3,948 matches
-
dramă. Și câtă dramă transcrisă estetic - atâta poezie. Există o seamă de etape, și o seamă de evenimente, ce punctează acest periplu, acest demers. Ele sunt când succesive, când concomitente. Toate, însă, fiind anticipări ale semantismului bazal, ale Sensului în accepțiune axială, sunt semne, emisari ai misterioasei entități ce pare a se fi rătăcit pentru totdeauna: “Nici un semn, de nicăieri, nu-mi dă de știre./ Clipele-s atât de lungi, - și ce departe-i cerul...”. Avem a face cu semne naturale
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
te reîntorci în singura oază de liniște pe care o poți avea și anume locuința proprie, te confrunți cu nenumărate situații care mai de care mai intrigante, provocate bineînțeles de oameni, o noțiune care pare să devină din ce in ce mai abstractă. În accepțiunea mea o ființă umană este alcătuită din trăiri, sentimente, în fapt, ființa umană nu este altceva decât produsul societății. Ne naștem neșlefuiți, străini de intrigi și răutate, străini de mocirla în care se scalda parcă din ce in ce mai mulți indivizi și care
CRIZA UMANITĂŢII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346362_a_347691]
-
există, până la întrezărirea vacuității”)*. La convergența acestor trei borne, aparținând deopotrivă lumii materiale, fizice, și celei spirituale, supramundane, înzestrat cu multiple valențe semantice este cuvântul lumină. Esteticește, fundamental, pentru configurarea discursului, lexemul parcurge numeroase trepte semnificative, rafinându-și înțelesul, de la accepțiunile comune, uzuale (radiație - solară, a flăcării, sursă de claritate, de bucurie, de înțelegere), la sensurile complexe, figurate. Lumina acoperă, opunându-i-se, marele gol, rămas în urma lucrării distrugătoare a timpului, anulează nimicul, vacuumul, vidul universal: “ERA un cimitir/ lângă mare
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
foloase întâi pentru mine. Sau numai pentru mine. Restul lumii? Să aștepte! Egocentrismul nu se pune niciodată în balanță cu generozitatea pentru că fac parte din lumi diferite. Aproape toată lumea caută să se înalțe și nimeni să se smerească. Piscul, în accepțiunea noastră lumească, înseamnă ierarhie și toți ne dăm în vânt după ea. Smerenia a ieșit din modă nu pentru că este vetustă ci pentru că noi o considerăm vetustă dar adevăratul pisc îl constituie de fapt această cenușăreasă de care nu am
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
pe cel material; de aceea, se încearcă a se crea un conglomerat din religii, tradiții și culturi diferite. Inevitabil, se ajunge la sincretism, ca țintă ultimă a globalizării. Potrivit specialiștilor, „este important ca ”sincretismul” să nu fie înțeles numai în accepțiunea sa negativă, ca o trădare a Ortodoxiei. Biserica nu este o realitate statică, ci una dinamică” . De aici, rezultă și necesitatea continuării dialogurilor ecumenice, multilaterale, în vederea statornicirii unor principii misionare clare, care să gestioneze această sinergie între păstrarea neștirbită a
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Mai erau și alte camere, în care trăiau, ca în colivie, tinere fete predestinate în viitorul lor, fie să fie soții ale unor mari demnitari, fie să fie trimise ca daruri în alte împărății. Și ca să fie mai frumoase, în accepțiunile chinezilor din vremurile străvechi, piciorușele prințeselor erau constrânse să crească în niște încălțări strâmte, ca piciorușul să fie cât mai fin, cât mai firav. De!, acolo nu făcea fiecare ce vroia! Pentru mine, venit din inima munților, asociam totdeauna siguranța
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
Ce-i cu tine? Nu te-am respectat? Am încercat să te seduc? Ți-am promis ceva înainte de a te culca cu mine? Eu credeam că ce s-a întâmplat între noi a fost rodul unor relații de voință și accepțiune reciprocă. Mie îmi placi. - Ha, ha, ha! Te cred. Altfel poate că nu te culcai cu mine. Dar îți place și de mama Gloria, nu? Pe ea nu ți-ai dorit-o în pat? Am văzut cu cât interes o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
ai spus?!, Boris?!...Da, Da!”... Emilia Țuțuianu: Iubirea romantică a tinereților să înțeleg că s-a transformat într-o căsătorie? Cât a cântărit trecutul tău de basarabean auto exilat în vestul României? Boris David: Când în 1954 am anunțat căsătoria, accepțiunea a venit în unanimitate. Trebuie să recunosc că am reușit să fiu un ginere iubit, iar Marga adorată de ai mei. În plus, prietenia mea cu Nicolae-Otto, ajuns iubit de toată lumea, a contribuit în mare măsură la consolidarea statutului meu
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
senin, am luat în brațe cuvântul destin. În felul meu rezolvasem temerea care mă însoțea gândind la viitor. Destinul o luase pe o cale liberă, pentru un vinovat fără vină, liberă pentru visare, pentru zbor. Și cum în noua mea accepțiune despre caracterul implacabil al destinului, destinul a mai făcut un pas, care avea să-mi schimbe și viața și felul meu de a fi. Emilia Țuțuianu: Cum se împăcau romantismul și libertatea pe care destinul ți le hărăziseră, cu sentimentalismul
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
de educație și socializare a copiilor); - Familii dezorganizate, întâlnite din ce în ce mai des, dar nu „normalizate” de anumite valori, deoarece prezintă anumite funcții vulnerabile sau chiar inexistente și în consecință se dezorganizează treptat. Astfel, termenul „normalitate” într-o societate variază în funcție de diferite accepțiuni: - Accepțiunea curentă- care privește modul de manifestare a unui fenomen după o anumită frecvență (ex. un tip de familie) în funcție de valorile societății respective. Într-o altă paranteză fiind spus, să sperăm că familie dezorganizate nu vor devenii niciodată normale..!; - Accepțiunea
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
educație și socializare a copiilor); - Familii dezorganizate, întâlnite din ce în ce mai des, dar nu „normalizate” de anumite valori, deoarece prezintă anumite funcții vulnerabile sau chiar inexistente și în consecință se dezorganizează treptat. Astfel, termenul „normalitate” într-o societate variază în funcție de diferite accepțiuni: - Accepțiunea curentă- care privește modul de manifestare a unui fenomen după o anumită frecvență (ex. un tip de familie) în funcție de valorile societății respective. Într-o altă paranteză fiind spus, să sperăm că familie dezorganizate nu vor devenii niciodată normale..!; - Accepțiunea legală
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
accepțiuni: - Accepțiunea curentă- care privește modul de manifestare a unui fenomen după o anumită frecvență (ex. un tip de familie) în funcție de valorile societății respective. Într-o altă paranteză fiind spus, să sperăm că familie dezorganizate nu vor devenii niciodată normale..!; - Accepțiunea legală, cea care este conferită de funcționarea legilor în vigoare, apărute de altfel pe baza valorilor generale. Deci, dacă o anumită căsătorie are acte în regula este mai normală în pofida altor curente ’ideologice’ ce încearcă să destrame aceasta accepțiune; - Accepțiunea
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
normale..!; - Accepțiunea legală, cea care este conferită de funcționarea legilor în vigoare, apărute de altfel pe baza valorilor generale. Deci, dacă o anumită căsătorie are acte în regula este mai normală în pofida altor curente ’ideologice’ ce încearcă să destrame aceasta accepțiune; - Accepțiunea morală, aceeia care de fapt determină apariția valorilor, ea privește etica normalității unui tip de familie ce poate fi dat ca exemplu, dar care deseori este ignorat în societatea actuală, pentru că posibil nici nu prea e vizibilă pentru ea
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
Accepțiunea legală, cea care este conferită de funcționarea legilor în vigoare, apărute de altfel pe baza valorilor generale. Deci, dacă o anumită căsătorie are acte în regula este mai normală în pofida altor curente ’ideologice’ ce încearcă să destrame aceasta accepțiune; - Accepțiunea morală, aceeia care de fapt determină apariția valorilor, ea privește etica normalității unui tip de familie ce poate fi dat ca exemplu, dar care deseori este ignorat în societatea actuală, pentru că posibil nici nu prea e vizibilă pentru ea. Mai
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
poate fi dat ca exemplu, dar care deseori este ignorat în societatea actuală, pentru că posibil nici nu prea e vizibilă pentru ea. Mai pe larg când vom aminti despre valoarea intrinsecă a căsătoriilor, care poate fi în consens cu această accepțiune dacă este întemeiată pe sentimente reciproce și motivații intrinseci a partenerilor. Ea nefiind în consens pe aceasta accepțiune dacă parteneri au motivații extrinseci. După aceste accepțiuni ale normalității putem clasifica anumite căsătorii într-o ierarhie valorică, dacă ne-am propune
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
e vizibilă pentru ea. Mai pe larg când vom aminti despre valoarea intrinsecă a căsătoriilor, care poate fi în consens cu această accepțiune dacă este întemeiată pe sentimente reciproce și motivații intrinseci a partenerilor. Ea nefiind în consens pe aceasta accepțiune dacă parteneri au motivații extrinseci. După aceste accepțiuni ale normalității putem clasifica anumite căsătorii într-o ierarhie valorică, dacă ne-am propune. Referință Bibliografică: Relațiile între sexe - valori și atitudini. (II) / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
vom aminti despre valoarea intrinsecă a căsătoriilor, care poate fi în consens cu această accepțiune dacă este întemeiată pe sentimente reciproce și motivații intrinseci a partenerilor. Ea nefiind în consens pe aceasta accepțiune dacă parteneri au motivații extrinseci. După aceste accepțiuni ale normalității putem clasifica anumite căsătorii într-o ierarhie valorică, dacă ne-am propune. Referință Bibliografică: Relațiile între sexe - valori și atitudini. (II) / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396, Anul IV, 27 octombrie 2014. Drepturi de Autor
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377912_a_379241]
-
ai potrivi anotimpurile pentru ca apoi să ningă vara și să fie înfloriri iarna... ceea ce se mai și întâmplă. Odată cuplat la acest angrenaj magnetic în stare să dea inversiuni de polaritate, ne putem aștepta la un o portanță complementară în accepțiunea sa directă fiind cazul unui calendar de obiectualizări transpuse în necunoscut. Fiind prima senzație absolut concretă pe care o aduce cu sine Károly Fellinger în „Paradisul dorințelor”, ea se susține la gradul poetic într-un mod descriptiv meticulos. Astfel, în
DANIEL MARIAN DESPRE KÁROLY FELLINGER de BAKI YMERI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378022_a_379351]
-
doar taci...// Poate că dorurile se vor șterge,/ simțurile aleargă oarbe-n vechile unghere../ Dislocate din memorie, amintirile/ vor popula o lume de repaus și mistere." Cartea mai cuprinde și un consistent dosar al receptărilor critice, care impresionează prin pluralitatea accepțiunilor găsite de recenzenți, nume sonore ale peisajului cultural autohton. Nu putem decât să salutăm această nouă apariție editorială a poetei Cristiana Maria Purdescu, axată pe nostalgii, vise și multă sensibilitate, împreună cu atât de fecundele neliniști creatoare exprimate fără rezerve, asumate
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
poți/ Cum vrei// Ia acest cuvânt să auzi/ Și apoi/ Uită...uită...uită (CLARITATE). Neștiute sunt drumurile de urmat, pe măsura misterului ce ne guvernează viața. Mereu intervine tentația schimbării, îndepărtare de lacrimile viselor sparte. Persistă pericolul vidării de sentimente. Accepțiune nocturnă. Asistăm la invocarea legilor sângelui. Acestea au rolul de pavăză contra iminentelor alterări ale esenței. Câteodată, peisajul ia valențe taciturne: Nici îmbătarea nu are forță în seara asta/ Noapte/ Întuneric/ Liniște// Nici cuvântul azi nu vorbește/ În liniște/ Tace
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE GENTIANA MUHAXHIRI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376476_a_377805]
-
dieta 2.1.5.1. Ecolocația Ultrasunetele emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea ei etimologică, noțiunea de ecolocație nu acoperă în totalitate sistemul acustic al liliecilor, deoarece alături de localizarea sursei ecoului, ei mai percep și mărimea, forma și textura acesteia. Prin urmare, mai corect ar fi să vorbim de o „ecopercepție”. Caracteristică în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
asemenea unui nod, cu anumite semnificații ce trebuie dezlegate. Aceasta „corespunde inițierii filosofice, metafizice, a cărei intenție este de a desface ghemul ignoranței și de a elibera sufletul de lanțurile existenței“. În legătură cu libertatea, autorul face apel la simbolismul karmei, în accepțiunea de suferință. Alte elemente ale inconștientului colectiv sunt insula lui Euthanasius și șarpele, din opera cu același nume, unde Andronic îi întreabă pe ceilalți dacă cunosc simbolul șarpelui, încercând să-i atragă lângă el: „D-ta știi câte simboluri se
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cuvântul "reacțiune" s-a întrebuințat întîi la 1789, ca sinonim al contrarevoluțiunii, al unei acțiuni contrare Revoluțiunii Franceze. Cuvintele au înțelesul lor. Daca acum le dăm un înțeles, acum un altul, nici o discuție nu e cu putință. Așadar, care este accepțiunea - singura adevărată - a cuvântului, ca să nu se facă vorbă zadarnică? O dată contraacțiune. În acest înțeles orice opoziție e o reacțiune și-n această ordine de idei opoziția făcută de "Steaua Romîniei" până mai ieri, ori de "Presa", e asemenea reacțiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
organelor guvernamentale. Ceea ce voim noi: realitatea în locul frazelor, controlul real al actelor guvernului în locul simulacrului de control, responsabilitatea adevărată în locul ascunderii după clapiști iresponsabili - toate acestea ar fi un progres pe lângă ceea ce se întîmplă astăzi, nu o reacțiune. Iată dar accepțiunea politică a cuvîntului: Tendența de a reintroduce o formă de guvernământ care-a existat odată: regalitatea de drept divin, imperiu ș. a. m. d. Dar orice tendență de reformă, chiar aceea care răsare cu necesitate din relele actualității, nu poate fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tu, pământ?" (Memento mori) de "punere în operă" a adevărului ecclesiastic: pământ suntem și în pământ ne vom întoarce. (Facerea, Cap. 3, 3,19). În termeni heideggerieni opera de artă "pro-pune pământul" și "expune o lume", iar rolul predominant, în accepțiunea filosofului, trebuie să-i revină operei: "în simultana susținere și tăgăduire" a disputei.41 M. Eminescu gândea de timpuriu la această dispută-ruptură: "e oarecum conștiința adevărului trist și sceptic ... [...] ... e ruptura dintre lumea bulgărului și lumea ideii." (Scrisoare către I.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]