1,002 matches
-
b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare ... Opțiunea pentru tipul de observații și amplasarea punctelor de măsură este determinată, în general, de două criterii interconectate: ● Reprezentativitatea punctelor selectate pentru sol și acvifer. Posibilitatea determinării tendinței concentrației de nitrați din sol și acvifer la scara dorită. Site-urile sau punctele de observație ale rețelei trebuie să fie reprezentative pentru: ● Delimitarea sistemelor principale de curgere către și prin corpurile de apă subterană ale nitraților proveniți din activități agricole Delimitarea unităților omogene pedo-geo-hidrologice ● Delimitarea suprafețelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
din apele subterane se efectuează în puncte fixe reprezentative pentru sistemul de curgere al apei și nitraților din unitatea teritorială considerată. Reprezentativitatea probelor se va stabili și în funcție de activitățile antropice care influențează locul de unde se recoltează proba, precum și de regimul acviferului în punctul (zona) pe care o reprezintă (umplere, golire). Determinările de teren și în laborator trebuie efectuate în acord cu metodologiile și normele la nivel național. e) Frecvența recoltării probelor ... Frecvența de recoltare pentru monitorizare depinde de limitările bugetare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
pentru observațiile făcute asupra corpurilor de apă subterană și a sistemelor fizice conexe depind în mare măsură de fluctuațiile nivelului freatic, care sunt determinate de condițiile pedologice (fluxurile de soluție a solului transmise către zona nesaturată), hidrogeologice (tipul și adâncimea acviferului), circumstanțele hidrologice (meteorologice) și impactul activităților umane (folosirea apei, irigații, agricultură, etc). Din această perspectivă trebuiesc considerate câteva reguli pentru programele de monitorizare: ● Frecvența măsurătorilor trebuie adaptată variațiilor temporale din sistem. ● Monitorizarea variațiilor de lungă durată și a tendințelor necesită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
metodologia MARS, s-au făcut interpolări pentru datele climatice într-o rețea cu pasul 10 x 10' longitudine x latitudine (date furnizate de proiectul european ATEAM cu drept de utilizare în România de ICPA). i. Corpuri de apă subterană: caracteristicile acviferelor și zonei nesaturate. Informații organizate în SIG de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA). j. Corpuri de apă subterana: nivel piezometric și concentrațiile compușilor azotului. Informațiile sunt obținute și gestionate de Administrația Națională "Apele Române". k. Corpuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
conduc la un bilanț pozitiv al nitraților la nivelul comunei și sursele istorice bazate pe efectivele de animale maxime din complexele zootehnice), transmitere prin sol (prelucrarea informațiilor de la pct. 1- lit. g și h), transmitere prin zona nesaturată și tipul acviferului (informații de la pct. 1- lit. i). Vulnerabilitatea obținută prin această metodă se compară cu datele furnizate de rețeaua de foraje (de la pct. 1- lit. j). Zonele vulnerabile sunt declarate într-o primă aproximație la nivelul unităților teritorial-administrative (comună - informațiile prezentate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
cu excepția depozitelor controlate de deșeuri inerte. 10. Alte tipuri de proiecte 10.1. Sisteme de captare a apelor subterane, acolo unde volumul anual de apa captata este de cel puțin 10 milioane mc* 10.2. Sisteme artificiale de reîncărcare a acviferului, acolo unde volumul anual de apa reincarcata este de cel puțin 10 milioane mc. 10.3. Lucrări de transfer al resurselor de apa între bazinele hidrografice, executate în scopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209391_a_210720]
-
dintr-un râu sau canal; - 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz; - 2 ha sau mai mult dintr-o deltă; - 2 ha sau mai mult dintr-o apă costieră sau mare deschisă; c) daune semnificative aduse unui acvifer sau apelor subterane marine (acolo unde este cazul, în procesul de evaluare a pagubelor se pot face referiri la legislația referitoare la substanțele și preparatele chimice periculoase sau la concentrația letală pentru 50% din speciile reprezentative ale mediului afectat): ... - 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155579_a_156908]
-
Excavațiile în rocă. Tehnologia de execuție a excavațiilor în rocă la canalele de derivație se stabilește în funcție de următorii factori: grosimea stratului de rocă ce urmează să fie excavat; natura și duritatea rocii (marne, nisipuri marnoase, marne cu intercalații de nisip acvifere, roci dure); dimensiunile (secțiunea) canalului. Excavațiile în rocă se încep dinspre aval spre amonte în urma excavațiilor în aluviuni la distanță de 200 300 m. Înainte de atacarea excavației, în cazul când roca este constituită din marne compacte care se pot săpa
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
nu fie zone care să nu fie încastrate în marnă, rigolele să colecteze toate apele de infiltrație din pânza freatică din aluviuni; taluzurile la săpătura în marnă se protejează cu filtru invers pe măsura avansării săpăturilor; acolo unde sunt straturi acvifere, acestea se drenează, apele se colectează. Taluzurile se țin tot timpul sub observație există pericolul să se producă prăbușirea taluzului. Verificări necesare a fi efectuate: a). înainte de începerea lucrărilor: terenul să fie expropriat; reperele topo, bornele să fie predate de
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
trebuiesc luate pentru tranzitarea viiturilor torenților ale căror albii se situează în zona canalelor de derivație; d) nerespectarea tehnologiei de excavare a canalelor dinspre amonte spre aval; e) neluarea de măsuri corespunzătoare la excavarea canalelor în terenuri grele (mocirle, nisipuri, acvifere curgătoare, etc.). Utilajele în astfel de cazuri se vor deplasa pe platelaje, apele vor fi desecate iar taluzurile în urma excavațiilor, consolidate. 3.5. DETERMINAREA NECESARULUI DE UTILAJE A. BULDOZERE Pentru execuția decopertei, excavații, întreținere de drumuri și alte operații tehnologice
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
drenajului, putând provoca colmatarea sau cimentarea acestuia, deci scoaterea lui din uz și în consecință executarea unui nou drenaj care va cădea în sarcina constructorului. 1.2. Piezometrele au ca scop facilitarea măsurătorilor variației nivelelor hidrostatice sau hidrodinamice ale pânzelor acvifere freatice sau de adâncime din imediata apropiere a lucrărilor hidrotehnice (baraje, pe malul lacurilor de acumulare sau în aval de diguri) sau măsurarea variației nivelelor apei de infiltrație în miezul de argilă, zona de filtru sau în materialul depus în
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
se va demonta și remonta furtunul de apă. Se va trece apoi la cimentarea tubului filtrant și montarea capului de descărcare. 8.6. ECHIPAREA PIEZOMETRELOR Ținând seama de faptul că în piezometre se fac numai măsurători de nivele ale pânzei acvifere, fără a exista un aport de apă spre sau din piezometru, colmatarea acestuia, teoretic nu este posibilă. În consecință, echiparea este mult mai simplă, iar diametrul țevii piezometrului se poate reduce până la 1”, deoarece în el se va introduce numai
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
lit. b), cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor și al autorității administrației publice județene sau locale, după caz; ... k) lucrări de foraje și sondaje geotehnice pentru construcții de importanță normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecție instituite pentru zăcăminte acvifere; ... l) lucrări de construcții funerare subterane și supraterane, cu avizul administrației cimitirului. ... m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală. ... ------------- Litera m) a alin. (1) al art. 11 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 261 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236071_a_237400]
-
un râu sau canal; - 1 ha sau mai mult dintr-un lac sau iaz; - 2 ha sau mai mult dintr-o deltă; - 2 ha sau mai mult dintr-o apă costieră sau mare deschisă; - daune semnificative asupra apei provenind din acvifere sau a apelor subterane* - 1 ha sau mai mult. 4. Daune asupra proprietății - daune asupra proprietății din cadrul amplasamentului: cel puțin 2 milioane ECU; - daune asupra proprietății din afara amplasamentului: cel puțin 0,5 milioane ECU. 5. Daune transfrontaliere Orice accident care
jrc3039as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88195_a_88982]
-
generală de la nord-vest spre sud-est pe un aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit apariția Munților Călimani. Dinamică ascendentă a CO2 este facilitata de sistemul de fisuri tectonice din fundamentul cristalin, gazul dizolvându-se în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce formează terasele medii și superioare ale versanților de pe dreapta Râului Dorna. Țara Dornelor prezintă 2 zone cu predispoziție diferențiată la eroziune : Are un climat montan cu temperaturi medii anuale de 5,1 grd C, amplitudini
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
se vinde în detaliu? Ei bine, nu. La Iași, până la 1900, când s-au terminat lucrările pentru alimentarea orașului din izvoarele de la Timișești apa a fost un articol cu care populația nu se prea putea mândri. Fântânile, care exploatau straturile acvifere locale, nu dădeau decât o apă sălcie, bună numai pentru trebuințe industriale sau chiar domestice, dar nu de băut. Bahluiul nu conta pentru nimic. Captată din izvoare apropiate, de un debit mic, distribuită prin câteva "cișmele" publice, una dublă în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în înlăturarea, neutralizarea acestora. Aproape toate nivelele minelor prezintă ape care se adună în aceste lucrări acive sau părăsite. Impotriva apelor de zăcământ există două metode de prevenire folosite: * Protecția passivă - se lasă zone de siguranță față de depozitele poros permeabile (acvifere); * Protecție preventivă - prin foraje de asecare (ex. Valea Crișului). În cazul exploatărilor sunt o serie de alte substanțe nocive, poluante care sunt generate de activitatea minieră, sau de activitățile colaterale (praf, fum, generat de motoare termice, minereul extras, care poate
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
sau insolubile în apă. de calcar Ca CO3. Foraje de adâncime Efect poluant a fluidului de foraj asupra stratelor. Se pune bentonită, barită, polimear organici și alte substrate,care vor circula prin stratele poros permeabile. Există posibilitatea de contaminare a acviferelor. Carierele Reprezintă una dintre cele mai devastatoare lucrări executate de om din punct de vedere ecologic și prin aspectul dezolant pe care-l produce (peisagistic) Schimbă morfologia zonei, relieful. Se ramblează cu steril sau cu materiale (inerte) de construcții moloz
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
m adâncime. Pe versanți, circulă dezordonat, fiind prezența la adâncimi diferite, cuprinse între 2-6 m. În perioadele bogate în precipitații, în unele zone apar sub formă de izvoare de coastă. Pe versantul nordic al Dealului Basaraba, la contactul dintre rocile acvifere cu formațiunile impermeabile, apar izvoare izolate sau linii de izvoare. O parte din aceste izvoare, precum și apa subterană, infiltrata la baza depozitelor deluviale, mențin caracterul activ al alunecărilor existente în zonă. Cel mai important izvor captat în zona se află
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
favorabile: - alcătuirea petrografică (dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație a versanților, modul de utilizare a terenurilor de către om (mai ales în ultimele secole când s-au defrișat mari suprafețe cu păduri ca în zona
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
din suprafața de nivelare sau din câmpii acumulative secționate, și înclinarea puternică și dinamica versanților, dinamică determinată și de constituția substratului ( alternanță de roci permeabile - nisipuri, gresii, depozite loessoide și roci impermeabile - argile, marne), care distribuie o serie de orizonturi acvifere etajate, de continentalismul climei și de intervenția nu de puține ori negativă a omului.(cazul cel mai nefericit este defrișarea masivă a unei suprafețe foarte mari din Pădurea Mironeasa în ultimii ani ceea ce a condus și la activarea unor procese
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fapt ce determină închiderea porilor, îngreunarea și împiedicarea circulației lichidelor pe profil. Dispersia poluanților în sol (mediu solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe că apa freatică are o viteză de curgere mică și un
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe că apa freatică are o viteză de curgere mică și un timp de reînnoire de ordinul secolelor. O eventuală infiltrare a produselor petroliere în pânza freatică ar determina
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
frontal de poluare atinge nivelul apei freatice, respective zona saturată; În afara proprietăților calitative ale solului, foarte important pentru protecția apelor subterane este latura cantitativă, respectiv grosimea solului și a stratelor situate deasupra pânzelor freatice. Solul și rocile situate în acoperișul acviferelor se comportă față de poluanți ca o veritabilă coloană cromatografică, asigurând reținerea și distribuția stratigrafică a acestora pe verticală. Nu trebuie ignorat faptul că poluanții reținuți în sol pot fi desprinși uneori din matricea lor de reținere și antrenați spre apele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
luturi). Ele sunt completate de cuverturi locale de luturi eluviale, situate pe interfluvii și suprafețe slab înclinate, chiar deluviale și proluvio-coluviale. Concomitent cu adâncimea văilor, îndeosebi în cuaternar, condiționat de energia mare a versanților, de deschiderea la zi a stratelor acvifere din sarmațian și de la baza teraselor aluvionare, cât și datorită variațiilor de climă, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice de versanți, sub formă de alunecări și surpări, eroziune areolară și torențială, care au creat un microrelief caracteristic. La dezvoltarea acestor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]