1,632 matches
-
Alexandru Piru, în studiul "Poezia românească contemporană", delimitează aceste etape, utilizând conceptul de generație într-un sens biologic. Criteriul generației utilizat atât în accepția biologică cât și în accepția de generație de creație comportă însă o serie de limite. În accepția biologică criteriul trasează frontiere ferme între diferitele serii de autori ai ultimelor trei decenii. Vorbind însă despre "Generația de creație" constatăm că aceste frontiere intră în disoluție, datorită faptului că generațiile comunică între ele în timp sau în sincronie. Termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
desprinde "Surâsul peste noapte", care poartă în el mesajul de lumină, în numele căruia poetul întreține cultul renașterii din propria-i cenușă, în sensul descoperirii unor resurse tonice care să dea echilibru existenței. Conceptul de moarte implică, în poezia lui, nu numai accepția de moarte organică a lumii, provocată de cataclismul atomic, dar și fenomene sociale terifiante în formule alegorice: foamea, mizeria,lăcomia, ura, minciuna, perversitatea... Gândind cosmogonic universul poetului, descoperim zone și elemente ale urâtului, similare morții, și zone și elemente ale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin acțiuni sporadice, prin încercări didactice individuale, de mai bine de 10 ani. Germenul exista, așadar, de mult timp, dar s-a actualizat coerent, sub forma unui proiect, de-abia atunci când înțelegerea transdisciplinarității a fost posibilă, datorită generoasei și complexei accepții pe care i-a conferit-o Basarab Nicolescu. Așadar, de ce acest proiect? El a demarat din dorința de a încerca să răspundem la următoarele întrebări: * Cum va arăta paradigma educațională a societății viitorului (pe ce "filozofie" se va întemeia?; Care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu rele, să oferim o imagine vie a frământărilor și întrebărilor care ne-au însoțit pe parcurs și, mai ales, după. Așadar, primul capitol al cărții constituie o introducere în transdisciplinaritate, oferind câteva repere fundamentale ale înțelegerii acestui concept, în accepția consacrată de Basarab Nicolescu, precum și implicațiile ei în domeniul educației. Urmează descrierea experimentului nostru și reflecțiile didactice aferente. Partea cea mai consistentă o constituie scenariile didactice elaborate și performate de noi toți; ele sunt însoțite de toate resursele didactice pe
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
încep să se dovedească inadecvate în raport cu contextele contemporane de aplicare a cunoașterii (...). Socialul își exercită presiunile tocmai prin natura contextelor sociale în care este utilizată cunoașterea, în sensul unei adecvări între cele două dimensiuni" (Ciolan, 2008, p. 39). Principalele contexte / accepții în care conceptul apare utilizat sunt: contextul cultural, cel științific și cel educațional. Dintr-o perspectivă mai largă, culturală, se pot delimita cinci accepții (forme) ale termenului (cf. Judge, 1994): "The most common is that based on efforts to formally
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
utilizată cunoașterea, în sensul unei adecvări între cele două dimensiuni" (Ciolan, 2008, p. 39). Principalele contexte / accepții în care conceptul apare utilizat sunt: contextul cultural, cel științific și cel educațional. Dintr-o perspectivă mai largă, culturală, se pot delimita cinci accepții (forme) ale termenului (cf. Judge, 1994): "The most common is that based on efforts to formally relate the insights of particular disciplines, providing some form of logical meta-framework through which they may be integrated at a higher level of abstraction
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de tip științific. În genere, conceptul de transdisciplinaritate nu e confundat, de cei care-l utilizează, cu cel de interdisciplinaritate sau pluri(multi-) disciplinaritate, deși delimitări de nuanță nu se fac întotdeauna. Mai mult, fiecare dintre concepte poate apărea cu accepții diferite, la autori diferiți. În privința transdisciplinarității, un aspect cu care mulți sunt de acord se referă la faptul că ea ar viza transgresarea granițelor, "a need to step outside the limiting frames and methods of phenomenon-specific disciplines" (cf. Davis și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
teritoriul științific există tendința de a asocia T cu alte concepte conexe (sau chiar a-l confunda cu acestea) cum ar fi: complex (complexitate), integrat (integrare). e În cartea de față, delimitările între inter-, pluriși transdsciplinaritate se vor face potrivit accepțiilor date de Basarab Nicolescu (cf. B.N., 1999, p. 51 și urm.). Termenul a început mai apoi să fie preluat și în domeniul educațional. Nu a fost vorba, evident, de un simplu transfer terminologic, artificial, ci de nevoia intrinsecă a științelor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mind sets that prepare students for having meaningful and productive lives in such a world" cf. Derry and Fischer, 2005). Pentru a complica și mai mult lucrurile, conceptelor de cross-curricular și transdisciplinar li se adaugă un altul (dacă nu în accepție, atunci în traducere), anume, cel de transversal. Din perspectiva accepției în care Basarab Nicolescu utilizează termenul, cross-currricularul și transdisciplinarul educațional se asimilează transversalului (adică traversării pe orizontală), și nu transdisciplinarului, care presupune o traversare pe verticală. În învățământul românesc, se
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lives in such a world" cf. Derry and Fischer, 2005). Pentru a complica și mai mult lucrurile, conceptelor de cross-curricular și transdisciplinar li se adaugă un altul (dacă nu în accepție, atunci în traducere), anume, cel de transversal. Din perspectiva accepției în care Basarab Nicolescu utilizează termenul, cross-currricularul și transdisciplinarul educațional se asimilează transversalului (adică traversării pe orizontală), și nu transdisciplinarului, care presupune o traversare pe verticală. În învățământul românesc, se vorbește de "obiective generale transdisciplinare", definite drept "modele care reies
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cunoașterea procedurală este ceea ce îți rămâne dacă ai învățat cum anume să negociezi, cum anume să persuadezi, cum anume să argumentezi. Aceste bunuri îți rămân pentru toată viața" (Crișan, Al., 2002). Așa stând lucrurile, nevoia de a lămuri termenul în accepția pe care o primește el în lucrarea de față devine imperioasă. 2. CONTEXTUL CULTURAL AL DEFINIRII TERMENULUI Sensul termenului transdisciplinaritate, utilizat de noi, este așa cum am precizat deja cel consacrat de Basarab Nicolescu (cf. Transdisciplinaritatea. Manifest, 1999). Necesitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Nicolescu abordează totuși conceptul într-un mod mult mai larg, apropiindu-l astfel de particularitățile care ar defini o paradigmă culturală. Tocmai de aceea, un asemenea tip de circumscriere a conceptului ar fi de folos în lămurirea lui. Plecând de la accepția lingvistică și extrapolând, prin paradigmă vom înțelege, pe de o parte, o sumă de trăsături distinctive și coerente care caracterizează un ansamblu unitar, conferindu-i specificul. Pe de altă parte, vom utiliza același concept pentru a ne referi la trăsăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cele trei dimensiuni: "a fi", "a cunoaște" și "a face". Cum se poate realiza trans-relația care să lege a cunoaște, a înțelege și a crea? Competențele transversale despre care se vorbește azi nu sunt același lucru cu competențele transdisciplinare în accepția înțeleasă de noi. Căci transversalitatea vizează fragmentele lumii (fragmente de subiect și de obiect), și nu zona comună Subiectului și Obiectului, terțul ascuns: "Transversalitatea este aproape întotdeauna orizontală", pe când transdisciplinaritatea, adică ceea ce e totodată și prin și dincolo, e verticală
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
metodele specifice ale acestora; ele vizează doar formarea omului exterior, nu și crearea omului interior. Ar fi o greșeală, din punctul nostru de vedere, să se facă o sinonimie între acestea și așa-zisele competențe transdisciplinare, dacă termenul ar acoperi accepția transdisciplinarității pe care noi ne-am asumat-o în lucrarea de față. "Competențele transdisciplinare" ar viza deopotrivă întemeierea omului interior și exterior. În consecință, aceasta rămâne încă o zonă neacoperită. Neputând elabora caracteristicile "omului deplin" în termeni de competențe, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cadru instituționalizat corespunzător acestor deziderate Dacă ar fi să încerc acum să consemnez răspunsuri punctuale la întrebările ridicate la începutul demersului nostru, acestea ar arăta astfel: a) E nevoie de o schimbare a paradigmei educaționale, azi? Da. b) Transdisciplinaritatea (în accepția dată de Basarab Nicolescu) poate oferi o soluție viabilă pentru educația secolului XXI? Da. c) Cum poate pătrunde transdisciplinaritatea în educația publică? Prin realizarea unui consens (științific, politic, economic, social); prin susținerea proiectelor ce promovează cercetarea transdisciplinară; prin crearea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
această serie de experiențe de excepție, o reprezintă proiectul didactic transdisciplinar, Anonimul din spatele măștii, derulat la clasele liceale, în anul școlar 2008-2009. Proiectul constituie o premieră absolută în învățământul preuniversitar, căci încercarea de a transpune în practica didactică transdisciplinaritatea în accepția consacrată de Basarab Nicolescu este unică, deocamdată. Un asemenea proiect era firesc să apară în climatul intelectual al liceului nostru, care se bucură de profesori remarcabili, dascăli de vocație, deschiși ideilor novatoare, și de elevi cu minți iscoditoare, cu idei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
profesoare Mirela Mureșan și Camelia Circa-Chirilă. A suferit metamorfozări succesive până să ajungă la forma actuală, care a fost oferită elevilor în acest an școlar. "Gestația" a durat destul de mult, căci familiarizarea și înțelegerea corectă a conceptului de transdisciplinaritate, în accepția lui Basarab Nicolescu, a fost destul de dificilă. Dar tocmai acest aspect conferă caracterul de pionierat al proiectului. Încercări de teoretizare și construcție a unui curriculum transdisciplinar au mai existat în învățământul românesc, dar nu în accepția conferită termenului de fizicianul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
conceptului de transdisciplinaritate, în accepția lui Basarab Nicolescu, a fost destul de dificilă. Dar tocmai acest aspect conferă caracterul de pionierat al proiectului. Încercări de teoretizare și construcție a unui curriculum transdisciplinar au mai existat în învățământul românesc, dar nu în accepția conferită termenului de fizicianul român. Încercarea de a coborî transdisciplinaritatea de la teorie la practica didactică și de o experimenta concret, într-o școală reală, rămâne o premieră absolută. Așa se explică, probabil, și interesul, pe care "părintele" transdisciplinarității, academicianul Basarab
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
limpede a ideii de trupă. [...] Și mai concludentă pentru ideea angajării politice a teatrului mi s-a părut versiunea regizorală pe care ne-a propus-o Alexa Visarion pentru piesa scriitorului bulgar Djagarov, piesă intitulată simbolic Procurorul. În acest caz accepția noțiunii de versiune privește nu numai punctul de vedere regizoral ci și textul, transformat și reorganizat de Alexa Visarion care, dintr-o piesă așezată sfătos în trei acte, a decupat cu personalitate scenariul unui spectacol agitatoric, tulburător... [...]Alexa Visarion construiește
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
păcate, în ultimul timp, acest mod de lucru mi-a fost pus ca o pecete, astfel rezumându-se și limitându-se tocmai multitudinea de trăiri pe care ideea mea de stare voia s-o transmită spectacolului. Starea a ajuns, în accepția unor critici, un fel de verdict, o catalogare a unui mod de lucru în teatru și film, pe care mi-l doream tocmai lipsit de restricții și capabil să deschidă și să reverbereze, legând foarte nuanțat posibilitățile raționale de cele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alta, de la un lector la altul. 2. ELEMENTE DE STRUCTURARE A UNIVERSULUI FICȚIONAL 2.1. Teme și motive literare Tema operei literare (fr. thème, lat. thema - „subiect“) este un concept vizând aspecte generale ale realității, transfigurate în creația artistică. În accepție modernă, tema reprezintă o schemă foarte generală spre care conduc situațiile și motivele dintro operă. La nivelul literaturii, temele se dezvoltă ca „serii hipertextuale“ (Gérard Genette), în func ție de modelul cultural al fiecărei epoci sau de codul estetic al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
uneori tragic, care nu exclude însă elementele comice. Urmărind destinele nefericite ale unor personaje caracterizate complex, drama reliefează în mod pregnant noțiunea de „dramatism“, fiindcă „im plică în mod necesar confruntarea polemică, lupta“ (Adrian Marino, Dicționar de idei literare). - În accepția modernă a cuvântului, drama sa configurat în sec. al XVIIIlea („drama burgheză“ ilustrată de Diderot și de Lessing), dar șia aflat strălucirea în epoca romanticilor. Aceștia au creat drama istorică și drama sentimentală, ca reacție la rigorile esteticii clasicismului impuse
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
strofa finală - și dorm adânc, și dorm mereu - se construiește pe laitmotivul adormirii, sugerat în textul poetic printrun bogat câmp lexical. La nivel semantic, metafora verbală dorm sem nifică hibernarea, similară morții, conturând una din temele simboliste fundamen tale. În accepția poetului, acest somn anulează viața însăși, idee accentuată de determi nan tele adverbiale adânc și mereu ale verbului dorm. Hiperbola nemărginirile polare sugerează vas titatea spațiilor boreale, conturând un tablou hibernal care nu predispune la reverie, ci pro voacă angoasa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
commedia dell'arte a românilor. Moftangiu ce va deveni protagonistul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, escogitate de Maiorescu și repede îmbrățișate de junimiști, deci și de Caragiale. Asupra acestei măști comice moftangiul -, proaspăt rezident al Planetei Moft în accepția socială de clasă de mijloc, s-a aplecat Caragiale; agrimensor și cronicar al unei latifundii populare de indivizi pervertiți de aberația de fond a existenței lor: totala inadecvare dintre esență și aparență, dintre precara interioritate și exterioritatea poleită. Ideea originală
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
opoziție cu el se definește, voit tautologic, "romanul-roman". Cînd E. Lovinescu susținea necesitatea renunțării la modalitatea lirică a expresiei în roman, criticul o făcea denunțînd această natură improprie genului (ceea ce s-ar traduce prin "romanțios", sau "romanesc" în strict această accepție). Cum se știe, exemplul ales, în Istoria literaturii române contemporane, de criticul de la "Sburătorul" este evoluția literaturii Hortensiei Papadat-Bengescu, care a ilustrat distanța între proza de coloratură lirică și romanul obiectiv, care s-a arătat o dată cu ciclul Hallipilor. Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]