85,607 matches
-
Dacă Radu Cosașu este un părinte al autoficțiunii românești, de unde clișeul autoficțiune = Ťautobiografie rușinoasăť în sensul în care o astfel de ficțiune cere ingrediente lexicale vulgare, garnitură de sex, etc.? Pizdeț-ul lui Alexandru Vakulovski nu e o autoficțiune pentru că înjurăturile acoperă un sfert din text; e drept că recursul la sex este privilegiat de autoficționari, în măsura în care, odată cu Ťmoartea sufletuluiť și cu ofensiva corporalității în literatura modernă și recentă, nimic altceva decît sexul nu poate fi mai intim într-o ființă umană
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
foarte bine scrisă, din care se pot trage multe concluzii profitabile de către cineva care încearcă să înțeleagă mecanismele care reglementează relațiile de muncă în România de azi. Firește, cele trei societăți în care a activat autoarea nu au cum să acopere întreaga plajă a relațiilor de muncă din România, dar, chiar și la nivel de eșantion, experiența sa este plină de învățăminte. În plus, stilul cursiv și exemplele din experiențele personale ale autoarei în cîmpul muncii din țară transformă această carte
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
le ridică mult deasupra simplei pornografii. În câteva rânduri, autorul reușește chiar performanța de a nara și fixa liric uimitoare indecențe caste. Un arhanghel "putred/ în aripi, ci cu glob de rouă-n suflet" fâlfâie protector prin mai multe poezii, acoperind dragostea unor resuscitați Cătălina și Cătălin, purtând veșminte de in curat și înfățișați, îmbrățișați, în fața unui Dumnezeu trist și blând. Care, firește, îi iartă cu "mila-I dulce". "Nemernicia blândului păcat" se spulberă ca puful păpădiei, îngerii păzitori și dracii
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
astfel o realitate aparte, radical diferită de cea curentă, ilustrînd o transcendență sui generis. Ia naștere un univers paralel cu cel ordinar, purtător de semnificații intrinseci în al căror spectru se află semnificația primordială, cea de ordin sacral, chiar dacă distorsionată, acoperită de straturile sofisticate, nu o dată derutante ale elaborării estetice. Cu atari reflecții ne-am apropiat de volumul de versuri bilingv al lui Dan Damaschin (textele românești sînt însoțite de traducerea lor în limba franceză semnată de Letiția Ilea), intitulat Rugăciunile
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
poezia sa am scris cu alte prilejuri - constă, din câte-mi dau seama, dintr-o extraordinară capacitate de a miza pe propriile idiosincrasii. E o performanță unică în publicistica românească de azi, bogată, de altminteri, în voci și scenarii ce acoperă o gamă infinită, de la pitorescul amoral, la încrâncenarea irigată de obsesii ideologice. În ce mă privește, așa cum am mai spus-o, prefer să fiu alături de Dorin Tudoran chiar atunci când greșește, decât alături de adversarii săi, fie și când au dreptate.
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
fie ea și doar interioară, ar căpăta doar nuanță cenușiului (de care oricum suntem sătui), provocat de plictisul omului scârbit de orice, până și de cer. Totuși, trebuie sa menționam faptul că, deși cele trei idei regulatoare ale metafizicii kantiene acoperă domeniul investigațiilor posibile, există și alte investigații din metaștiință ce pot fi structurate în funcție de alte concepte ideale, universale și non-empirice, iar scopul lor, evident, extra-științific, măcar creionează ideea de dezvoltare și articulare a înțelegerii, de organizare a acesteia în forme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ce a mai rămas din cuvintele noastre obosite de vremea fiecărui Destin în parte. 1011. Cine poate ruga fulgerul inimii să lumineze adevărul vieții? 1012. Cine poate întreba, intrebarea de:"a fi" ca sa-si obțină un raspuns? 1013. Nu-ți acoperi privirea cu viitorul ce-ți va aduce moartea ci vezi trecutul ce-ți uită viața. 1014. Care până nu-și are aripa ei spre a zbura dincolo de orice gând amar al acestei lumi? 1015. Ce ne-am face fără verbul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în dreapta și în stânga numai să prindă viață proiectele propuse acolo și să se treacă la fapte concrete de ajutorare. În fața mea a dat bani pentru transportul a trei oameni la congres și erau necesari atunci cam $500 de persoana ca să acopere drumul din Basarabia și taxa de participare, apoi tot scotea bani cash pentru orice altă nevoie. În primăvara anului 2005 am participat la o întrunire de lucru a executivilor CMR, în Atlanta, unde domnul Popa s-a întors special din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de rochia ei albastră aruncată în grabă pe covor E o poveste de demult petrecută sub luna roșie carnivora luna ce iți devora toate cuvintele pe masura ce le rostești și mai cu seamă cele în care evoci părul ei de aur acoperindu-i sânii cum cuvântul pisică devora la colțul clădirii porumbelul Și mâinile mele devin deodată albastre în apropierea mării în care am înotat cândva în altă viață poate cu femeia aceea În fiecare seară poetul îi duce femeii un buchet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și buzele l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin și ușa deschizându-se că un val marin care-i înhață pe amândoi și nu peste multă vreme acoperind hula mării o aud pe femeia agitându-se-n rut strigând cuvinte voluptoase ca si cand un înger și-ar prinde aripile în ușă ruginita a tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ființă poeziei. Mai întâi, împotriva propriei sale poezii scrisă la vârsta “artistului la tinerețe”, când lumea este privită în categoriile Idealelor și a substanței evanescente, iar poezia ca fiind un dulce și ireal joc de imagini. În genere, aceasta poezie acoperă lumea și o „înfrumusețează” cu metaforizări cât mai spectaculoase, crezându-se că-i adaugă sens. Dar ele nu duc nicăieri, cel mult, încântă gândul (că părere) ce nu trece de clipirea ochiului. Apoi, si a creațiilor desubstanțializate, neridicate la ființă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Eminescu din Piață României, al cărei creator era. A scăpat de suferință pe 12 decembrie, în anul nefast 2008. Când l-am vizitat la București ultima oară, acum un an, nu mai putea vorbi. La gât, avea un bandaj care acoperea o rană ce nu se mai vindeca. Avea corzile vocale distruse. Cu numai un alt an înainte, când l-am vizitat la atelier împreună cu poetul George Filip, făcea vin din strugurii pe care tocmai îi culesese din curte. Nu pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
împodobi sufletul cu veșmântul virtuților: credința, temerea de Dumnezeu, înfrânarea, pocăința, paza minții și a inimii, nădejdea, smerenia, iubirea. Sfântul Nicodim Aghioritul consideră că hainele sunt prilej de amintire a căderii și izgonirii din rai a primilor oameni care fuseseră acoperiți la început de dumnezeiescul har. În acest sens, Sfântul Nicodim întreabă: Ce rost are ca această aducere aminte a pedepsei să se facă cu haine strălucite și de mult preț? Îmbrăcarea hainelor să ne fie necurmată aducere aminte de căderea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Gură de Aur: Nimeni nu ar fi putut scăpa de uneltirile vrăjmașului, nici să stingă, nici să oprească pofta firească a trupului, care este asemenea unui foc, dacă harul lui Dumnezeu n-ar ajuta neputința noastră, dacă nu ne-ar acoperi și apăra pe noi<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 36. footnote>. Astfel este subliniată valoarea rugăciunii către Dumnezeu prin care cerem
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cele de jos. Acum, după călcarea voinței lui Dumnezeu, această dumnezeiască putere și acest veșmânt supraceresc îl părăsi pe om și el rămase acum, așa zicând, singur, numai cu sine, și deci neîndestulat și gol de harul dumnezeiesc, care nevăzut acoperea pe strămoșii noștri ca și cu o haină, acum se depărtase de ei, cum se depărtează lumina de pământ, când între el și soare se pune un corp opac. Erau goi de nevinovăția și curățenia lor, care de asemenea servea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și nu unul constitutiv, adaus pe care prin învierea spre viața veșnică îl lepădăm: Dezbrăcând haina moartă și murdară făcută din piele de animal, cu care am fost îmbrăcați înțeleg prin aceste piei forma firii animale cu care ne-a acoperit legătura noastră cu viața sensibilă -, aruncăm cu ea tot ce ne-a fost supraadăugat ca urmare a acestei piei de animal<footnote Paul Evdokimov, op. cit., p. 75. footnote>. Pe de o parte, hainele de piele sunt rezultatul natural al păcatului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
descrieri notând contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și piei de capră. Interiorul este împodobit cu aur, argint și pietre prețioase; regăsim aici Arca, Scaunul Milei, cădelnița și altarul; intrările sunt acoperite de văluri albastre, purpurii, galbene ca inul, stacojii, întrețesute împreună măiestrit, cu fir strălucitor de aur, care le fac să strălucească precum curcubeul (cf. Exod 26)<footnote Ibidem, II, 43.8-44.7. footnote>. Imediat, o aseamănă cu Cântarea Cântărilor, adevăratul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Liviu Dănceanu La sfârșitul anilor '60, Sever Tipei era unul dintre cei mai incitanți și provocatori cronicari ce acopereau rubrica muzicală a României literare. îmi aduc aminte de o anchetă asupra controlului și indeterminismului în componistica savantă, anchetă intrată copios în bibliografiile masteranzilor și doctoranzilor de atunci, dar și de acum. Acompaniat de ambiții constructive, dornic de a fi
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
ironice. A doua trăsătură a ironiei e batjocura, dar una atît de discretă, încît nimeni în afara celui care o folosește nu-și dă seama de existența ei. Cazul privilegiat, spune Kierkegaard, e cel al lui Socrate. Ironia cu care își acoperea adversarii de polemică era atît de fină că aceștia nici măcar nu-și dădeau seama că deveniseră ținta bătăii de joc. Ca un asemenea truc să reușească e nevoie de o artă a disimulării, spiritul ironic trebuind musai să poarte o
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
absorbție și un la fel de mare potențial de difuziune geografică. Față de ediția anterioară, la care au participat doar 275 de artiști cu 1105 lucrări, la ediția din 2006 au partcipat 445 de artiști cu 1863 de lucrări, iar proveniența acestora a acoperit, paractic, întreaga suprafață locuită a Pămîntului. în linii mari, ediția din anul acesta se înscrie destul de clar în aceste coordonate generale, dar prezintă și acel fatal coeficent de imprevizibil și de noutate care diferențiază subtil o ediție de alta. în
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
posedă un enorm potențial de comunicare și o substanță ideatică și expresivă la fel de viguroasă, iar evoluția faptelor a confirmat acest lucru. La cea de-a treia ediție, finalizată în toamnă, au fost proiectate peste o sută de filme de artă, acoperind, practic, toate zonele geografice ale planetei. Managerul și inițiatorul proiectului, același inepuizabil Mircea Bochiș, a realizat încă o dată un eveniment a cărui prezență este foarte rară chiar în plan internațional și, cu atît mai mult, într-un spațiu cultural cum
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
călimară pe copertă. Toate astea i se datoresc lui C. Borș, profesor de matematică și poet sub numele de Lucian Mircea. E un om mic de statură, cu privire ușor crucișă, cu o gură frumoasă, cam știrbă, drept care și-o acoperă tot timpul cu mîna. Vorbește abia auzit, e inteligent, uneori biciuitor, totuși timid pînă la exasperare." Constantin Borș, pe care poeta îl portretizează destul de fidel, a fost, în ciuda timidității, un pedagog excepțional. Nu l-am avut profesor la clasă, dar
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
a Delictelor, și-așa depășind cu mult spațiul de tipărire al oricărei reviste. Cap. XXXIX Despre un tip special de delicte Oricine va citi această lucrare își va da seama că eu am omis un tip de delicte care a acoperit Europa de sânge omenesc și care a înălțat acele estrade funeste, unde corpurile umane vii serveau de aliment flăcărilor, când spectacolul era vesel și armonia plăcută pentru mulțimea oarbă la auzul gemetelor confuze și surde ale nenorociților care ieșeau din
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
Gândul, 20.10.2006). Și mai familiară e metafora provenind din jargonul jocului de cărți: "lansează ideea că, de fapt, se urmărește scoaterea lui din cărți " (EZ 13.02.2006). Expresiile a fi în cărți și a scoate din cărți acoperă, complementar, șansele cuiva de a conta în calculele politice, de a fi cuprins într-o combinație politică promițătoare ("Acum D.S. e în cărți pentru un mandat de parlamentar european", pitesteanul.ro; " H. nu e în cărți"; El a negat informațiile
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
E singură împotriva tuturor și fiecare are cîte o intenție proprie pentru a o utiliza, nimeni n-o ia în serios ca persoană/ individualitate/ creier&inimă. Violența izbucnește o singură dată, frust și extrem de puțin vizibilă (dar golul care o acoperă e mult mai relevant și mai percutant decît "arătarea"), coincizînd cu climaxul, dar tot filmul se structurează în așteptarea - și nu în ultimul rînd în temporizarea - ei. Primul e o producție americană, regizată de un veteran, dar și un remake
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]