4,644 matches
-
permanență de sensibilitate și relațional. Se vorbește, În aparență, despre o mulțime de lucruri, fără a se numi neapărat obiectul, creîndu-se astfel consensul care conduce la decizie. Promovarea unei persoane este efectivă din momentul În care fiecare și-a manifestat adeziunea. În schimb, calitatea ține de responsabilitatea individuală și nu este necesară organizarea ei. Oricât de surprinzător ar părea, noțiunea de control e străină japonezilor. Atunci când o sarcină Îi este Încredințată cuiva, se știe că acesta o va Îndeplini și ar
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Îmbunătăți calitatea produselor și serviciilor. Pentru aceasta, trebuie depășite procesele liniare și lente care, În mod tradițional, domină relațiile și producerea de cunoștințe noi. Procesul nu e lipsit de dificultate, pentru că existența unei științe colective la nivelul grupului presupune o adeziune comună la valorile de Îmbunătățire permanentă și de accesibilitate, În timp ce inginerii sunt puțin dispuși să livreze cunoștințe despre care estimează că stau la baza competențelor lor. Web-managementul pentru crearea de cunoaștere și logica hipertextuală reprezintă instrumente puternice pentru gestionarea creativă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
discuție segmentarea liniară tradițională dintre timpul și locul formării, pe de o parte, și cele ale aplicării profesionale, pe de altă parte. Schimbările comportamentale rezultă mai mult din demersuri voluntare de Învățare decât din instruiri impuse din vârful piramidelor ierarhice. Adeziunea nu se declară, colaborarea și coaching-ul se impun În fața relației autoritare, iar structurile devin orizontale și participative din necesitate. În termeni de management, eroul lider dispare, fiind Înlocuit de story teller, care incită și orientează relatând povești al căror impact
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
puțin performanți, s-a deschis și viitorul ce se arătase sumbru, evoluția și-a reintrat În drepturi acolo unde societatea Încremenise În practici și obiceiuri ce nu mai fuseseră repuse În discuție. Îmbunătățirea concretă a rezultatelor sprijină demonstrația și Întărește adeziunea la program. Într-o situație periculoasă, Nippon Roche a imaginat și a experimentat un sistem de revelare (socializare), apoi de transmitere a cunoștințelor tacite (abilitate) pe care instruirile „abstracte” nu reușeau să le asigure până atunci și cu atât mai
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
nici metaforă nu sunt simetrice în sensul matematic al cuvântului. Însă, în vreme ce în cazul comparației proprietatea ce determină analogia poate fi recunoscută drept adevărată sau falsă, în cazul metaforei proprietatea respectivă e asumată doar de vorbitor, care caută să obțină adeziunea conlocutorilor. Acest lucru conferă metaforei un caracter conotativ. Limbajul însuși abundă în metafore mai mult sau mai putin lexicalizate, fixate în catahreze; logică lui nu e întotdeauna reductibila la opoziția adevărat/fals, ci mai degrabă la „mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
istoriei educației. Cutimpul, s-a ajuns la comunicarea orală sub formă de narație și tradiție orală, de povețe și exemplificări și, mai apoi, de dialog. Începând din secolul al V-lea Î.Hr.,metodele de instruire ce impuneau o strictă adeziune la tradițiile populare uzuale - observă J. Brubacher (1947), un istoric al educației - Înclină să cedeze locul unorprocedee mai critice. Începe să se impună conversația maieutică (socratică), inițiată de unul dintre cei mai mari dascăli ai tuturor timpurilor, Socrate. Ceva mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de mare importanță practică, deoarece influențează alegerea și utilizarea lor adecvată situațiilor date. Am putea spune că fiecare asemenea operație de structurare a metodelor implică o atitudine, exprimă un anumit unghi de vedere, reclamă o concepție pedagogică și o adeziune concis exprimate Într-un anume criteriu de clasificare. Așa se explică multitudinea de sensuri și interpretări, relativ deosebite, care se atribuie diferitelor categorii metodologice. Criteriul adoptat și clasificarea ce-i corespunde, aruncă o lumină proprie asupra sistemului metodologic, orientează Înțelegerea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ce-i corespunde, aruncă o lumină proprie asupra sistemului metodologic, orientează Înțelegerea Într-o anumită optică a fiecărei metode În parte, ajută la identificarea cu mai multă ușurință a tehnicilor de lucru necesare la un moment dat. „În ultimă analiză, adeziunea la un mod sau altul de determinare, trădează o anumită dominantă În concepția metodologică, exprimă o anumită predilecție În activitatea practică pentru un gen sau altul de metode; ori pentru o combinare fericită a lor” (D. Potolea). O cunoaștere atentă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de aplicare etc. Metodele de motivație și de explorare nu ar trebui să lipsească din arsenalul metodelor de instruire În școala modernă. Evident, literatura de specialitate cunoaște și alte Încercări de clasificare. Și, firește, la criterii și clasificări diferite, există adeziuni diferite. Realitatea este că preocupările de acest gen au sporit atât de mult Încât s-a ajuns să se vorbească chiar de necesitatea constituirii unei adevărate taxonomii a metodelor de Învățământ. Până În prezent nu avem cunoștință să se fi ajuns
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acel fenomen de „contagiune” sau de sugestie colectivă care face ca În timpul audierii unei prelegeri sau conferințe, mai mulți participanți să adere simultan la aceleași idei, opinii și atitudini și fiecare În parte să se simtă stimulat de atenția și adeziunea cu care ceilalți urmăresc expunerea, ceea ce se soldează cu un plus de intensificarea gândirii și simțirii Întregii clase (colectivități). Lăsăm la o parte faptul că metodele expozitive, În diferitele lor variante, sunt atât de familiare și accesibile tuturor vârstelor școlare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Promovarea integrării sociale și politicetc " 3.2. Promovarea integrării sociale și politice" Un rost puțin explicitat al școlii derivă din necesitatea de a avea subiecți, cetățeni în societățile democratice, capabili să acționeze conform normelor morale și legale ale comunității politice. Adeziunea la ideologia ce ghidează o anumită organizare a luării deciziilor face societatea funcțională, îi legitimează instituțiile și le reproduce. Este evident că o societate totalitară se va concentra pe anumite teme în pregătirea ideologică a viitorilor subiecți, iar una democratică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
avorturilor sau la oportunitatea predării evoluționismului în școală. Pentru reprezentanții teoriei politicilor simbolice, instituții precum Biserica sau organizațiile de promovare a teoriei evoluționiste nu sunt nimic mai mult decât pârghii pentru mobilizarea unor categorii de indivizi care se identifică prin adeziunea la norme similare, în interesul validării acestor universuri simbolice, dar și al realizării unor coaliții politice puternice (Fried, 1988). Baza de masă, ca de obicei, este segmentată în grupuri ce se disting prin diferențe notabile, uneori ireconciliabile, în ceea ce privește concepția despre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lipsit de importanță: școlile transmit în primul rând vocabular, dicție, stil vestimentar, gusturi estetice, valori și maniere. Sistemul de selecție este doar în aparență competitiv, fiind în realitate paternalist, iar aleșii trebuind să demonstreze: - apartenența la grupul cultural dominant sau - adeziunea la acest grup și la valorile sale. Argumentația lui Collins este apropiată de tema curriculumului ascuns și țintește procesele de reproducere socială prin școală. Atâta vreme cât un grup de status controlează efectiv educația, acesta poate să o folosească pentru a-și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru ceea ce reprezintă în sine. Încrederea în instituții se referă la faptul că cetățenii au încredere în structuri și procese de bază, care prin natura lor susțin funcții vitale în mod direct sau potențial. Astfel, încrederea derivă mai degrabă din adeziunea generală la simboluri politice și sociale decât din satisfacția față de rezultatele politicilor sau ale activității unor lideri populari 1. Abordarea alternativă privind „suportul specific” presupune că publicul și elitele sunt raționale și acționează ca răspuns la modul în care instituțiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe care le poate avea răspândirea necontrolată a corupției în orice formă a ei. Rezumattc "Rezumat" • Teoriile despre încrederea în instituții pot fi rezumate prin două modele: cel care o explică prin factori culturali, ca rezultat al socializării și exprimând adeziunea la organizarea instituțională a societății - încredere difuză - și cele care interpretează atitudinile ca o reflecție a performanțelor instituțiilor - încredere specifică. • Concepția românilor despre sistemul lor național de învățământ poate fi descrisă astfel: tehnofuncționalistă, etnocentrică și manifestând un grad apreciabil de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
civice, cum sunt cele de istorie sau literatură. Valorile-cheie pe care un asemenea sistem le promovează implicit sunt cinismul și individualismul. Încrederea în ceilalți și spiritul de cooperare vor fi considerate slăbiciuni și luate în derâdere, la fel ca și adeziunea la anumite sisteme axiologice care promovează solidaritatea, altruismul sau compasiunea. Noii eroi ai copiilor formați în sisteme corupte nu sunt învățătorii, ci indivizii cei mai îndrăzneți sau eficienți în înșelarea statului (Bennett, 2001). Corupția produce efecte de învățare necivice, care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Aceste instituții investesc în relațiile cu România resurse publice, aflate sub controlul societăților civile, ceea ce duce la o mare atenție în ceea ce privește destinația lor odată ajunse la beneficiari. Pe de altă parte, relațiile cu aceste instituții sau state sunt condiționate de adeziunea la un anumit sistem normativ sau ideologic, ce include invariabil domnia legii și intransigența față de practicile corupte; - organizațiile societății civile. Fiind dependente de organizațiile donatoare internaționale, aceste organizații au trebuit să se facă purtătoarele de cuvânt ale platformelor partenerilor lor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
judecată” și „propoziție” Ă judecățile ar fi „propoziții logice”. Din punct de vedere psihologic, este necesar să facem o deosebire tranșantă între aceste noțiuni, deoarece când elevul memorează pe dinafară o propoziție, aceasta constituie un automatism verbal, lipsit de o adeziune personală, de convingere, având o slabă influență asupra conduitei sale. Când elevul ascultat la lecția de biologie spune: „Zestrea ereditară se transmite prin cromozomi” și profesorul (intenționat) adoptă o mimică întrebătoare, el se dezice imediat și spune: „Nu! Se transmite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În acest caz, școlarul dovedește o memorare mecanică, efectuează un act de reproducere fidelă și atât. Evident, nu poate invoca argumente în sprijinul afirmațiilor sale, la care renunță cu ușurință. Judecata adevărată se deosebește de unele propoziții învățate, prin existența adeziunii, a convingerii. Convingerea este esențială pentru a considera o propoziție ca fiind o judecată, un act de gândire. Existența convingerii ridică însă probleme. Ea presupune o sinteză mintală care uneori nu se poate realiza, cel puțin în cazul unor tulburări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
privind formarea sentimentelor, fără a clarifica deplin mecanismul, perpetua devenire, complicare a afectivității. În orice caz se vădește că formarea sentimentelor este un proces asociativ, care are o slabă legătură cu dezvoltarea intelectuală. Ceea ce convinge un interlocutor, ceea ce îi câștigă adeziunea nu este atât logica unor argumente, cât atitudinea vorbitorului, propriile sale sentimente ce se transmit mai mult prin ton, postură și gesturi. Progresul afectiv se realizează datorită experienței reale, în care individul are unele satisfacții și unele opreliști Ă ceea ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
le promovau cu atâta ardoare. Faptul că atare figuri importante au acceptat să participe Într-un astfel de program indică din partea lor nu doar un grad Înalt de familiaritate cu mișcarea eugenistă din România, ci și un anumit nivel de adeziune la ideile acestei mișcări; chiar dacă respectivele personalități nu erau colaboratori activi ai mișcării, erau măcar susținători pasivi 36. Moldovan a continuat să militeze pentru păstrarea În centrul atenției Astrei a ideilor eugeniste În anii ’30, mai ales după alegerea sa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Având În vedere că eforturile lui Moldovan se concentraseră aproape exclusiv asupra promovării educației eugenice și a programelor de igienă publică și de Îngrijire preși postnatală conform principiilor eugenice, alegerea sa ca președinte al organizației reprezenta totodată un gest de adeziune la ideile și obiectivele sale eugeniste, Îndelung popularizate. Alegerea și menținerea lui Moldovan În funcția de președinte al Astrei până În 1947 semnalează un interes și o susținere autentică a eugeniei din partea membrilor de rând ai acestei organizații de proporții 38
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
către regimul comunist și primilor ani ai persecuțiilor staliniste. Într-un fel sau altul, el a reușit Însă să supraviețuiască acestei perioade, până În anii ’7058. Ca și prietenul său Petre Râmneanțu, Făcăoaru nu a avut niciodată sentimente de vinovăție din cauza adeziunii la ideile eugeniste, care În cazul său fuseseră mult mai aproape de programele naziste de purificare rasială. Ce relație se poate stabili Între Moldovan și discipolii săi, mai ales În ceea ce privește aderarea deschisă a lui Făcăoaru la extrema dreaptă? Moldovan a Încercat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și 1938, ca membru al guvernărilor efemere de dreapta conduse de Octavian Goga și apoi de A.C. Cuza. Nu este clar de ce Banu a acceptat această funcție, pentru că În lucrările pe care le-a publicat nu există nici un indiciu al adeziunii sale la ideologia rasistă sau la antisemitismul radical al celor doi politicieni. Totuși, faptul că a făcut această alegere arată că Banu nu găsea nimic problematic În asumarea unei atare poziții și că participarea Într-un astfel de guvern nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o definesc aici ca fiind tendința generală manifestată În știință, În dezbaterile intelectuale și În elaborarea politicilor de a centra analiza cauzelor fenomenelor sociopolitice În mod predominant, dacă nu exclusiv, asupra aspectelor biologice. Această atitudine nu implică În mod necesar adeziunea totală la eugenie, ci mai degrabă un anumit nivel de cunoaștere și acceptare a teoriilor biologice referitoare la relația dintre forțele fiziologice și cele sociale. În perioada interbelică, aceasta era opinia cel mai larg răspândită printre medicii, specialiștii În științele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]