1,188 matches
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,9%), cu o minoritate de romi (14,13%). Pentru 4,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,17%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (2,98%) și creștini după evanghelie (2,03%). Pentru 4,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,62%). Pentru 4,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,44%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (4,18%). Pentru 4,28% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Gostinu-Hagiu, Gostinu-Pietrele și Gostinu-Mănăstirei
Gostinu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300434_a_301763]
-
înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,4%), cu o minoritate de romi (5,45%). Pentru 6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,62%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,59%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată numai din satul de reședință, cu
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%). Pentru 3,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,61%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,71%). Pentru 3,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Runcu, Gorj () [Corola-website/Science/300467_a_301796]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,46%). Pentru 1,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,76%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,22%). Pentru 1,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,67%), cu o minoritate de romi (2,13%). Pentru 2,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,61%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,87%). Pentru 2,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Merii Petchii-Netezești, făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,93%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul Râmnic al județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Modreni
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
și romi (7,95%). Pentru 3,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,68%), dar există și minorități de reformați (26,32%), romano-catolici (9,42%), penticostali (1,97%) și adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Următoarele obiective istorice din Aghireșu
Comuna Aghireșu, Cluj () [Corola-website/Science/299566_a_300895]
-
minorități sunt cele de maghiari (36,26%) și romi (2,55%). Pentru 3,06% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (54,48%), dar există și minorități de reformați (20,17%), adventiști de ziua a șaptea (15,46%) și martori ai lui Iehova (3,65%). Pentru 3,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: În arealul comunei au fost descoperite urmele unei
Comuna Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/299572_a_300901]
-
creștine - și de către laici. Biserica romano-catolică recunoaște valabilitatea unui botez efectuat chiar de un necreștin. Toate bisericile creștine protestante cunosc botezul cu apă ca semn exterior al legământului pe care credinciosul îl face cu Mântuitorul lui. Ca particularitate a Bisericii Adventiste de ziua a Șaptea amintesc formula cea ma des folosită pentru botezarea viitorilor membri: "„Iubite frate N.N. / Stimată soră N.N., pe temeiul mărturisirii credinței tale în Isus Hristos ca Mântuitor personal, te botez în numele Tatălui, al Fiului și a Sfântului Duh
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,79%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (6,27%). Pentru 2,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În secolul al XIX-lea, o mare parte a teritoriului comunei a făcut parte din Domeniile Statului, din care o mică porțiune a fost
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
limbile biblice, termenii care au fost traduși cu „înger", nu se referă la natura ființei, ci la rol / funcție / misiune (מלאך mal'akh = sol, trimis, delegat, ambasador, reprezentant; ἄγγελος ánghelos = sol, vestitor, etc.). De aceea, milioane de creștini (în special Adventiștii de Ziua a Șaptea) acceptă această identificare a lui Mihail cu Christos, păstrând în același timp credința în dumnezeirea deplină a Mântuitorului. Există însă și obiecții aduse acestei opinii teologice. 8 noiembrie este sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, în jurul
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
de romi (14,07%) și maghiari (8,35%). Pentru 5,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,03%), dar există și minorități de reformați (7,95%), romano-catolici (3,21%), adventiști de ziua a șaptea (1,74%), penticostali (1,64%) și greco-catolici (1,21%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100 țigani și 30 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 920 greco-catolici, 115 reformați, 111 romano-catolici, 33 ortodocși, 30 mozaici și 3 adventiști. Aici s-a născut în anul 1881 botanistul Erasmus Gyula Nyárády. Orașul Ungheni este înfrățit cu următoarele localități:
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,16%), cu o minoritate de ucraineni (1,12%). Pentru 1,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,5%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (7,03%) și penticostali (6,37%). Pentru 1,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Milișăuți se ridica la 2928 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (81,9%), cu
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
23%), una de ruși (1,15%) și una de huțuli (2,57%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,45%), dar existau și romano-catolici (0,9%), mozaici (1,6%), evanghelici\luterani (5,5%). Alte persoane au declarat: adventiști (15 persoane), baptiști (1 persoană) și fără religie (1 persoană). Până la data de 7 septembrie 1976, comuna Milișăuți a purtat denumirea de comuna Bădeuți. La 7 septembrie 1976, comuna a primit denumirea de comuna Emil Bodnăraș (după numele liderului comunist
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
unguri. La recensământul din 1992 au fost consemnați 8.961 de locuitori, dintre care 8.956 români, 2 germani, 2 unguri și un ucrainean. În 2002, din 9.023 de locuitori erau: Sub aspect confesional au fost 8.331 ortodocși, adventiști de ziua a șaptea 491, penticostali 148, greco-catolici 30, romano-catolici 12 și 2 reformați. În comuna Moisei există peste 150 de nume, cele mai frecvente fiind Tomoiagă, Coman, Hojda, Ivașcu, Timiș, Grad, Horj, Mihali, Fluțar, Mâț, Vlonga, Ciuban, Pop, Vlașin
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
la mobilizarea credincioșilor, la aprovizionarea cu materiale si la munca efectivă alături de credincioși. In anul 1993 a început și construcția unei noi case parohiale moderne și s-a rezolvat și terenul pentru cimitir, atât de necesar. Alte culte religioase 1. Adventiștii de ziua a șaptea au apărut în Moisei după primul război mondial. Primii au venit din Rusia, unde au fost prizonieri. După statisticile Bisericii Greco-Catolice, numărul lor era de 99 în anul 1941 și de 490 în anul 1992. La
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
1993, la Lunca Păroșii (Lunca de Jos). Cea de la Dragoș s-a construit din cărămidă, iar cea de la Lunca din lemn. Tot în anul 1993 s-a construit o altă casă de rugăciuni la Izvorul Negru, tot din lemn, pentru adventiștii de ziua a șaptea - mișcarea pentru reformă. 2. Cultul penticostal a apărut în comună în anul 1963, având casă de rugăciune în casa lui Horj Dumitru a Lupului, iar prin 1982 s-a divizat și și-au făcut casă de
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,4%), cu o minoritate de romi (5,78%). Pentru 3,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,78%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 3,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
0,15%), necunoscută (5,04%). Structura confesionala: ortodocși (68,43%), reformați (9,87%), romano-catolici (4,19%), penticostali (3,41%), greco-catolici (3,37%), baptiști (2,35%), martorii lui Iehova (0,47%), unitarieni (0,42%), fără religie (0,42%), atei (0,39%), adventiști de ziua a șaptea (0,21%), musulmani (0,18%), alte religii (0,9%), necunoscut (5,4%). Structura populației după sex: feminin (50,94%), masculin (49,06). Structura populației pe stări civile legale: căsătoriți (51,65%), necăsătoriți (40,88%), văduv (3
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
mozaici, 30 baptiști, 24 evangelici, 4 alte religii și secte, 40 fără religie și liber cugetători. Rezultatele recensământului efectuat în 2002 indicau că în Vicovu de Sus trăiau 11.166 persoane de confesiune ortodoxă, 2.751 penticostali, 179 baptiști, 11 adventiști de ziua a șaptea, 6 romano-catolici, 4 creștini după Evangelie, 3 creștini de riț vechi, 1 reformat, 1 de altă religie, 3 fără religie. Lăcașuri de cult pentru ortodocși: Lăcașuri de cult pentru baptiști: Lăcașuri de cult pentru penticostali: Spitalul
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
strămoșească a poporului român. În semn de cuvios respect și bună amintire, dăm câteva informații și despre preoții din vechime ce au păstorit în parohia Rebra un timp mai îndelungat: Pe raza localității Rebra întâlnim și Cultul Penticostal, și Cultul Adventist de ziua a șaptea. Cultul Penticostal a apărut în localitate, sub influența bisericii penticostale din satul învecinat Nepos, prin activitatea de prozelitism a prezbiterului neposan Doniză Pop. Intre cele două războaie mondiale existase în Rebra o singură familie de penticostali
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, iar a treia cu hramul „Sfânta Parascheva”. Există și o capelă ortodoxă cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, situată în curtea "Spitalului de Boli Cronice". Mai există o biserică baptistă, o casă de rugăciune a cultului Adventist de Ziua a Șaptea și o casă de rugăciune a Bisericii Penticostale. Fostul "Spital Orășenesc Victoria" (cu secții de boli interne, chirurgie, obsteetrică-ginecologie, pediatrie, laborator, farmacie, urgențe, stație de salvare), devenit apoi "Spital de Boli Cronice" (cu secțiile boli cronice
Victoria, România () [Corola-website/Science/299325_a_300654]
-
majoritate ortodocși și aparțin fie de Arhiepiscopia Alba Iuliei, fie de Episcopia Covasnei și Harghitei. În zona Bezidului (Bözödújfalu), aproape de Sovata, a existat până la al doilea război mondial, o comunitate rurală izolată de secui "sâmbătași" ("szombatosok"), confundată uneori cu "sâmbătașii" adventiști ("szombatisták") . Acești secui au practicat un cult care se revendică a fi o variantă a iudaismului încă din secolul al XVI-lea. Ținutul Secuiesc nu are statut administrativ. Președinții consiliilor județene ale județelor Covasna, Harghita și Mureș sunt Sándor Tamás
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]