KorAP: Find »[drukola/base=abuzat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...37 >

916 matches

Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

măsuri sociale de combatere a violenței. Ca o consecință a acestui fapt, luând în considerare mai ales cazurile extreme de violență, ea s-a preocupat doar de asemenea cazuri. Intervenția poliției și a sistemului juridic, ca și adăposturile pentru femei abuzate par să fie destinate în exclusivitate categoriilor de la marginea societății. 6. Soluția finală pentru prevenirea violenței împotriva femeii ar trebui centrată mai mult pe dezvoltarea socială și culturală a categoriilor marginale, abordarea juridică fiind considerată mai degrabă un paliativ. Violența

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
fi fost maltratați ei înșiși. Sentimentele de oroare, rușine și neajutorare sunt chiar mai puternice decât la victimele violenței sau la agresori, deoarece copii simt că nu pot face nimic pentru a împiedica molestarea celor pe care îi iubesc. Copilul abuzat și neglijat Atunci când vorbim despre violență asupra copilului, ne referim la maltratare sau abuz. Maltratarea sau abuzul face trimitere mai ales la experiența copilăriei, deși termenul de violență este la fel de frecvent folosit. Totuși, când ne referim la adult, se preferă

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
comportamentul abuziv este adesea ciclic, multe probleme de sănătate și de dezvoltare pot conduce la tulburări de comportament, educaționale și psihoemoționale în perioada adolescenței sau în viața de adult, ceea ce, mai departe, determină recurgerea la un comportament abuziv. Mulți copii abuzați par la început ascultători, cooperanți, rușinoși, afectuoși, dar această aparentă liniște poate masca multiple probleme psihologice. De aceea, este importantă detectarea timpurie a problemelor pe care le au copiii, inclusiv cele privind abuzul și neglijarea, și asigurarea condițiilor pentru redobândirea

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
sentimente de vinovăție și revarsă un fluviu de noi îngrijiri asupra copilului și așa sufocat și rănit. A treia categorie de părinți sau educatori își abuzează copiii din cauza modelului de educație primit de-a lungul copilăriei lor. Au fost copii abuzați și nimic nu li se pare mai normal decât să abuzeze, la rândul lor. Faptul că au fost abuzați în copilărie le scade stima de sine, toleranța la frustrare, răbdarea și abilitățile sociale și le insuflă un stil de educație

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Alternative, București. ***, 2001, Ghid de bune practici pentru prevenirea abuzului asupra copilului, Salvați Copiii. ***, 2004, Journal Européen d’Education Sociale, revista semestriala a Asociației europene a centrelor de formare în munca socioeducativă, nr. 6. Servicii de asistență socială destinate copiilor abuzați Lect. dr. DORU BUZDUCEA Universitatea București Argument: o perspectivă regională La aproximativ 15 ani de la prăbușirea regimurilor comuniste, deși situația s-a schimbat, în sens pozitiv, în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, precum și din Asia Centrală, întâlnim pe lângă

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
o cultură la alta și chiar de la un grup de specialiști la altul. Există încă controverse legate de definirea conceptelor, în special a celui de abuz emoțional, definiții ce se aplică apoi în diferite cercetări. O mare parte a copiilor abuzați sau neglijați nu intră în atenția oficialităților din diferite motive. Controversele legate de acest fenomen persistă în majoritatea statelor europene, diferențe semnificative între state existând în privința serviciilor și a programelor sociale dezvoltate. Studiu de caz: politica socială a statului Iowa

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Copilul în dificultate sau în situație de risc reprezintă o categorie socială largă ce necesită, pe de o parte, o abordare comprehensivă, iar pe de altă parte, solicită soluții specifice pentru fiecare categorie în parte (copii abandonați și instituționalizați, copii abuzați sau maltratați, copii neglijați, copii cu diverse handicapuri, copii ai străzii, copii ai familiilor de refugiați, tineri consumatori de droguri sau alcool, copii victime ale traficului). În privința problematicii abuzului asupra copilului, deși după 1990 societatea românească nu a fost pregătită

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
aflați în dificultate și a copiilor victime ale traficului, cu precădere în județele de frontieră: Iași, Botoșani, Galați, Satu Mare, Timiș, Arad, Mehedinți, Giurgiu și Ilfov. Posibile mecanisme de intervenție, pentru o strategie coerentă de prevenire, combatere și recuperare a copiilor abuzați Pe fondul schimbărilor rapide, sociale și culturale, România se va confrunta masiv în anii ce vin cu problema abuzului asupra copilului. Ca urmare, este necesar să fie identificate asemenea situații, iar copilul să beneficieze de sprijin profesional pentru a se

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
copilului. Ca urmare, este necesar să fie identificate asemenea situații, iar copilul să beneficieze de sprijin profesional pentru a se înlătura efectele traumatizante ale abuzului. Adultul care a comis abuzul trebuie integrat într-un program de tratament psihoterapeutic, iar copilul abuzat poate rămâne în familie, în funcție de rezultatele evaluării, de forma abuzului și de amploarea acestuia. Este de preferat ca în cazul în care programul psihoterapeutic nu dă rezultate, abuzatorul să fie scos din familie. În cazurile în care este necesară preluarea

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
lor. Rolul intervenției asistenților sociali în familiile unde există riscul unui abuz asupra copilului este de a se asigura o îngrijire adecvată și sigură din partea părinților. Este extrem de importantă stabilirea scopului intervenției și concentrarea susținută pe problematică. Rezolvarea problemei copiilor abuzați se realizează în țările dezvoltate printr-o cooperare strânsă, interdisciplinară între asistenți sociali, medici, psihologi pentru copii, psihiatri, asistente de ocrotire, poliție, parchet și instanțele judecătorești. Echipa interdisciplinară face parte din diverse departamente: servicii de asistență socială, servicii de sănătate

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
diverse departamente: servicii de asistență socială, servicii de sănătate - spitale, policlinici, dispensare -, secții de poliție etc. Competențele actorilor implicați sunt foarte clar stabilite. De asemenea, este nevoie să se dezvolte o strategie coerentă de prevenire, combatere și recuperare a copiilor abuzați, care să cuprindă: elaborarea unui cadru legislativ care să poată defini conceptele de abuz și sancțiunile adecvate; dezvoltarea procedurilor de intervenție în aceste situații; crearea de servicii specializate care să permită intervenția specialiștilor în astfel de cazuri; dezvoltarea sistemului de

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
susținut și coerent pentru a putea vorbi, din punct de vedere practic, de eradicarea fenomenelor de abuz, neglijență și exploatare din nomenclatorul problemelor sociale. Abuzul asupra copilului se înscrie ca problemă socială, deoarece: - se înregistrează un număr mare de copii abuzați, incidența și prevalența abuzului asupra copilului situându-se la un nivel destul de ridicat; - se instalează pe fondul unor discrepanțe semnificative dintre normele de conviețuire familială și realitatea socială prezentă în habitatul copilului; - este un efect al probelor psihosociale asociate la

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
o veritabilă sursă de dificultăți în sfera de existență a copilului; - cazurile sunt depistate în formele grave ale manifestării abuzului. Eforturile colective organizate contribuie, cu siguranță, la diminuarea situațiilor de abuz asupra copilului. Din nefericire, în cadrul direcțiilor pentru protecția copilului abuzat, în România, mijloacele de prevenție sunt destul de reduse, iar efortul colectiv de implicare a societății civile în procesele de diminuare a situațiilor de risc este mult prea scăzut. Tipologia abuzului atrage după sine inserarea unei etiologii specifice. În cadrul justificării anumitor

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
în capitole separate articolele privitoare la protecția copilului aflat în situații de abuz/neglijare/exploatare/ (cap. VI, secțiunile 1-5). Totodată, această lege descrie pârghiile necesare de care trebuie să se folosească instituțiile de profil abilitate în intervențiile necesare protecției copilului abuzat, neglijat și exploatat. În scopul identificării direcțiilor clare de acțiune și intervenție în domeniul protecției copilului abuzat, neglijat, exploatat, s-au constituit ca acte normative necesare HG nr. 726/2004 pentru aprobarea Planului de acțiuni prioritare în domeniul protecției copilului

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
secțiunile 1-5). Totodată, această lege descrie pârghiile necesare de care trebuie să se folosească instituțiile de profil abilitate în intervențiile necesare protecției copilului abuzat, neglijat și exploatat. În scopul identificării direcțiilor clare de acțiune și intervenție în domeniul protecției copilului abuzat, neglijat, exploatat, s-au constituit ca acte normative necesare HG nr. 726/2004 pentru aprobarea Planului de acțiuni prioritare în domeniul protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării pentru perioada 2004-2005; OUG nr. 89/2004, privind aprobarea standardelor minime și

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
726/2004 pentru aprobarea Planului de acțiuni prioritare în domeniul protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării pentru perioada 2004-2005; OUG nr. 89/2004, privind aprobarea standardelor minime și obligatorii privind centrul de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat/neglijat/exploatat, Ordinul nr. 177 din 16.12.2003 publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 52 din 22.01.2004, privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
copilul abuzat/neglijat/exploatat, Ordinul nr. 177 din 16.12.2003 publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 52 din 22.01.2004, privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru telefonul copilului, standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat, precum și a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijării și exploatării; H.G. nr. 1504/2004, privind aprobarea Planului național de acțiune pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copilului și a exploatării sexuale

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
sexual asupra copilului și a exploatării sexuale a copiilor în scopuri comerciale (2004-2007); Ordinul nr. 88/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii. Responsabilitățile și atribuțiile serviciilor sociale privind protecția copilului abuzat/neglijat/exploatat se concentrează în jurul următoarelor tipuri de activități: - intervenție, soluționare, evaluare și monitorizare a sesizărilor referitoare la copiii victime ale abuzului/neglijării/exploatării; - dezvoltarea și implementarea, prin activități specifice, a obiectivelor strategiilor naționale și județene privind protecția copilului; - desfășurarea

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
organelor centrale ale administrației publice din județ, rețeaua de asistență socială de la nivelul primăriilor din județ); - coordonarea activităților compartimentelor dezvoltate în subordinea Serviciului de intervenție în situații de abuz/neglijență/exploatare/trafic (biroul ,,Telefonul copilului”, ,,Centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat”, ,,Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijării și exploatării copilului”. Fiecare dintre aceste compartimente dezvoltă activități specifice, în concordanță cu rolurile intervenționale prevăzute de legislația în domeniu. Astfel, în cadrul departamentului ,, Telefonul copilului”, sunt dezvoltate activități de informare

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
socială ori alte instituții care se pot implica în rezolvarea situațiilor de abuz (poliție, salvare, parchet). De asemenea, activitatea acestui departament vizează și activități de informare și promovare a serviciilor oferite la nivel de comunitate. Centrul de consiliere pentru copilul abuzat/neglijat/exploatat se adresează atât copiilor expuși la situațiile de abuz, neglijare și exploatare, membrilor familiei copilului abuzat (inclusiv membrilor familiei lărgite), precum și abuzatorilor. Activitățile dezvoltate în cadrul acestui sector sunt de consiliere, atât a beneficiarilor, cât și a abuzatorilor, de

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
activitatea acestui departament vizează și activități de informare și promovare a serviciilor oferite la nivel de comunitate. Centrul de consiliere pentru copilul abuzat/neglijat/exploatat se adresează atât copiilor expuși la situațiile de abuz, neglijare și exploatare, membrilor familiei copilului abuzat (inclusiv membrilor familiei lărgite), precum și abuzatorilor. Activitățile dezvoltate în cadrul acestui sector sunt de consiliere, atât a beneficiarilor, cât și a abuzatorilor, de informare a comunității privind activitățile și rolul serviciilor dezvoltate, promovarea serviciilor oferite, precum și supervizarea resurselor umane implicate. Centrul

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
analizează modalitățile de rezolvare a acestora în cadrul comunității. De asemenea, se ocupă de mobilizarea resurselor comunitare necesare prevenirii situațiilor de abuz și a activităților pe care să le dezvolte în parteneriat cu alte instituții abilitate. Serviciile sociale destinate protecției copilului abuzat, neglijat, exploatat realizează următoarele tipuri de activități: - consiliere și asistență psihologică, socială și juridică; - recuperare medicală, psihologică și socială; - evaluare, monitorizare, intervenție în regim de urgență și de control; - prevenție, educare și informare; - consiliere, reabilitare și integrare a persoanelor care

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
asistență psihologică, socială și juridică; - recuperare medicală, psihologică și socială; - evaluare, monitorizare, intervenție în regim de urgență și de control; - prevenție, educare și informare; - consiliere, reabilitare și integrare a persoanelor care săvârșesc abuzul; Beneficiarii acestor tipuri de servicii sunt: copilul abuzat, familia sau reprezentantul legal al copilului, abuzatorul. Aceste servicii nu dezvoltă numai activități de profil, independente, focalizate pe elementele care le definesc domeniul de activitate. În contextul unor rezultate eficiente, activitățile de profil dezvoltă și se desfășoară prin parteneriate intervenționale

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
de activitate. În contextul unor rezultate eficiente, activitățile de profil dezvoltă și se desfășoară prin parteneriate intervenționale constituite la nivel de comunitate (între serviciile destinate protecției copilului și ONG-uri, școală, biserică, poliție, comunitatea civilă). Evaluarea serviciilor privind protecția copilului abuzat/neglijat/exploatat se realizează ținând cont de următoarele elemente: - standarde privind profesionalizarea sistemului de servicii; - încrederea societății civile în activitatea dezvoltată de aceste servicii; - comportamentul profesionist al personalului implicat; - capacitatea instituției de a rezolva cazurile semnalate; - convingerea beneficiarilor că profesioniștii

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
că profesioniștii vor interveni eficient în rezolvarea problemelor; - responsabilitate maximă din partea specialiștilor implicați, exprimată prin receptivitate și dorința de a răspunde solicitărilor beneficiarilor; - credibilitate - prestarea cât mai corectă a activităților de profil. În România dezvoltarea serviciilor sociale privind protecția copilului abuzat/neglijat/exploatat se află încă în faza de pionierat, activități susținute putând fi dezvoltate în situația în care societatea civilă este pregătită să intervină, rolul acesteia fiind considerat major în aproape întreaga politică de protecție a copilului. Bibliografie Zamfir, E.

[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]