al doilea element fundamental în dezvoltarea noului imaginar rațional este constituit de asimilarea și integrarea matematicii în explicarea universului. Nicolaus Cusanus în De docta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cel care a sintetizat totalitatea posibilităților imaginarului rațional din perioada sa. Dialogurile asupra științelor noi184 dezvoltă mecanismele de rezolvare a problemelor folosindu-ne atât de observațiile empirice, de experimente realizate în mod riguros, cât și de capacitățile de sintetizare și abstractizare specifice matematicii. El aduce noutăți și în ceea ce privește viziunea asupra cosmosului, prin aducerea de noi argumente la teoria copernicană asupra universului 185 și prin inventarea telescopului. Împlinirea raționalității o vom regăsi la sfârșitul secolului al XVII-lea prin lucrările lui Newton
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin identificarea acestor forme ale idolilor Bacon realizează un fel de psihologie a creației științifice pe care dorește să o folosească în cenzura imaginarului. El descrie modul în care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în opusul lui contradictoriu. Se înțelege, nu poate fi vorba ca individualul dominant să devină general recesiv, și invers, ci numai ca individualul dominant să facă loc unui general care, din recesiv cum era înainte, ocupă locul dominant. Procesul de abstractizare poate fi considerat ca o răsturnare a asimetriei inițiale. Din fericire, răsturnarea abstractizării poate fi ușor anulată. Sînt încă răsturnări de recesivitate de mai mare importanță și mai greu de anulat; ele constituie în primul rînd domeniul religiei, unde, bunăoară
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să devină general recesiv, și invers, ci numai ca individualul dominant să facă loc unui general care, din recesiv cum era înainte, ocupă locul dominant. Procesul de abstractizare poate fi considerat ca o răsturnare a asimetriei inițiale. Din fericire, răsturnarea abstractizării poate fi ușor anulată. Sînt încă răsturnări de recesivitate de mai mare importanță și mai greu de anulat; ele constituie în primul rînd domeniul religiei, unde, bunăoară, divinitatea personală ia atribute generale, precum și invers, atributele generale sînt personificate. Nu mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lucidității. Și parafrazînd pe Maiorescu, eseistul ne cere: înapoi la precizia, la raționalitatea consecventă și responsabilă. O cerință cu atît mai imperioasă astăzi cînd, grație televiziunii, Internetului, telefoniei mobile etc., sînt tot mai mulți cei care își pierd capacitățile de abstractizare, de a manevra concepte și de a coagula idei. Lupta în contra imbecilității este una din start fără sorți de izbîndă, imbecilitatea este o putere naturală absolută, revolta imperativă ei, cum plastic spune eseistul, nu încape... Și ne oferă cîteva observații
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Reluând raționamentul, dacă luăm în considerare o teorie a tranziției sau a instaurării înseamnă că trebuie să înțelegem dacă există vreo teorie a schimbării instituționale. De fapt, există unele încercări în această direcție, care, însă, prezintă un nivel ridicat de abstractizare și, la final, e greu de "construit" o teorie a tranziției spre democrație. De exemplu, Krasner [1984] a dezvoltat conceptul de "echilibre întrerupte de discontinuitate" (punctuated equilibria), iar Berins Collier și Collier [1991] au definit conceptul de "momente critice" (critical
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
propuse. La obiectul matematică, totul se bazează pe gândire, gândirea care este în esență un proces psihic specific uman, de reflectare a însușirilor și fenomenelor realității obiective, precum și a relațiilor esențiale între ele. Gândirea se realizează prin analiză, sinteză, comparație, abstractizare, generalizare, concretizare, clasificare, sistematizare. Acestea nu se desfășoară izolat și se influențează reciproc, se întrepătrund fiind momente dialectice ale unui proces unitar. Canalizând toate aceste însușiri spre obiectul matematică se ajunge la nevoia cunoașterii logice prin definirea noțiunii, a judecății
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
În contextul acestui model, învățarea este rezultatul unei suite de condiționări în care educatorul se străduiește să definească cunoștințele de dobândit nu într-o manieră "mentalistă" (utilizând termeni ca spirit de analiză sau de sinteză, înțelegere, capacitate de generalizare și abstractizare etc., care se referă la ce se întâmplă în interiorul acelei cutii negre), ci în termeni de comportament observabil așteptat la sfârșitul perioadei de învățare. De aici au decurs învățarea programată, o bună parte a pedagogiei prin obiective și a învățării
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dizabilități intelectuale, formarea reprezentărilor se desfășoară sub influența negativă a unor afecțiuni mai puțin localizate, comparativ cu cei care prezintă dizabilități senzoriale, dar mai extinse și cu caracter mai difuz, influențând în mod negativ desfășurarea proceselor analitico-sintetice, diminuând capacitatea de abstractizare și generalizare, sensibilitatea, eficiența coordonărilor funcționale etc. Cercetările în domeniu au evidențiat câteva caracteristici ale reprezentărilor la copiii cu dizabilități mentale, mai ales la cei din clasele mici, unde experiența cognitivă și limbajul implicat în precizarea reprezentărilor sunt încă slab
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
explicarea și înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor lacunare. 4.1.4. Gândirea Prin caracteristicile și mecanismele sale, gândirea se profilează ca o activitate psihică foarte complexă, având la bază un "proces conjunctiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării coordonate în acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor" (Popescu-Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere. Ea se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii (analiza, sinteza, compararea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
coordonate în acțiuni mentale, prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor" (Popescu-Neveanu, 1978). Gândirea reprezintă un proces psihic fundamental pentru cunoaștere. Ea se bazează pe o serie de operații intelectuale proprii (analiza, sinteza, compararea, abstractizarea, generalizarea, clasificarea, concretizarea etc.), se dezvoltă pe parcursul etapelor/stadiilor de maturizare a proceselor intelectuale (după Piaget , stadiul inteligenței senzorimotoare este cuprins între 0-2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale, între 2-7 ani; stadiul operațiilor concrete, între 7-11/12 ani; stadiul operațiilor formale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dinamica dezvoltării intelectuale, caracterizată prin numeroase inegalități și oscilații concretizate într-o evoluție încetinită, greoaie, inconsistentă și neterminată), rigiditatea reacțiilor și a comportamentului adaptativ, consecință a dereglării mobilității proceselor corticale de excitație și inhibiție (efectele constau în dificultăți accentuate de abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii, perseverare în același tip de activitate). În contextul activităților educative, una dintre sarcinile prioritare ale învățământului pentru elevii cu dizabilități mentale constă în prevenirea și combaterea manifestărilor de inerție (altfel spus, în stimularea activismului
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cerințe; particularitățile metodologiei didactice vor fi corelate cu nivelul elevilor și cu trăsăturile caracteristice fiecărui grup în parte; spre exemplu, în cazul elevilor cu nivel mai bun, pot fi folosite și metode și mijloace cu un grad mai înalt de abstractizare (depinde foarte mult de vârsta și nivelul de școlarizare ale elevilor), comparativ cu elevii care prezintă unele deficiențe în plan intelectual sau senzorial, în cazul cărora metodele și mijloacele folosite vor avea un caracter intuitiv mai accentuat, necesar înțelegerii operațiilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
focalizate pe o pregătire profesională adecvată tipului de deficiență; selectarea unor conținuturi din curriculumul general adresat copiilor normali, care pot fi înțelese și însușite de copiii cu cerințe speciale, renunțarea la alte conținuturi cu un grad ridicat de complexitate sau abstractizare; elaborarea unor programe de lucru concepute pentru a anticipa nevoile de învățare ale elevilor cu dezvoltare generală întârziată sau grav afectată, ori ale celor ce necesită adăugarea unor elemente/aspecte care, în general, nu sunt cuprinse în trunchiul comun al
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
conflict cu cei din jur. Perioada cu frecvența maximă de izbucnire a conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11 - 14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile) cu cele caracteristice adolescenței(capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut precis și rămâne nesigur în ceea ce privește rolul său:dacă încearcă săși afirme într-un mod
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]