2,048 matches
-
de-atât senin ce gândul ți-a răpus. Cu buzele arzând, o rană dulce-ai așeza pe geana de apus.. Dacă mi-ai fi iubit, cănd cerul se-nfioara cu gând de răsărit ți-aș adună pe trup îmbrățișarea din visul adormit Si-ai tresari, iubindu-ma pe pleoapa zorilor cu dor nemărginit. Cu jarul din priviri, pe unduirea de matase s-ar contura etern, al clipei infinit... Referință Bibliografica: Dacă mi-ai fi iubit / Corina Negrea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DACA MI-AI FI IUBIT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375720_a_377049]
-
Grădina, în somn adânc, sub verdele de aur, de toamnă-i prăbușită, arar și-aprinde tufănica o lampă pe tulpină și cade-o galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei, e cald și bine... ascunsă în semințe adormite, se plămădește dalba Primăvară. (FLOAREA Cărbune) Sursă fotografie:Memoria.ro-Galerie de poze Referință Bibliografică: La cules de struguri-Purani de Videle / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1381, Anul IV, 12 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
Să-ntreb o lacrimă de unde înflorirea într-o tăcere sfidătoare când toate amintirile se tăvălesc la soare în alte brațe și alte mângâieri provocatoare? * Să-ntreb o lacrimă luceferii de zi, de noapte pașii pe nisip, de ce pantera - din sângele adormit poartă-n privire iubirea sfâșiată și fuga ta - mereu o vânătoare - mereu.. * 23 iulie 2015 - ora 13.30 Referință Bibliografică: Să-ntreb o lacrimă... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1701, Anul V, 28 august 2015. Drepturi de
SĂ-NTREB O LACRIMĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379210_a_380539]
-
ntr-o oglindă interioarele inimii în înflorirea lor ascunsă în gând... eu asemeni vouă sunt... să vă știți cum sunteți cum nu sunteți. Lipsită de Cartea Sfântă sărăcită m-am simțit... Mi-era cerul o învolburare și orizontul plâns trezit. -Nu adormiți, citiți din Cartea Sfântă! Referință Bibliografică: Cartea Sfântă / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CARTEA SFÂNTĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369294_a_370623]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TE IERT... PENTRU NENUMELE DE MAMĂ Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Te-ai rătăcit pe marginea uitării În umbra unui suflet adormit, Te iert, pentru oglinda nepăsării În care te privești necontenit. Te iert... pentru păcatul de părinte Al cărui prunc, am fost o întâmplare Peste iertări așez o rugăminte... Privește-mă, acuma când sunt mare. Te iert, din dorul sfânt al
TE IERT... PENTRU NENUMELE DE MAMĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374160_a_375489]
-
-n fiece-anotimp./ La Rușii-Munți e mai albastru cerul/ Strălucitoare stele-n nopți de jar,/ Par licurici împrăștiind lumină/ Clipe de vară-n vremuri de cleștar./ Pe drum de care, mai aproape-i visul.../ Când ostenit se-ntoarce de la câmp,/Țăranul, adormit, cu biciu-n mână,/ Visează holde mari pe-al său pământ./ Curgând încet, purificând prin apă,/De la- nceput spre mâine, vii si morți.../ E Mureșul, eternă acoladă!/Ruseni au fost, vor fi, suntem cu toți!“ (La Rușii Munți). Pentru el
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
forma ireală. Respiră printr-o stampă a Căilor Lactee, Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele, Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteie Aruncă, spre-a renaște, un trup în limbi rebele. Hoinar printre planete, inundă omenirea Cu fraze adormite, în nopți ce-și torc misterul. E simfonie scrisă, exaltă dăltuirea Cu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul. Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuite Pe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite, O minte
HOINAR de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374287_a_375616]
-
o gară stând pe bagajele bunicii cu inima descusută este fascinant să joci șotron la unu jumătate noaptea cerșetorul din colț îți întinde o bucată minusculă de cretă în schimbul colțului de pâine rupt tu sari într-un picior numărând călătorii adormiți din doi în doi oare nu se tem că le va trece trenul fără să fluiere? numeri căsuțele desenate cu cretă albastră sosirile plecările liniile estompate nu se doarme la infinit într-o gară sunt șine peste tot sau șenile
(ŞO)TRON ÎNTR-O GARĂ de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362226_a_363555]
-
altă viață.”( cap 6 pag 30). În răgazul de gândire dintre două fapte bune, îngerul din poveste salvează o viață, mai face ceva bun după priceperea lui nu omenască că nu-i om, ci îngerească deoarece este înger. Trezind conștiințe adormite, redând viață și aducând speranță, îngerul răspândește în acel sat lumina faptelor bune, bucuria, toate acestea fiind învăluite în mister, așa cum sunt de altfel toate minunile ce se petrec în viața noastră de când ne naștem și până murim. O povestire
LUCIAN DUMBRAVĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378630_a_379959]
-
Copii > PLOAIA Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Spre seară cerul supărat și-ascunde în nori fața Luna și ea s-a întristat c-a-nvăluit-o ceața. Și-n tăcerea de cerneal-a nopții adormite, Vântul țese o urzeală de șoapte vii, mocnite. Frunzele foșnesc speriate spaime iluzorii, Toba tunetului bate zguduind toți norii. Somnoroși și zăpăciti se ciocnesc cu forță, Scuipă flăcări aiuriți...cerul arde-n torță. Și în ropote grăbite ploaia se coboară
PLOAIA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378803_a_380132]
-
văd mușcând Trupul celor dinaintea mea sau după mine Din secunde și din semnele de întrebare Cel care iubește se va îmbăta pe sine Cad arzând din ceruri să mă-nnec în mare Ca și cele dinaintea mea sau după mine Adormite rădăcini sub toată ființa mea Chiar și fără ploaie, rezistând senine M-au tot smuls credinței că voi rezista Celor dinaintea mea sau după mine. Pan’ la tine însetate, după tine vrej Flori de iasomie presărate-n gânduri de alean
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE ( PARTEA A DOUA) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378802_a_380131]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TU AI UN NICHITA? Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului ai tu? în parc striga o fetiță la un bunic adormit nu am nu am de unde să am eu comori nepământene copilă? uite tata mi-a luat un nichita din cer unul mic pentru buzunarul inimii și toate cuvintele s-au făcut necuvinte bunicule și armăsarii au trecut un pod nebun
TU AI UN NICHITA? de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377696_a_379025]
-
COLINDUL Răsună lin colindul, din glasul omului creat, Pentru că Dumnezeu Prea Bun, nu ne-a lăsat, Pe Fiul Său ne-a dat și lumea din păcat a ridicat. Prin Prea curat Sângele Său a răscumpărat, Întreaga omenire, care prin veacuri adormite a stat, În somn de tainică orbire, întunericul a gravat. Eliberându-ne din crunta robie, ce ne-a presat, Acum, ne ducem rând pe rând, cu inimile pline, În Betleemul Iudeii, unde smerit, Tu, te-ai arătat În ieslea cea
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
doar pentru el, o monstruozitate care neagă legea lumii“. În momentul în care Christina vine în camera lui Egor, acesta dă peste lampă, focul se extinde la întreaga casă. Nazarie, doctorul și Simina găsesc o caleașcă cu birjar și cai adormiți: „rămaseră multă vreme alături, privind rădvanul cu caii adormiți. Timpul încremenise. Parcă nici frunzele nu se mai clătinau pe crengi și nici o pasăre nu zbura în noapte. Mintea era ea însăși amuțită. D. Nazarie privea, fără gânduri, fără voință“. Se
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
În momentul în care Christina vine în camera lui Egor, acesta dă peste lampă, focul se extinde la întreaga casă. Nazarie, doctorul și Simina găsesc o caleașcă cu birjar și cai adormiți: „rămaseră multă vreme alături, privind rădvanul cu caii adormiți. Timpul încremenise. Parcă nici frunzele nu se mai clătinau pe crengi și nici o pasăre nu zbura în noapte. Mintea era ea însăși amuțită. D. Nazarie privea, fără gânduri, fără voință“. Se observă un schimb de planuri, acesta fiind intermediat de
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
eu cu ăsta, comestibilul!), ne puneam măștile de urît și-o luam prin zăpada uscată dincolo de lume, spre Cîrlig. De-acolo se iveau, nedezmințit, mascații, trupa fabuloasă, aceeași? alta? ne băgam între ei și făceam cale-ntoarsă, la oraș, pe străzile adormite, prin piețele pustii, prin ogrăzi, compania asta colorată, pestriță făcîndu-ne bine. Pe la spitalul Izolarea, știam că avea să-mi spună: măi Val, știi tu ce lăutari avea Iașul pe vremea lui Conta, măi! Unde-i minunatul Craiu? Unde-s zăpezile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
serate literare în impunătoarea aulă unversitară, am asistat la un moment absolut vivant: moderatorul seratei, personaj el însuși universitar, avea un tic, își umplea interstițiile dintre fraze cu un ăăă, e-adevărat foarte frumos timbrat, dar cumva... excesiv. Din liniștea adormită a sălii se desprinse, brusc, un ăăă de fecioară întărîtată. Stupoare! Era poetul care altădată n-ar fi îndrăznit să-și ironizeze nici măcar propria muză. Trucul ingenuității răzvrătite. Știind că mai peste tot, deci probabil și în seara asta, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe cel ce mă îngrijorase cu telefonul lui să-mi spună. Nu-mi spunea nimic. Așa și plecarăm de la Georgel. După ce-i urarăm forță, ca să reziste... timpurilor noi. Luna era de-acum chiar deasupra noastră și poleia cu sidef orașul adormit. Ne-am urcat în mașină și am luat-o, brrr, pe strada cimitirului. În stînga nababului, frumoasa din scenă îi acoperise acestuia umărul cu pletele ei blonde. Zumzetul motorului fu întrerupt brusc de vocea ei mezzo: Terminîndu-mi repetiția, am luat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite...” Epitetele se întâlnesc atât înainte cât și după numele pe care îl determină
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
trecut... Ia, eu fac ce fac de mult, Iarna, viscolul ascult, Crengile-mi rupându-le Apele-astupându-le Troienind cărările Și gonind cântările...” În poezia Rapsodii de primăvară poetul atribuie însușiri omenești anotimpului de primăvară: „adună”, „risipește”, „a trecut”: „Sus, prin crângul adormit, A trecut în taină mare De cu noapte, risipind Șiruri de mărgăritare...” În poezia Acceleratul poetul prezintă un dialog imaginar între păsările din codru la trecerea zgomotului care a deranjat liniștea deplină a serii: „Cine-i?... Ce-i?... Ce-a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
un apel la dânsul l-ar fi interesat la pricina țării și i-ar fi dat drepturi și o patrie a apăra”. Revoluția lui Tudor Vladimirescu a fost opera poporului, un „atlet - spune N. Bălcescu - ce de veacuri se părea adormit, se deșteaptă și se arată în arenă. Poporul se scoală mare, puternic și îngrozitor și mătură țeara de fanarioți”. Pentru prima dată în istoriografia noastră, poporul devine principalul obiect de studiu și-și ocupă locul cuvenit în evoluția societății române
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spune Raine (2002), ne povestește despre căderea minții națiunii engleze (Gigantul Albion, a cărui poveste este spusă în termenii poveștii lui Iov biblic) în "somnul mortal" al filosofiei științifice a lui Bacon, Newton și Locke, si simultan cheamă pe cei adormiți să se redeștepte la viziunea eternității. Margaret Rudd (1956) susținea, similar, si pe bună dreptate, ca Vala, Milton și Jerusalem formează "o lungă narațiune" ("one long narrative"). Următorul proiect la care a lucrat Blake i-a fost propus de John
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stejar, etc. (Vezi și Foster Damon, A Blake Dictionary, p. 305). 38 (I, 460) Stîncă Veacurilor (Vremurilor / Evurilor) (Rock of Ages): Sinonima cu "Stîncă Albionului" (Rock of Albion). Este locul în care Iisus Hristos l-a așezat pe Albion cel adormit (Omul arhetipal, primordial, căzut din Eden); se află la marginea lui Beula (zona psihismului), fiind umbrită de Stejarul Plîngerii (Oak of Weeping) și Palmierul Suferinței (Palm of Suffering) (cf. Vala, I, 456-460; Jerusalem, 59, 6). Blake afirmă o dată în Jerusalem
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fie lipsa harului sau a aptitudinii didactice. Educatorul va rămâne un „provocator”, un declanșator al unor vectori „ascunși”, dar foarte necesari În exercițiul formativ. Într-un fel, el este nu numai un „Îndrăgitor”, dar și un „Îndrăcitor” al unor rezerve adormite. Îi este Îngăduit uneori să „arunce cu piatra”, dacă este cazul, când și cât este cazul. La nivelul unor acțiuni de parcurs poate zdruncina ființa educatului, „lovind” asupra unor conduite ce se cer a fi activate sau stârpite la un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
seara, Ștefania a adormit la televizor. Unul dintre părinți a dus-o pe brațe până în patul ei. Filmul de pe Antena 1, „Spioni în vacanță”, nu i-a trezit interesul lui Florin, și acesta era și el foarte obosit, pe jumătate adormit, la ora 22.10, când s-a dus în pat. Psihologia și studiul viselor arăta că îți trebuie câteva ore de somn înainte de a te afunda complet într-un vis. Când un coșmar te trezește fără să știi ce-i
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]