884 matches
-
ca altădată lucrurilor pe nume și sentimentele s-au așezat în trecut; mut a rămas cântecul de nestemate, pentru Cumbria, mătușa mea adunate în cutia cu bijuterii alese, cine să le mai poarte? Și ele sunt petale moarte. S-au aburit de vreme, și-au pierdut strălucirea gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri umbrite și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Coborât în pantă, în umbră stă amăgitoarea și cernita plantă. S-au aburit de vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
S-au aburit de vreme, și-au pierdut strălucirea gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri umbrite și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Coborât în pantă, în umbră stă amăgitoarea și cernita plantă. S-au aburit de vreme și-au pierdut scânteia gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri întunecate și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Tablou uitat Am visat în această noapte, că mă plimbam prin grădinile din Ada Kaleh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
După o vreme ia cartea și și-o așează la îndemână. Simt că acum nu are chef de ascultat vorbe, ci muzică. Și poate lucrul cel mai important ar fi să atacăm cele bucate puse dinaintea noastră și vinul care aburește oala în care așteaptă... Mâncăm pe așezate. Ieșeanul nu uită să guste din vin cu aceeași religiozitate ca la început. Abia acum îmi dau seama ce înseamnă să respecți această licoare și în minte îmi stăruie îndemnul ieșeanului după ce a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fost Golgota Întregii echipe operatorii. ― Pentru dumneavoastră, care ați trecut și prin focul Gheenei - războiul - a fost, totuși, poate mai ușor, dar pentru ceilalți... ― Sunt destul de căliți și ei, domnule profesor. Între timp, Măriuța a apărut cu tava pe care abureau ceștile cu cafea. Le-a așezat În fața celor doi, salutând cu o ușoară Înclinare a capului prezența lui Nicu. După câteva minute bune, timp În care cei doi și-au făcut de lucru cu ceștile de cafea, directorul a deschis
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu tolerăm lipsurile. Scrie și-n statut că un "membru" (suna, cred, destul de ironic!) nu are voie să nu fie critic". "Tu te răfuiești, tu caricaturizezi și nu-i bine. Îți lipsește optimismul revoluționar. (Și ochii frumoși, albaștri i se abureau de emoție.) Activistul nu-i corp străin în literatura nouă, e parte din ea". "Sigur, e organul". Cu Turcitu, o, era cu mult mai rău. Ce mai trecea de Pasăre, reteza definitiv Turcitu. "Nu scrii de pe pozițiile Partidului, tovarășa Marievici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de apă și de sare. M-a ținut în brațe și mi-a compus liedul ăsta; l-a compus pe clapele dinților, genunchilor negri, coastelor mele. Purtam o basma mov, cu bănuți alămii și mereu altă petunie la ureche. Ieșeau aburi din pîlnia petuniei. Cristoase, vorbesc despre nopți de dragoste din mileniul II, secolul trecut. Cînd ațipeam pe țărm, nu visam lei, ci pe Iordan, ghepardul. El, nu marea, era apa tîrînd o scoică; nu soarele, el îmi arămise sînii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mut privirea de pe nasture pe mocheta localului și minune văd doi adolescenți adormiți cu fața la cer, într-o iarbă straniu de albastră. Eu și Rusalin. Doi buimaci mîncînd mămăligă cu lapte dintr-un blid, în bucătăria bunicii Leonora. El, suflînd să aburească geamul și să-mi schițeze profilul. El, așezîndu-și palma peste palma mea, ca și cum ar fi vrut s-o măsoare: da, se potriveau. Și tot el, cu mîinile încleștate de gard, uitîndu-se cum mă urc în Buick-ul lui Iordan. Grindina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
plăcea cum ieșise. Nu știusem să intru-n cer. Aveam o mulțime de chei, dar niciuna nu se potrivise. Recunosc, eram sleit. Biserica sta să se prăvale peste mine. Și-atunci s-a întîmplat să mi se dea răspunsul. Iarba aburea, cum aburește iarba pe coasta iazului. Abur moviu. Nimic nu-i mai aproape de Dumnezeu ca aburul moviu de pe iaz. De ce m-aș fi tîrît prin lume, dacă aveam acasă culoarea sacră? Da, sacră am spus. Să nu mă rîzi. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ieșise. Nu știusem să intru-n cer. Aveam o mulțime de chei, dar niciuna nu se potrivise. Recunosc, eram sleit. Biserica sta să se prăvale peste mine. Și-atunci s-a întîmplat să mi se dea răspunsul. Iarba aburea, cum aburește iarba pe coasta iazului. Abur moviu. Nimic nu-i mai aproape de Dumnezeu ca aburul moviu de pe iaz. De ce m-aș fi tîrît prin lume, dacă aveam acasă culoarea sacră? Da, sacră am spus. Să nu mă rîzi. În aceeași zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
concubinaj. Nu simți glontele care mușca din aer în drum spre el. Simți doar căldura. Apoi se prăbuși în noroi, în timp ce Magicianul se apleca deasupra lui pentru a-i pune ziarul pe față. În cealaltă mână ținea ceașca de ceai. Aburea. 8 Văzu laptopul. Apoi auzi sirenele. Duse mâna către locul unde fusese lovit de glonte și simți o durere surdă. Încercă să surâdă. Dar nu reuși. Se apropie de fereastră, lăsând în urma sa urme de noroi și apă, trase perdeaua
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mint. - Urmează o dizertație pe această temă? Un discurs? Nu, mulțumesc. Cafeaua. Unde e cafeaua mea? Nu ziceai că devii gospodină cu joben? Acum să te văd... - E lângă tine, pe noptieră. Doar știi că mă țin de cuvânt. Cafeaua aburea, avea caimacul gros și un gust formidabil. Fu nevoit să accepte realitatea. Magicianul preparase o cafea exceoțională. - Pot să-mi pun și ultima dorința? - Dacă vrei... - Vreau să dispari, să dau o declarație în fața Detectivului, să merg la magazin, după
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ca să ne bucurăm de o asemenea decadență“, Îi spun lui A. Stăm În pat rezemați de perne; când obosim să discutăm, facem amor, nu mai ieșim din casă, nici din cameră, Îi spunem Floricăi să ne servească prânzul aici. Ies aburi din cuvintele și corpurile noastre Încinse. Ne amuzăm la pagina unde Don Fabrizio, Înainte de a ajunge la frumoasa Mariannina, are remușcări pentru că o Înșală pe soția sa, Principessa Stella: „Sono un pover’uomo debole“, pensava mentre il passo poderoso comprimeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fiece moment. Spre seară s-a mai înviorat, iar la întoarcere a fost drăguță și veselă, a ciripit tot timpul, a râs de glumele lui Titu, a oprit sania ca să admire luna și a lălăit felurite cântece franțuzești cu glasul aburit de ger. Nadina într-adevăr se simțea într-o situație încurcată și nu știa ce atitudine să aibă din pricina lui Grigore care, fără să bage de seamă ceilalți, nu i-a mai adresat nici un cuvânt, necum să-i ceară vreo
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
uitându-se absentă în lungul drumului. — E așa cum spuneam, rosti, trecând peste sugestia lui. Bărbații sunt prea grăbiți. Cred că au brațele pline și deschid ușa cu piciorul. Dar, la o adică, se vede că au mâinile goale... Respirația ei aburise geamul mașinii. Desenă cu degetul pe geam, uitând cu totul de el. — Am ajuns, spuse, făcând-o să tresară. Sus, la voi, e lumină. Probabil că bătrânul te așteaptă. Îl privi, indiferentă, cu aerul că-l vede pentru întâia oară
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca un soi de abur, dacă frunzele ar fi ars mocnit. Vălătuci mai groși, rotunjiți spre vârf, acolo unde erau umerii, și mai subțiri, ca niște fuioare, spre glezne. Nu aflaseră niciodată cât de calzi erau aburii aceia, dacă erau aburi sau doar o vedenie a vânturilor, acolo unde se întâlneau ele, căci Magul frunzelor, cu mersul lui de lăcustă, era întotdeauna cu câțiva pași înaintea lor. Nimeni nu le vorbise vreodată despre Magul frunzelor și, pentru restul lumii, el nici
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
complex de hidrocarburi obținut din fracționarea benzinei cracată catalitic. Conține hidrocarburi cu număr de atomi de carbon predominant de la C1 la C4. 289-339-5 2 87741-01-3 hidrocarburi, C4 292-456-4 2 90622-55-2 alcani, C1-4, bogat în C3 295-404-9 2 92045-22-2 gaze (petroliere), aburi din instalațiile de cracare bogați în C3 Amestec complex de hidrocarburi obținut prin distilarea produselor de cracare în abur. Conține în principal propilenă cu propan și are intervalul de fierbere de la -70°C la 0°C (-94°F la 32
jrc2261as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87414_a_88201]
-
face că au ajuns la sobra și periculoasa reuniune ebrietați de-a dreptul lucru lesne de sesizat de ochiul & timpanul vigilent al celor însărcinați cu folosirea respectivelor organe. Au fost așezați deci, cît mai în spatele sălii, spre a nu sufla aburi chiar în nasul onoratului prezidiu (în care luase loc și nelipsitul instructor de la C.C. al P.C.R.). Cum ședința era lungă, iar atmosfera din sală înăbușitoare, oamenii mei încep s-o "soilească", răsuflînd greoi și împrăștiind un miros de doagă. Pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sentimentelor, sau dacă am admite că iubirea presupune o stare permanentă de farmec specifică sentimentelor îndrăgostitului: "De ce te-o fi iubind atâta, iubire,/ vârtej de anotimpuri colorând un cer/ (totdeauna altul, totdeauna aproape)/ ca o frunză căzând. Ca o răsuflare aburită de ger." ("Cântec fără răspuns"). Iubirea, ca la toți marii poeți, devine un act de cunoaștere, indiferent dacă ea pendulează sub semnul angelic rilkean sau pătimaș, într-o lume fantastic înflăcărată ca la Poe: "Stelele capete fără trupuri/ mă iubeau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ajută să nască în ocol, întrucât îi era teamă de Creciun s-o primească în casă. Atunci nu erau stele pe cer, "numai luna umbla" și oamenii lucrau în lună. Cum l-a născut pe Domnul Hristos, "boii l-au aburit", atunci s-a arătat și "Luceafărul de sară la casa lor și apoi stelele". Creciun zărește lumina de departe, închipuindu-și c-au dat foc casei. Creciuneasa își trimite pe rând fiicele la Maica Domnului în ocol; fata ciuntă se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nasul romanilor de atîta dor și of pentru Iahwe, izbucnind un incendiu nimicitor. Că oamenii din acele vremuri nu dădeau o para chioară pe toată pălăvrăgeala ivriților plini de viclenie o recunoaște chiar Saul, care ajuns Atena, începe să-i aburească rău pe fudulii urmași ai lui Sofocle și Platon cum găsim la 17,32: ,, Cînd au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc iar alții au zis: «Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată»”. Grecii nu gustau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
19 scrie să ne fie învățătură de minte: ,,și propovăduiau Cuvîntul numai iudeilor”, pentru că la 10,28 se face dezvăluirea: ,,nu este îngăduit de Lege unui Iudeu să se însoțească împreună cu unul de alt neam”, și să nu ne mai aburiți cu alte revelații! Clar și luminos și pe față și pe dos! Canci Neamuri la convertire, deci este vorba de o schismă în sînul mozaismului și nimic comun cu religia crucii sau creștinismul arimin al geților care s-a răspîndit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
întreaga putere pă-mîntească dar și cerească a ,,balaurului” adică a șarpelui cu cap de lup așa cum apare pe steagurile geților și cum se fîlfîia pe toate flamurile oștirii romane, și care făcea mare supărare vedenistului satanist. Dar el ne mai aburește - are vedenii - cu o descriere a fiarei care seamănă cu imaginea caduceului folosit de creștinii arimini cît și cei numiți gnostici adică cunoscători. Turbăcioasa fiară a primit întreaga putere a balaurului și speria și îngrozea toată lumea care i se închina
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Satana însoțită de îngeri și de un balaur mare sau șarpele cel vechi. Iar în Iudeea, umbla brambura un prooroc mincinos, slujitor credincios al fiarei, care primise toată puterea balaurului sau șarpelui cel vechi, și cu ea făcea minuni de aburea mințile luminaților ivriți și chiar a rabinilor. Iar acest prooroc mincinos venea din Neamuri, slujindu-l pe Gog din țara Magog, cu care vor pune de o revoltă după o mie de ani de dospire în iazul de foc. Ori
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Triumfului voinței : din aeronava Führerului care se îndreaptă spre Nürnberg nu vedem decât umbra ca o cruce mergând pe pământul Germaniei, pe drumuri, case și câmpii. Omul cu aparatul de filmat (Dziga Vertov, 1929) BERĂRIE. Bărbați, țigări, fum, o femeie aburită de băutură, i se umple halba, ea râde. Halba umple ecranul, din ea se ivește omul cu aparatul de filmat pe trepied purtat pe umăr. Unul dintre racii fierți dintr-un maldăr aflat pe tavă între „alcooliști” învie și o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
jumătate, / Să facă dalbă cetate, / Dar cetatea un` s-o facă? / Ia s-o facă-ntr-un picior, / Să le steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de matasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănul nici se clătește, / Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]