1,416 matches
-
albină? Dar o sută? Dar două sute? Străchini, căni de lut, farfurii nenumărate, linguri și furculițe - toate de la pomeni primite, În beneficiul sufletelor celor morți; cine ce preț ar putea pune pe aceste lucruri sfințite din care până mai ieri se adăpau și se hrăneau, prin gurile noastre, cei duși În veci? Praf s-au făcut cocenii cu care aprindeam focul În plita ce ne Încălzea, deopotrivă, ființele de lut și cele de duh. Din plită n-a rămas nimic, tigaia, oalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ei fuseseră pedepsiți mai devreme cu legătura de chei. Hotărâseră să facă experimentul, după ce trăseseră la sorți cu bețișoare, acasă la Baronu. Pe prispă ardea o singură amărăciune de bec chior ce lumina pereții pe care erau zugrăvite niște căprioare adăpându-se. Baronu se purta ca un mare găzdoi și dădea ordine: „Mamă, ia pune, fă, și mie niște apă la Încălzit Într-o oală, că avem aicea o treabă!”. „Ce treabă aveți, mă?” se răstise femeia, nu chiar Încântată. „E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu ai săi, nu le dăduse nici o lămurire cu privire la gestul său, iar aceia, din mândrie, nu-i ceruseră socoteală. Baronu venea În casa părintească În fiecare joi seara și mamă-sa Îi fierbea coleașă și mămăligă. Căprioarele de pe pereți se adăpau din același pârâu albastru și pe Baronu Îl Înduioșau Întotdeauna picturile pătate de muște, căci Îi aminteau de copilărie. În acea seară de joi intrase În curte șovăitor. Mersese Încet și cam nehotărât pe poteca pietruită. De sub șopronul din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la simțul comun, la mituri și credințe, la opinii comun împărtășite și ideologii, nu ignoră mecanismele politice și economice. Ele se prezintă ca o morală și o psihologie a popoarelor, crede Jean-Marie Seca, fac apel la memorie și tradiții, se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile spațiului public, sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, elaborare logică, consecvență - mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Unii cercetători consideră angajamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
așa cum reprezentările sociale succedă reprezentărilor colective (sunt mai elaborate, poartă haina construcției cognitive), memoria socială succedă memoriei colective (Roussiau și Renard, 2004). Memoria socială se implică decisiv în câmpul reprezentațional, având un impact important în formarea reprezentărilor cotidiene. Ea se adapă din câmpul reprezentațional în două maniere: în primul rând, ca produs, ea preia trăsăturile reprezentărilor sociale, specificitatea structurală și istorică a acestora, caracteristicile sistemului central al reprezentărilor; în al doilea rând, ca variabilă în sânul unui proces reprezentațional, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la mituri și credințe, la opinii comun împărtășite și ideologii, nu ignoră mecanismele politice și economice. Ele se prezintă ca o morală și o psihologie a popoarelor, crede un exeget recent, Jean-Marie Seca, fac apel la memorie și tradiții, se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile spațiului public, sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, de elaborare logică, de consecvență și mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Cu
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
socială a zilelor noastre”, numai în felul acesta vom „prelinge” în sufletul oamenilor „dorul altor construcții, altor ideale, mai bune și mai înalte decât cele din trecut”. Cultura- activă, trăită, manifestată prin opere de creație - este „singurul leac”. Numai omul adăpat la valorile culturii, citez din nou din Dinamism cultural, „urmărește transformarea lui într-o ființă nobilă și cu o individualitate proprie și același lucru îl admiră el și la alții”. Miza acestei finalități merită investiția de inteligență și afectivitate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
janseniștilor, luteranismului și calvinismului. O miză majoră, așadar. O lectură propusă de Simon - și de gnosticii licențioși - trece prin interpretarea anumitor versete din textele lui Pavel din Tarsus. De unde și mânia și iritarea oficialilor Bisericii care constată că atunci când te adapi din izvorul creștin, poți găsi și altceva decât ape clocite. Irineu din Lyon, de exemplu, se sufocă la ideea că te poți adresa chiar acestui părinte sever al creștinătății pentru a-ți justifica dezmățurile sexuale de tot felul! Tarsiotul dușman
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
330. "De îndată o împresurară pe tânăra fată care era pe jumătate moartă, o apucă și o smulg unul altuia fără milă precum la picioarele Alpilor înghețați o haită de lupi înfometați prind o juncă slabă ce tocmai s-a adăpat, se năpustesc asupra ei și o sfâșie. [...]... cum oare această frumusețe pe moarte nu vă îngheață dorințele de fiare. Iată deja ochii ei închiși, chipul șters și fața stinsă: paloarea morții i-a pus stăpânire pe obraji, bujorii i se
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
explicații, pentru a fi dojenit. Frații se erijează, la rândul lor, în apărătorii surorilor, gata oricând să se ia la bătaie cu cumnatul, chiar dacă în propria familie și ei își maltratează soțiile. Une le dintre aceste femei nu se pot adap ta la viața de cuplu, iar existența lor nu este de cât o pribegie continuă întrecele două familii fără a-și găsi vre o da tă locul. Bă la șa s-a plim bat timp de 20 de ani între
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe care îl are în vedere: Iani, Iani, Caloiani, ie cerului torțile și deschide porțile și pornește ploile: curgă ca șivoaiele, umple-se pîraiele printre toate văile; umple-se fîntînile să răsară grînele, florile, verdețele, să crească fînațele, să s-adape vitele; fie multe pitele! Altul, de Paparudă: Lungă, lungă, Păpălugă. Eși din a ta glugă, suie-n sus la rugă, seceta să fugă. Ie cerului torțile și deschide porțile și revarsă ploile; cură ca șuvoaiele prin toate grădinile; crească-ne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
grăia ? - Măre, voinicele, Cu cușma de miele, Cu ochi de șoimele, Nu-s corboaică neagră, Și sunt maică-ta. Voinic ce grăia ? - De-ai fi maică-mea, Jos că mi te-ai da Și m-ai căuta Și m-ai adăpa. Mă-sa c-auzea, Peste cap se da, Femeie se făcea, La el se scobora, Pe el leșina. Și dacă se scula, Ea mi-l căuta Și mi-l adăpa, Bine că-l făcea. În Kalevala, palierul cel mai de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
te-ai da Și m-ai căuta Și m-ai adăpa. Mă-sa c-auzea, Peste cap se da, Femeie se făcea, La el se scobora, Pe el leșina. Și dacă se scula, Ea mi-l căuta Și mi-l adăpa, Bine că-l făcea. În Kalevala, palierul cel mai de jos al existenței (reprezentat de duhul adîncimilor acvatice, al ghețurilor și al Pohjoliei, ca și următorul palier, al întinderilor pămîntene) nu s-a dovedit vrednic de proba cunoașterii și a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Floarea cîmpului domină imaginarul rural. Așa că Cerbul patronează renașterea, în toate manifestările vitaliste: De marne de sat, Un cerb s-arătat, C-acolo el știe Locul unde paște, Unde iarba crește, Crește, se-mpletește, În opt găitănește. Unde el s-adapă, Frumos apa-mi cură, Pietrele răsună. Dar voinicul Voinea Pe cerb l-auzea.... Cerbul îl provoacă pe flăcău să încerce proba vînatului voinicesc. În cealaltă calitate, de purtător de dar și acolit al fetei frumoase, Cerbul este acela care întîmpină
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
2007) Țăranul român (I) Ce s-a Întâmplat cu țăranul român? După ce a luptat și a suferit pentru a-și păstra pământul, după ce s-a opus colectivizării și a dat jertfă, a uitat tot. Noile generații, Îndoctrinate de telenovele și adăpate cu manele, se chinuie În strategii de supraviețuire, n-au nici un orizont de așteptare. S-a pierdut spiritul Întreprinzător al vechilor proprietari de pământ, s-a dus motivația și determinarea, domină o abulie generalizată, Întreținută de alcooluri proaste și exprimată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai pot servi ca izvor de inspirație, nu mai pot fi teme pentru alte realizări artistice. Pentru a crea în stilul Mioriței și nu pentru a o pastișa "trebuie să treci dincolo de formele poeziei populare, să cauți și să te adăpi de la izvorul din care s-a născut Miorița"538, tehnică poetică pe care o reușește Dan Botta în Cantilenă. În acest sens, Eliade reproduce în nuvelă - dar și în romanul Întoarcerea din rai - un fragment din această capodoperă, rescriere ermetizată
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
răspuns”, „pământul si-gur”, „criteriul adevărului și al valorii”. Ceea ce învață Isus este în măsură să inspire întreaga existență a creștinului, aceea de a fi discipol fără nici o întrerupere; nici slujirea de călăuză în Biserică nu-l întrerupe, pentru că el se adapă de la permanentul izvor de virtute care este Evanghelia, și ascultă de același veșnic Maestru care este Cristos. Isus este însăși realitatea împărăției lui Dumnezeu, stilul de viață pe care îl propune Isus fiind stilul împărăției; în termenii cei mai concreți
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
sau piatră pe vîrful unui munte“; borcoș, „apă amestecată cu nisip, noroi, care iese din pămînt“; bucium „restul de tulpină rămas în pămînt după tăierea copacului“; buceac, „loc cu tufăriș și rădăcini“; bunar, „izvor amenajat pentru băut apă sau pentru adăpat vitele“). Devin toponime, prin conversiune, și unele cuvinte comune derivate la nivel apelativ (înainte, deci, de a deveni nume proprii) din entopice primare, cu sufixe diminutivale sau colective, ori din antroponime (nume de grupuri umane formate prin deonimizarea unui nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
glugă. Rânduielile îngrijirii și înmulțirii hergheliilor erau hotărâte chiar d e domn. Măria Sa în persoană îi învăța pe îngrijitori cu ce grăunțe să hrănească mânjii și caii învârstă, din ce poieni să strângă fânul și la ce izvor să-i adape. Animalele acelea, vestite în lumea întreagă, erau adăpostite în case. „O duc mai bine ca boierii”, glumeau moldovenii. Pentru o mai bună încredințare că rânduielile domnești sunt păzite cu strășnicie, Măria Sa venea din când în când, pe nepusă masă, în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sălbăticit apoi făpturile, de bolile care nu cruță, de bătrânețea care urâțește și desfigurează, de moartea care seceră fără alegere. întâiul om care a cunoscut desfătarea paradisiacă a primăverii divine se numește în Zend-Avesta Yima, în literatura asirobabiloniană Uttu sau Adapă, nume, acesta din urmă, pe care învățații îl pun în legătură cu Adam cel biblic. Printre străvechile documente sumero-akkadiene din Mesopotamia, s-a descoperit poemul zis „al paradisului sau al potopului și al căderii”, care ne vorbește de mitul acestei vârste de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
semn stă condiția noastră. Încă o dată, toate acestea au fost spuse de nenumărate ori. Mă mărginesc să fac aici doar o clasificare rapidă și să indic temele evidente. Ele străbat toate literaturile și toate filosofiile. Conversația de fiecare zi se adapă din ele. Nu e vorba deci de a le reinventa. Dar trebuie să ne asigurăm de aceste evidențe pentru a ne putea întreba apoi în legătură cu chestiunea primordială. Țin să repet încă o dată că nu descoperirile absurde mă interesează în primul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
cu Dacii. Al doilea asalt dă orașul in mâinile dușmanului si pe când Romanii sfărmau zidurile și porțile, Dacii dădeau foc propriei lor cetăți, iar șefii lor, adunându-se în jurul unui mare vas cu otravă, se grămădesc pe întrecutele a se adăpa cu băutura mântuitoare de chinuri. Moartea trebuia să le fie grabnică, dacă nu vroiau să împodobească triumful învingătorului. Capitala căzuse, nu încă și poporul Dacilor. Decebal cu oștirea rămasă se retrăsese încă de mai înainte spre nord, în munții care
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și comunelor urmau să fie îngrădite și bine delimitate. Proprietarii de moșii păstrau pe seama și în folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Tăcere... (1922) și Plecarea Magdalenei (1936), sunt neconcludente, ele căpătând o anume relevanță doar în perspectiva prozei de maturitate. Deși simte, asemenea unui personaj din schița Tăcere..., chemarea „tragediilor fără număr ce se petrec în jurul său” și vrea „să se adape din durerile vii”, V. nu poate depăși zona faptului divers, a insolitului și accidentalului, rămânând - sub aspectul modalităților artistice și uneori chiar tematic - tributar unor maeștri ca I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu ș.a. Saltul hotărâtor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
dovedit a fi mai bune decât altele pentru supraviețuirea speciei și care, din acest motiv, le-au fost transmise și puilor. La capitolul tehnici de protecție, babuinii au resurse. Pentru a se păzi de pantere, se duc toți să se adape la aceeași oră. Totul este să fii animal cu greutate: merită precizat că o panteră cântărește aproximativ șaizeci de kilograme. Dacă are în față optzeci de kilograme de masculi babuini, nu insistă, ci își ia tălpășița. Babuinii, în grup, pot
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]