10,464 matches
-
prefăcuse că nu vede scaunul acela ordinar de lemn, oribil de ordinar lîngă volanele sale de mătase. Stătuse În picioare tot restul vizitei. Vorbise cu el În franceză, ceea ce Îl tulburase pe ofițerul ulanilor care stătea deoparte, la o distanță acceptabilă, cu sabia scoasă, ținută la umăr. Ținută care trăda nu atît salutul de onoare al străjii față de o aristocrată (a cărei descendență era tot atît de veche ca și a Împăratului), ci mai degrabă o măsură de precauție și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
în creștere proporțională cu înmulțirea masivă a populației, vor trebui rezolvate probleme științifice astăzi încă insolubile, după care vor trebui puse la punct tehnologii și sisteme logistice eficiente din punct de vedere industrial, practicabile din punct de vedere financiar și acceptabile din punct de vedere social. Vor trebui realizate mai ales progrese de importanță majoră în miniaturizarea unui număr mare de procese; nu îngrămădind tot mai multă energie și informație în spații din ce în ce mai restrânse, ci utilizând microuniversul, viu sau nu, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
apoi autorepararea vor conlucra: după ce au reușit repararea organelor bolnave, oamenii vor vrea să le producă, iar apoi să creeze corpuri pe care să le înlocuiască. Se vor produce, mai întâi, sisteme de celule-mamă, fără distrugerea embrionului, ceea ce va face acceptabile din punct de vedere etic terapia prin gene, apoi clonarea terapeutică și, în sfârșit, clonarea reproductivă. Până la urmă, ființa umană va fi fabricată ca un artefact pe măsură, într-un uter artificial, având caracteristici alese anterior. Ființa umană va deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dintotdeauna, iar aroma prăjiturii de orez1 emană din eternitate. Se așeză la o masă, ceru o cafea cu lapte, întrebă dacă făceau pâine prăjită, cu unt, bineînțeles, de margarină nici să n-audă. Veni cafeaua cu lapte, dar era doar acceptabilă, însă pâinea prăjită sosise direct din mâinile acelui alchimist care n-a descoperit piatra filozofală numai pentru că n-a reușit să depășească faza de putrefacție. Deschisese deja ziarul care-l interesa cel mai mult azi, o făcu imediat ce se așezase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
toate credințele În om se cutremuraseră... Amory se Întristă pentru ei, dar nu era Încă trist pentru sine: oricare ar fi fost domeniul destinat lui - arta, politica, religia - știa că acum este În siguranță, eliberat de isterii, că poate accepta acceptabilul, poate hoinări și crește, se poate revolta, poate dormi buștean nopți În șir... În inima sa nu mai era nici un Dumnezeu și o știa. Ideile i se Învolburau În continuare, suferința amintirilor Îl Încerca În continuare, ca și regretul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
așa măsură încât i se pune în seamă o epidemie de sinucideri care l-a determinat pe Ptolemeu să-i interzică învățăturile. Nu prea vedem cum Hegesias și ai săi pot fi numiți cirenaici altfel decât în virtutea argumentului geografic, singurul acceptabil! Trebuie să conchidem că, așa cum Aristip nu se prea bucura de faptul că avea copii - se înțelegea prost cu ai lui și, cum am văzut mai sus, nu-i aprecia cine știe ce... -, nu i-ar fi plăcut nici să facă școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Stela Enache... Într-o seară a cântat acolo, delectându-ne cu faimoasa melodie „Bye, bye, black bird” chiar vestitul Benny Goodman, aflat în trecere prin București. La restaurantul Ambasador se mânca bine! Bucătăria producea „sortimente culinare” foarte gustoase și destul de acceptabile la preț, precum vestitul „biftec tartar”, „mușchi de vacă cu ciuperci”, „creier pane” și mai multe feluri de șnițel. Aperitivul la modă era „cașcavalul pane” și „filets d'anchois à l'huile”, cu pâine prăjită, mâncarea preferată a cucoanelor... care
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
Alexandru al Alexandriei, numai ca în acele vremuri există o clasă de "intelectuali" care aspirau la explicarea "rațională" a credinței, deranjați de natura prea puțin filozofică a învățăturii Bisericii. Erezia ariană le părea o interpretare "modernă", susceptibilă s-o facă acceptabilă pentru cercul oamenilor instruiți. Din păcate, ceea ce la început părea o controversă localizată la Alexandria, se va întinde puțin câte puțin în tot Orientul. Orientul creștin a avut mult de suferit de pe urma acestor neînțelegeri, iar Împăratul Constantin cel Mare se
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
relief. O distra frământarea și neastâmpărul lui Viorel, pe care îl supraveghea cu discreție de la masa sa. Îl tot îl încuraja pe Mircea să depășească momentul primei cunoștințe, să devină mai insistent, mai apropiat. I se părea o variantă mai acceptabilă decât aventura cu Viorel, destul de periculoasă. Îl va prinde ea în mreje când se va ivi prilejul, să-i testeze calitățile de bărbat cu „experiență”. Deocamdată Mircea era mai tentant și mai accesibil, mai ales că nu risca nimic, poate
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
această zonă de infrastructură. De asemenea, am încercat, prin eforturile făcute în ultima perioadă, să asigurăm un climat de stabilitate și predictibilitate pentru zona de afaceri. Faptul că România, de la începutul anului, are creștere economică, are un nivel de șomaj acceptabil, sunt niște semne bune, însă aceste semne nu pot fi menținute dacă nu există, la nivel european, o politică comună de creștere economică de mai mare unitate și solidaritate. Am discutat cu președintele Rajoy faptul că împărtășim în totalitate aceeași
PREMIERUL VICTOR PONTA SE VA ÎNTÂLNI, LA MADRID, CU REGELE JUAN CARLOS I AL SPANIEI ŞI CU PRIMUL-MINISTRU SPANIOL MARIANO RAJOY de MIHAI MARIN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363237_a_364566]
-
care eu nu puteam răspunde... Oare cum să repar asta, cum să mă descurc? Am întrebat-o pe bibliotecară, mi-a spus să nu bag în seamă, să fiu mai rece și i-o trece fetei cu timpul... Nu era acceptabil! Am mai căutat printre fetele din cartier și am fost uimit de cinismul lor: - Dă-o naibii, nu ești de nasul ei, spunea una din fetele din vecini, care era mereu îndrăgostită de cineva. Alta mi-a spus să fac
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
naibii, nu ești de nasul ei, spunea una din fetele din vecini, care era mereu îndrăgostită de cineva. Alta mi-a spus să fac un gest urât și s-o îndepărtez, simulând că-s un prefăcut. Nici astea nu era acceptabile! Așa că m-am hotărât să discut chiar eu cu Dana, să-i spun ceea ce trebuie. - Off, dar e atât de greu! Oricât de frumos i-ai spune cuiva o veste proastă, tot veste proastă rămâne. Până să mă hotărăsc s-
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
legalitate. Incredibil dar a reușit... își angajase câțiva oameni, își cumpărase scule, materiale și se pusese pe treabă. Numai un singur lucru îi lipsea... compartimentul financiar contabil iar anunțul parcă i se potrivea ca o mănușă! Chiar condițiile îi păreau acceptabile. Ieșind afară își strigă un muncitor: - Sorine vino până în birou! Când muncitorul intră Bossul îl pofti să ia loc. - Sorin îți fac o propunere care-ți va schimba soarta. Fiecare om dacă este inteligent cât de cât își cunoaște propriile
TOTUL PENTRU IMPRIMEUS! de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360770_a_362099]
-
hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă seară la dans și pupături prin cotloanele mai întunecoase ale subsolului. Din puținii bani pe care îi aveam fiecare, cumpăram câte o bere sau o
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
găsește banii de piață. Ieșind din magazin, au trecut și pe la O.N.T. să vadă de oferte. Aveau ceva bilete și pe Valea Prahovei, dar și în alte stațiuni, numai că nu prea erau de un confort cât de cât acceptabil. Fiind în plin sezon, se vânduseră toate ofertele bune. Nu i-a mai spus șefei de agenție cine este, fiind mama sa de față și nu știa în ce împrejurări o cunoscuse chirurgul, văzând cât arată de bine femeia. Părăsind
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
pe care urma să le sărbătorim în avion. Mare tărăboi cu biletele de avion! După nenumărate încercări a reușit, Andaluza, să obțină bilete făcând escală și la dus și la întors, dar dacă ar fi fost numai atât tot era acceptabil, socotind că această perioadă este una de vârf pentru călătorii. Ne-a fost dat să ne amintim vorba aceea amuzantă, că „iarna nu-i că vara" fiindcă a dat Dumnezeu drăguțul o ploaie cu gheață tocmai în ajunul plecării noastre
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
Două virtualități ale aceleiași persoane, care se actualizează alternativ (...) Omul nu e oare osândit și ales, bun și rău? ... lumea nu este simultan și rai și iad?”, după cum ne spune Jean Guitton. Totuși, cel care ne duce la o concluzie acceptabilă este George Minois: „Salvarea constă în renunțarea la afirmarea exagerată a unei laturi a persoanei sau a alteia. Reluând într-o formă opusă fraza lui Pascal, dar fiind de fapt de acord cu el, putem spune: omul este înger și
INFERNUL – ÎNTRE A FI SAU A NU FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363120_a_364449]
-
și doine,/ mici felinare/ în zboruri de fluturi,/ petale de lotus, priviri de copil,/ gânduri-poeme/ în muguri de floare, în raze de soare...” (La început - Cuvântul). Aș completa cu: „nimic nu moare, totul se transformă”. Plecând de la această expresie, valabilă, acceptabilă, ajung la o altă formulare extrem de interesantă și de profundă: „Lumea în întregul ei, este o frază în curs de rostire.” (Andrei Pleșu). Uneori, avem impresia că totul a fost spus, că totul s-a consumat și nimic nu mai
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
imobiliar o deschise. Apartamentul era relativ mic, față de spațiile cu care eram obișnuiți și în care locuiserăm până atunci. Dar erau în casele părinților. Interiorul vechi era completat cu termopane, gresie și faianță nouă, instalații sanitare moderne. Prețul era însă acceptabil. - Apartamentul era dorit de vecina de deasupra. Dar noi nu vrem să-l vindem ei. Să nu vorbiți cu ea! Este cam nebună, ne spuse doamna cea întunecată. - Și cu notarul, cum facem? întrebă Isabela. - Puteți să-l alegeți dumneavoastră
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă seară la dans și pupături prin cotloanele mai întunecoase ale subsolului. Din puținii bani pe care îi aveam fiecare, cumpăram câte o bere sau o
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
hotel Palas. Cu un magnetofon Tesla, participam la renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă seară la dans și pupături prin cotloanele mai întunecoase ale subsolului. Din puținii bani pe care îi aveam fiecare, cumpăram câte o bere sau o
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
taborului și împlinită prin jertfa de pe Golgota [9] . Nicolae berdiaev explică foarte frumos acest sens al istoriei: „Istoria fără sfârșit ar fi absurdă. Și dacă o istorie de acest fel ar manifesta un program neîntrerupt, acest progres n-ar fi acceptabil, pentru că ar însemna o transformare a tot ce s-a trăit, a tot ce este viu și este chemat să trăiască în viitor, o transformare a fiecărei generații vii într-un mijloc pentru generațiile viitoare și așa la nesfârșit... Un
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
de muzică ușoară, doar în poemele în vers alb reușind să-și clarifice prioritățile sufletești: “Am obosit să inventez mereu/Povești de-amor, poeme de dragoste,/ Bărbați mult prea doriți”. Vasile Eugen Barz își salvează demersul liric printr-un poem acceptabil în principiu: “În tine/nu mi-e dor de nimeni,/ești rodul din care/răsar duminicile./ Nu-ți stinge auzul/cu vorbele chibiților/universul trăiește/prin vinul de sânge/care ne leagă,/cu privirea noastră/naștem îngeri/ Te rog, copilărește
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
mod practic de pe la 1859-1864, România a experimentat pentru întîia oară modernizarea. La 1923, după rezolvarea chestiunii naționale și odată cu votul universal, împroprietărirea țăranilor, generalizarea învățămîntului public și extinderea geografică al aceluia universitar, putem spune că am intrat într-o modernitate acceptabilă. Care, din păcate, nu a durat decît pînă în 1938, adică vreo cincisprezece ani. Din ce motiv anume? Parțial, din cauza contextului internațional foarte înclinat spre soluții totalitare sau măcar autoritare. Dar, mai ales, datorită unor vicii ale procesului de modernizare
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
și populația erau în realitate nepregătite pentru modernizare ar fi fost de mirare să fi înregistrat un succes, mai ales în condiții externe atît de puțin favorabile. Probabil, un context mai bun ne-ar fi condus de la o modernizare relativ acceptabilă, dar incompletă și superficială, către una consolidată. Din păcate, din 1938, am intrat în cercul celor trei-patru dictaturi ce nu s-au oprit pînă în decembrie 1989 - prin urmare, mai bine de cincizeci de ani de ieșire din modernitate, de
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]