1,023 matches
-
de curioasă. Observă „Duba” miliției, mai văzu două fete tinere ce erau Îmbrâncite, forțate să intre În interiorul mașinei cu o așa violență ce o puse pe gânduri și speriată, făcu cale Întoarsă. Prea târziu. Unul din milițieni Îi tăie calea acostând-o, cu o voce ce nu admitea replică. „Prezintă actul de indentitate, și legitimația de serviciu...” Biata fată Încremeni de frică. Extrem de intimidată, privea la călău făcând presupuneri cam ce anume acesta dorea În timp ce torționarul ridică vocea. „Ești surdă...!? Ori
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
putu de tare. “Prinde-ți hoața. Puneți mâna pe ea...!!” Făcându-se părtași la toate samavolniciile teroriștilor oficiali, unii binevoitori care pot fi găsiți În toate timpurile și Împrejurările, o imobilizară. Înjurând cumplit, Își făcu alergând apariția caraliul care o acostase cu o pereche de cătușe legându-i mâinile la spate, dându-i o palmă că o podidiră sângele pe nas și gură. Apoi socotind intimidarea făcută În suficientă măsură să impresioneze asistența, o târî după el Îmbrâncind’o În mașina
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Matache Măcelaru până În Str. Nicolae Iorga, alergând. Această stradă fiind Împânzită cu agenți informatori Îmbrăcați În haine civile, opriră după colțul unei alte intersecții ce cădea perpendicular pe strada pașapoartelor. Fără să aibă un motiv special, acești indivizi te puteau acosta și legitima, iar În lipsa buletinului de indentitate ce fusese predat În schimbul pașaportului, se descoperea intenția de evadare...! De comun acord, stabiliră ca Tony Pavone să meargă primul, lucru ce-l făcu fără a Întimpina vreo piedică la ridicarea pașaportului, totul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de poate să suporte Jerry să se chinuie În așa hal, de unul singur, Într-o lume lipsită de femei, mormăind pentru sine În timp ce dădea din capul mare. Dac-aș fi fost om, aș fi coborît În stradă, aș fi acostat prima tipă atrăgătoare pe care aș fi Întîlnit-o, cu ochi negri strălucitori deasupra unui surîs schițat de un chip fără bărbie, și aș fi ademenit-o, i-aș fi cumpărat favorurile sau aș fi obligat-o să mi le ofere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de pierdut cu americanii. Ei simbolizau tot ceea ce el considera dezgustător în lumea modernă. Cuprins de un dezgust și mai aprig pentru prezent și de o nevoie urgentă de a trage un gât de whisky, preotul vâsli până acasă și acostă la capătul grădinii sale. în spatele lui, rămas în cabina navei de agrement, Gaskell încetă să mai strige. Preotul care îi salvase viața îi ignorase cererile răgușite de ajutor suplimentar, iar Sally stătea în picioare lângă ambarcațiune, cu apa până în talie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de expertiză medicală cu scutirea tatei de la doctorul Lucuțar Silviu, șeful clinicii de pneumologie din Suceava, am fost amânat medical pe timp de un an. Aflat pe holul Comisariatului Militar, un delegat de la Unitatea de tancuri din Roman m-a acostat și m-a convins să renunț la amânare, ca să optez pentru el, căci promovase echipa de fotbal A.S.A. Roman în divizia „C” și avea nevoie de jucători militari. N-am avut de lucru și m-am întors în fața comisiei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
discoteci și baruri luminate discret, care atrag atenția prin fete îmbrăcate provocator, care stau la intrare și te invită prin gesturi sugestive să intri în locații. Altele, îmbrăcate în pantaloni scurți sau fustițe, machiate strident, plimbându-se braț la braț, acostează discret bărbați singuri, de preferință străini, pentru o partidă de amor. Regina Victoria Alexandrina a Regatului Unit al Marii Britanii, Irlandei, Împărăteasă a Indiilor și stăpână a celor 28 de colonii britanice din acea perioadă. Născută pe 24 mai 1819, a
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
legii, la limita bunului simț. Mă băteam pentru alții, nu pentru mine. Mă luam la omor cu ei pentru că trebuia să-mi păstrez ștacheta de șmecher. Nu știam că am să ajung profesor de ecologie. Vedeam prin restaurante indivizi care acostau femeile altora. Interveneam: Domnule, îl cunoști? Nu. Nu? Îl luam pe unul din cei răi și-l scoteam afară. Vrei să te bați? De ce nu te bați cu mine? Îi ciufuleam bine: ori eu pe ei, ori ei pe mine
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
închise în G. Călinescu odaia ei. Aurica avea despre bărbați o concepție mistică, în care și impertinențele deveneau calități. Simpla prezență a unui bărbat, mai cu seamă tânăr și necăsătorit, o emoționa. - Maman, vine Pascalopol!... Maman, trece Filipescu! A fi acostată de un individ mai bine îmbrăcat pe drum nu i se părea necuviincios. Nu răspundea, firește, dar iuțea pașii, cu o mare surpriză pe față, în așteptarea unei asiduități mai flagrante. Aurica vorbea despre căsătorie cu un interes tehnic, ca și când
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aproape din porniri nestăpânite, chiar din reacții impetuoase, care pot jigni și de care-mi pare rău pe urmă. Așa a fost cazul cu o tânără care avea o alură specială, un port particular al capului și al ținutei. O acostasem pe stradă, pe Sahia, chiar în dreptul casei în care locuia. O chema Elena Moraru și nu știu bine cum se face, dar de ea îmi aduceam bine aminte. O chemasem într-o seară la o petrecere, tot pe strada Sahia
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
nu-mi aduc aminte despre cine e vorba. Totuși, câțiva știau că era vecină cu locurile unde s-a ținut petrecerea. N-aveam cum să neg și-am zis că stătea undeva în apropiere, dar nu știam unde, pentru că o acostasem pe stradă, cu puțin înainte de petrecere. Dar ei, cei de la anchete, erau puși pe treabă și s-au încăpățânat bine, chiar cu furie. Odată, sunt scos la anchetă, pus în colț pe scaun, și-l aud răcnind la mine, întors
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
tot silit să și-o așeze, scoțându-și și vârându-și acul în creieri. Eu însă m-am scuzat nepăsător, mi-am luat bastonul, mănușile și pălăria și, cu o îndemânare (chiar pentru mine) neașteptată și cu aplombul despărțirii, am acostat pe secretarul al doilea, care - o, Fortuna ! - tocmai ieșise și traversa anticamera de audiență. Rezultatul : în cinci minute cererea mi-a fost luată, împreună cu certificatele medicale, cu promisiunea că se va avea grijă de ea. Mulțumit de cât am fost
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nici atât să se lase dusă ! — Se lipise, de ! Ce să mai ia drumu-n picioare... — Așa crezi ? ! Nici poveste ! Doar de când i am deschis i-am spus că îl aștept pe Niki ! Putea să renunțe, dar nu ! Și pe stradă mă acostează, se invită singură, fără nicio jenă, la mine, pentru că așa este genul ei : să intre peste tot, să vadă, să audă, să spio neze... în plus, are și plăcerea să mă indispună stând, pentru că nu o agreez, ceea ce este reciproc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
neapărat să-ți arăt ceva. — Ce anume ? Tu... vino, zic , simțindu-mă ca Sharon Stone. Ha ! Sex la serviciu, păzea că vin ! Mă grăbesc cît pot de tare pe hol, dar, În momentul În care trec pe lîngă administrativ, sînt acostată de Wendy Smith, care vrea să mă Întrebe dacă vreau să fac parte din echipa de baschet. Așa că nu reușesc să ajung la subsol decît cîteva minute mai tîrziu și, cînd deschid ușa, Connor e deja acolo, și se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Îmbrăcată mereu... — Și eu mor după păpușile Barbie ! Carol Finch de la contabilitate Îmi aține calea. Ce zici, Emma, punem de un club Împreună ? — Eu... trebuie să plec. Mă retrag cîțiva pași, apoi Încep să fug pe scări. Dar lumea mă acostează, din toate direcțiile. Nu mi-am dat seama că sînt lesbiană decît la treizeci și trei de ani... — Mulți oameni sînt confuzi În legătură cu religia. Uite o broșură cu grupul nostru care aprofundează studiul Bibliei... — Lăsați-mă În pace ! strig Înnebunită. Lăsați-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
spre hotel, cînd tocmai încetinește pasul să admire clădirea Universității, privirea îi e reținută de o fată ce se grăbește, ducînd sub braț un pachet. Este îmbrăcată într-un costum de catifea roșie raiată și poartă ochelari. Sărut mîinile! o acostează. Fiți amabilă, unde este rectoratul? Îmi pare foarte rău, nu știu, că nu-s studentă! răspunde fata săltînd din umeri, apoi, grăbită, își vede de drum, lăsînd în urma ei impresia unei tinere pline de amabilitate, remarcîndu-se prin delicatețea gesturilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
atunci, îl privea deja cam lung. Visa în fiecare zi s-o rețină, să o întrebe ceva, să lungească vorba, doar nu de pomană Lie îl poreclise "marele trombonist", dar nici nu apuca ședința să se termine că și era acostat de o tînără gureșă, o adevărată propagandistă, învățătoare sau educatoare undeva, într-un sat, pusă pe ascensiune, frumoasă de altfel, dar odată pornită să vorbească, a reușit s-o oprească doar sărutînd-o cu foc sub coroana imensă a unui brad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ce dau o mare libertate corpului. Brațele sînt lejere, mănușile se țin în pumnul stîng, strînse nervos, ori abia atinse, mîna dreaptă face gesturi precise, alteori evazive, să puncteze discuțiile purtate din mers. În față la "Nottara", cîteva fete îl acostează pe Mihai cu frecventul "n-aveți un bilet în plus?" Una din ele, o blondă cu chip angelic, îmbrăcată modest, într-un pardesiu de doc alb, roșește toată cînd își cere scuze că l-a întrebat. La "Patria" un film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Azi e cincisprezece! L-o fi căutat pe la combinat, să-l ia în oraș, la o cafea... I-ar fi plăcut. Dar nu în prezența unui al treilea nu cu Teo! Se întoarce, grăbind pasul. În față la "Nottara" e acostat, din nou, de alții. O caută cu privirea pe fata în pardesiu de doc. Sînteti însoțită? o întreabă. De ce? Am un singur loc... dacă vreți. Fata acceptă, semn că a venit neînsoțită. Mihai merge la casă și arată legitimația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
amîndoi ochii. Juan Lucas, ascultînd lunga relatare a lui Bobby, avea bănuielile lui, dar era dispus să creadă tot ce spun, atît el cît și ea, chiar dacă se contrazic. Țanțoșa țipa sus și tare că atunci cînd domnișorul Bobby a „acostat-o“, avea un ochi vînăt și cămașa ruptă. Bobby nu vru să recunoască În ruptul capului, dar deodată Începu să-i fie rușme că o femeie ar fi putut să-i tragă o asemenea bătaie. Atunci schimbă placa și spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
separată După acel incident, Bobby recurge la alt tertip. Pierde vremea prin locurile frecventate de englezi, încercând să intre în vorbă cu ei. N-o face pentru bani. Doar ca să se amuze. Apollo Bunder este un astfel de loc. Când acostează vreun vapor, docul se umple de lume și printre aceștia sunt mulți nou-veniți, care au nevoie de ajutor. Strecurându-se printre sacii cu corespondență și bagajele marcate cu cretă, caută astfel de nou-veniți, evitându-i pe cei așteptați de prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prea intrigat ca să mai fie și ofensat. Cum miros porcii? Există un miros englezesc tipic? Întrebarea îl fascinează. Începe să evite usturoiul (cel puțin înainte de a ieși în oraș) și încearcă pe furiș să simtă mirosul oamenilor pe care-i acostează la docuri. Dar nu este destul. Într-o zi, din disperare, îi plătește unui servitor de la hotelul Watson câteva ane să-l lase să adulmece un maldăr de rufe. Omul îl crede pervers, dar este gata să-i ia banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
etape imperceptibile, este un proces continuu, nu un salt brusc. Dar dacă există ceva în genul trecerii unei linii, asta se întâmplă în noaptea în care-l cunoaște pe Philips, agricultorul singaporez. Destinul efectuează electroliza acestei întâlniri, pentru că Philips îl acostează pe Bobby, și nu invers, cerându-i o brichetă, pe când se plimba pe Marine Drive. Bobby scoate noua sa brichetă cu gaz, iar omul își face palmele căuș deasupra flăcării. Se încheagă un pic de conversație, ceva de genul „ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tăcere și-i întinde tacul. Câștigă primul tur și Bobby se strecoară pe balcon să fumeze. Jubilează cu energia suprimată a unui spion plin de succes. Siguranța de sine a jucătorilor de biliard l-a molipsit și pe el și acostează un chelner comandându-i un gin și apă tonică, ca un alb care se bucură de plecăciunea adâncă a unui servitor ciocolatiu. Ia băutura și duce o mână la spate, imitându-l inconștient pe Philips. Chelnerul dispare și Bobby învârte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
părăsească. Când, în cele din urmă se întoarce la club, Famous îl cheamă în curte, și-i vede pe antropologii care stau impacientați pe verandă. Vasul îi așteaptă gata de plecare, legănându-se dintr-o parte în alta a râului, acostat la câteva mile de coastă. Este un spectacol care nu te inspiră; hula pătrată, plată, cu un acoperiș subțire care fusese cândva vopsit alb, dar pe care anii de funcționare îl făcuseră mai mult sau mai puțin roșu-ruginiu. O singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]