1,941 matches
-
intonația specifică: Lumina ce largă e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura de stil utilizată în scop expresiv care constă în adresarea către o instanță tutelară (muza, o divinitate etc.), către o entitate abstractă personificată, către un personaj imaginar, ori real, dar absent. În literatura clasică (în epopee, imn, odă, psalm) este plasată chiar în enunțulincipit. În poezia modernă, poate apărea în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poezia modernă, poate apărea în orice secvență: Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce (M. Eminescu); Ruga mea e fără cuvinte, / Și cântul, Doamne, îmi e fără glas. (T. Arghezi) Apostrofa este o figură retorică de adresare constând în întreruperea neașteptată a discursului, pentru a interpela un interlocutor real sau fictiv, pe un ton ironic, agresiv, sarcastic ori sentențios: Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau a umanității, comunicând o experiență generalumană (în registrul stilistic gnomic): Tot astfel când al nostru dor / Pieri în noapteadâncă, / Lumina stinsului amor / Ne urmărește încă. (M. Eminescu) Tuul referențial, textualizat prin indici ai persoanei a IIa, prin formule de adresare directă, prin mărci stilistice ale invocației retorice, poate viza: - un alterego al eului poetic (Arthur Rimbaud: „Eu este un altul“ - eul scindat/dedublat/multiplicat: tu treceai mânjit pe aripi / și cu pene și cu fulgi. Unde ești tu cel deatuncea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cea mai directă a comunicării poetice, realizată ca lirică a eului rostitor. Indicii textuali vizează categoria subiectivității: mărci lexicogramaticale ale persoanei I/a IIa (verbe, pronume și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din text al cuvintelor: imprudentă și să însemne. 2. Explică rolul punctelor de suspensie în enunțul Va fi iar cum a fost... 3. Construiește un enunț incluzând o locuțiune/expresie care să conțină substantivul timp. 4. Precizează două mărci ale adresării directe, ilustrândule cu câte un cuvânt/o sintagmă din text. 5. Explică semnificația unei figuri de stil din ultima replică a fragmentului citat. 6. Prezintă o modalitate de caracterizare a personajului utilizată în text, prin referire la o secvență semnificativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sensul din text al cuvintelor: himeră și să vorbim. 2. Explică rolul punctelor de suspensie în enunțul O, am iubit o himeră... 3. Construiește un enunț incluzând o locuțiune/expresie care să conțină substantivul lume. 4. Precizează două mărci ale adresării directe, ilustrândule cu câte un cuvânt/o sintagmă din text. 5. Prezintă semnificația unei figuri de stil din primele patru replici ale textului citat. 6. Menționează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printro secvență semnificativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
câte un sinonim neologic pentru cuvintele: cinstit și a îndura. 2. Explică rolul semnelor de exclamare în replica Ah! tineretul acesta venețian! 3. Construiește două enunțuri în care cuvântul tânăr să aibă valori morfologice diferite. 4. Precizează două mărci ale adresării directe, ilustrândule cu câte un cuvânt/o sintagmă din text. 5. Prezintă semnificația unei metafore din fragmentul citat. 6. Menționează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printro secvență semnificativă. 7. Prezintă rolul indicațiilor scenice din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timp..., din timp, din timp în timp, de la un timp, cu timpul, (în) tot timpul, (toate) la timpul lor etc.] Din timp în timp se auzea lătratul câinilor./ A sosit la timp./ Este timpul să ne retragem. 4. mărci ale adresării directe: substantive în cazul vocativ - Maria; mărci ale persoanei a II a/verbe, pronume, adjective pronominale la persoana a IIa - Tu, imprudentă, mai învă țat; verbe la modul imperativ - Fii om... 5. Prin metafora din sintagma lama rece a minții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lumea, pentru nimic în lume, în toată lumea, în lumea largă, (de) peste lume, (om) de lume, ca lumea, parcă toată lumea e a lui etc.] Venise pe lume în timpul războiului./ Nu voia să renunțe, pentru nimic în lume. 4. mărci ale adresării directe: pronume personale, persoana a IIa (Tu nu vezi...); verbe la persoana a doua (Nu vezi?); verbe la modul imperativ - Taci. 5. Prin metafora himerei se sugerează ideea că teatrul este ficțiune cu un asemenea impact asupra spectatorului, încât numai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe care o irizau amintirile și melancolia.“ Relația directă între realitate și ficțiune este subliniată și prin elemente metatextuale. Mottoul: Îți mai amintești de mine Maitreyi, și dacă da, ai putut să mă ierți? e o emblemă a autenticității prin adresarea directă, punând în același timp întregul univers al cărții sub zodia experienței trăite direct, sub semnul amintirii și al interogației. Titlul fixează în cen trul acestei experiențe de cunoaștere prin eros o eroină misterioasă și fascinantă, cu nume de zeitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai găsit etc.; pronume de persoana a IIa: vă, dumneata, te; adjective pronominale posesive, persoana a IIa: (ființa) ta 5. Metafora din replica A fi tânăr
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reflectoarelor imaginare care separă scena (jucată) de restul spațiului, destinat spectatorului, celui de-al treilea personaj, cum l-a numit Vasile Popovici, fără să se aplece însă și asupra zăcămintelor de teatralitate din epicul camilpetrescian. În fond, inițiativa nefericită a adresării, care adaugă suferință persecuției hazardului (întîlnirea nedorită în public), este a lui Fred, în amintirea căruia se desenează, recompusă cu detalii precise, scena răzbunării de gustul cel mai îndoielnic. El, naratorul, este și un spectator (dedublat?) al întîlnirii care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
care au circulat în culegeri de gen și pe care Caragiale se grăbește să le semnaleze conștiincios. Astfel trasat intertextul, captează mai mult interesul secret, subreptice al autorului pentru ceva special, dincolo de subiectul în sine. Să ne mulțumim cu prompta adresare ironică din nota la Poveste (subintitulată Imitație): "Subscrisul roagă pe onorata și competenta critică să nu-i denunțe acest plagiat. E o poveste veche, pe care o iscălește numai întrucît i s-a părut că nu-i rău să o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lume. Divinitatea este numită Nepătruns. Fiind un poet al căutărilor, din dorința de a cunoaște (poetic), L. Blaga "sporește luminozitatea misterioasă" (Anton Nicolae). Iubirea este prezentată mai întâi în stare incipientă, iar mai apoi se conturează sentimentul eului liric, în adresarea către iubită. În poezie sunt și secvențe care exprimă certitudini: cele despre existența iubirii, unde iubita este imaginată ca o "minune a ființării", ca un voal transparent care zboară. Iubirea depășește conotațiile comune, terestre, devine o proiecție cosmică, având virtuți
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în spațiul terestru prin iubire și în spațiul absolut, prin înălțimile astrale. Poetul folosește verbe la timpul prezent, în descriere: "urcă", "plâng", verbe la viitor și la modul conjunctiv, care semnifică dorința: "vom ședea", "să astup", verbe la imperativ, pentru adresarea directă ("nu căta"), alături de interjecția predicativă "Hai!". Tot pentru adresarea directă, folosește substantive în vocativ ("iubite"), iar pentru exprimarea intimității apelează la expresii populare: "De nu m-ai uita încalte", "Nimen-n lume n-o să știe". De o mare expresivitate sunt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
înălțimile astrale. Poetul folosește verbe la timpul prezent, în descriere: "urcă", "plâng", verbe la viitor și la modul conjunctiv, care semnifică dorința: "vom ședea", "să astup", verbe la imperativ, pentru adresarea directă ("nu căta"), alături de interjecția predicativă "Hai!". Tot pentru adresarea directă, folosește substantive în vocativ ("iubite"), iar pentru exprimarea intimității apelează la expresii populare: "De nu m-ai uita încalte", "Nimen-n lume n-o să știe". De o mare expresivitate sunt unele epitete: "albastra, dulce floare", "dulce minune", comparațiile: "Voi fi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
timpului se face cu detașare și obiectivitate, punându-se accent pe comunicarea omului cu natura, în partea a doua se constată o interiorizare a comunicării. Apropierea de folclor este evidentă: preluarea motivului codrului (ființă mitică), familiaritatea stilului, dialogul cu natura, adresarea directă, folosirea diminutivelor ("codruțule", "drăguțule"), repetarea conjuncției "și", forme verbale arhaice ("au trecut", "am îmblat"), construcții ale stilului oral, structura prozodică, amintind de creația populară (ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe, rimele-perechi). Scrisoarea I Romanticii sunt visătorii care ajung la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la persoana I, într-un spirit de competiție cu ceilalți naratori, în speranța că va spune o povestire mai "strașnică" și mai "minunată". E un ceremonial al spunerii, rostit la flăcările focului, după asfințitul soarelui, care începe cu formule de adresare protocolare. Cele nouă povestiri din volum sunt: Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi, Cealaltă Ancuță, Negustor lipscan, Județ al sărmanilor, Orb sărac și Istorisirea lui Zaharia Fântânarul. Naratorii își spun povestirile pe rând: comisul Ioniță de la Drăgănești, călugărul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
semnificația calculelor făcute -Compune exerciții, probleme -Se angajează în discuții critice -Încadrează estetic în pagină conținuturile matematice Elevii au fost lăsați să-și exprime punctul de vedere, participând activ pe parcursul întregii activități, argumentând și rezolvând situațiile cheie, intervenind permanent prin adresarea de întrebări în vederea clarificării unor neînțelegeri. Probele de evaluare diseminate pe parcursul unității de învățare au avut un grad mediu de dificultate, au implicat cerințe clare, precise, distincte între ele. După fiecare probă am considerat necesar să se analizeze confuziile și
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
forma unui discurs, a unei cuvântări adresate direct, prin viu grai, unui public. Toate personajele mimează distincție și gravitate parlamentară. Oratorii se gratifică între ei cu „stimabile“ și „onorabile“. Trahanache, cel mai consecvent partizan al ceremoniei, folosește acest mod de adresare chiar și atunci când îl dă afară din sală pe Cetățeanul turmentat: Stimabile, stimabile (cu afabilitate) rog, dați afară pe onorabilul! Întrunirile și discursurile candidaților fac parte din același ritual. Discursul lui Farfuridi are o orientare conservatoare, pe când cel al lui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Pravilei se face uneori de cătrecei veniți la Mitropolie, dar se poate observa foarte ușor că acest cuvânt este introdus de logofătul care alcătuiește jalba. Plângerea este scrisă în numele jăluitorului la persoana I singular; atunci când scribul intervine și modalitatea de adresare se schimbă. De exemplu, „să fie luminată poruncă că de este cu cale după Pravilă să ia pă fie-sa în căsătorie sau s-o înzestreze“, deși jalba începuse în felul următor, „cu lacrimi jăluesc mă riei tale pentru Gheorghe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să țină seamă. În primul rând litigiile marilor boieri sunt judecate doar de către mitropolit sau de domn, boierii de treapta a doua și mazilii se mulțumesc să compară în fața clericilor, membri ai tribunalului ecleziastic. Apoi limbajul și formule le de adresare sunt altele decât cele pentru poporul de rând. Scutiți de bătaie, de dare prin târg sau depunere în jug, boierii privesc totuși sfa turi și li se propun compromisuri; cum numai are și mijloacele co er citive necesare pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care răspund cel mai bine consumatorii? Ce măsuri de îmbunătățire s-au pus în aplicare? S-a urmărit efectul acestor activități / măsuri? Marketing și auditul în marketing Auditul promovării va urmări identificarea modului de utilizare a componentelor de promovare prin adresarea de întrebări cum ar fi: Publicitatea Obiectivul urmărește crearea dorinței / stimularea cererii / încercarea produsului / păstrarea clienților / acordare de sprijin distribuitorilor / combaterea concurenței / reducerea fluctuației vânzărilor? Care sunt prioritățile de publicitate? Accentul publicitar avut în vedere urmărește prezentarea firmei / prezentarea ofertei
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
aspirațiilor, conflictelor, prejudecăților și mentalităților, sentimentelor și valorilor subiectului. Formele convorbirii sunt: a) convorbirea standardizată, dirijată, structurată (bazată pe formularea acelorași întrebări, în aceeași formă și ordine, tuturor subiecților, indiferent de particularitățile lor individuale); b) convorbirea semistandardizată sau semidirijată (cu adresarea unor întrebări suplimentare, cu reformularea altora, cu schimbarea succesiunii lor); c) convorbirea liberă, spontană, asociată (în funcție de particularitățile situației în care se desfășoară, de cele psihoindividuale ale subiectului, chiar și de particularitățile momentului când se face). Această metodă se particularizează în
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
ecologice. Astfel, în acest tip de firmă aplicarea unor proiecte de reciclare, implicarea în anumite evenimente organizate de grupările ecologiste se poate constitui într-o adevărată strategie de marketing și ca un mod de a lărgi rețeaua de clienți prin adresarea produsului și spre un alt grup tintă. Din perspectiva micro, influența mediului extern se referă la acele elemente care fac parte din procesele desfășurate în interiorul complexului de fitness, dar sunt externalizate. Organizarea pieței, clienții, prezența calitativă și cantitativă a furnizorilor
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]