KorAP: Find »[drukola/base=adverb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...99 >

2,458 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

fi plasate și în poziție preverbală nu constituie un contraargument pentru deplasarea obligatorie de tip V-la-I. Adverbele preverbale exploatează periferia stângă a propoziției, o concluzie pe care o vom reține și pentru discuția din secțiunea următoare, unde vom îmbogăți tipologia adverbelor care diagnostichează nivelul deplasării verbului în domeniul flexionar și vom arăta că domeniul flexionar nu constă într-o singură proiecție IP, ci în mai multe proiecții funcționale verbale. 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de formele sintetice (ca și Schifano 2015a), urmând ca în §3.1.3 infra să extindem analiza la formele analitice. Româna și franceza sunt limbi în care verbul se deplasează într-o poziție înaltă în ierarhia domeniului flexionar; întrucât precedă adverbe precum probabil 39, situate în partea superioară a ierarhiei adverbiale stabilite de Cinque (1999), proiecția la care se deplasează verbul este MOOD (70); în toate celelalte limbi analizate, verbul este precedat de adverbul probabil (i.e. echivalentul său în limba respectivă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
înaltă în ierarhia domeniului flexionar; întrucât precedă adverbe precum probabil 39, situate în partea superioară a ierarhiei adverbiale stabilite de Cinque (1999), proiecția la care se deplasează verbul este MOOD (70); în toate celelalte limbi analizate, verbul este precedat de adverbul probabil (i.e. echivalentul său în limba respectivă) (exemplificare prin italiană (71); distribuție identică în portugheza europeană și în spaniolă): (70) a. Antoine confondprobablement(*confond) le poème. (franceză) ' Anton confundă probabil poemul' b. Andrei greșește probabil. (română) Andrei le confundă probabil

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
română) Andrei le confundă probabil pe cele două surori. (71) Antonio (*confonde) probabilmenteconfonde la poesia. (italiană) ' Anton confundă probabil poemul' Coborând în ierarhia proiecțiilor funcționale, observăm că, spre deosebire de portugheza europeană și de spaniolă, în română, franceză și italiană verbul precedă adverbul de timp deja (exemplificare prin română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană verbul se deplasează într-o poziție mai înaltă decât în portugheza europeană și în spaniolă, însă nu la fel de înaltă ca în română și franceză (cf.

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
conosce) questa storia. (italiană) 'Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus, în portugheza europeană

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus, în portugheza europeană verbul se deplasează la o proiecție de aspect înaltă, iar în spaniolă, verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus, în portugheza europeană verbul se deplasează la o proiecție de aspect înaltă, iar în spaniolă, verbul părăsește domeniul lexical vP și se

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
întrebări' Reprezentarea din (76) rezumă discuția de mai sus: (76) franceză, română probabil(MOOD) > franceză, română, italiană (septentrională) deja(T)>franceză, română, italiană (septentrională), portugheza europeană (ASP înalt) >mereu spaniola (ASPinferior) >bine (vP) În concluzie, distribuția verbului prin raportare la adverbele folosite pentru a determina deplasarea verbului în interiorul domeniului flexionar indică faptul că româna (alături de franceză) este o limbă cu deplasare înaltă a verbului; proiecția la care se deplasează verbul în română este proiecția de mod MOODP. 3.1.2.3

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
citește b. ASPcontinuativeP (VP la [Spec, ASPPcontinuative]) qp VP ASPcontinuative' 4 qp citește ASP0continuative .... VOICEP qp tVP VOICE' ... mai c. ASPcontinuativeP (încorporare prin adjuncție la stânga) qp VP ASPcontinuative' 4 qp mai+citește ASP0continuative .... VOICEP qp tVP VOICE' mai ... Ipoteza că adverbul mai se încorporează în structura verbului este validată prin aceea că, sub deplasare la C (diagnosticată prin encliză pronominală), adverbul mai se deplasează odată cu verbul: (83) Ioane,[mai citește]i-miti vreo două pagini și apoi poți să ieși afară. Deși

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ASPcontinuativeP (încorporare prin adjuncție la stânga) qp VP ASPcontinuative' 4 qp mai+citește ASP0continuative .... VOICEP qp tVP VOICE' mai ... Ipoteza că adverbul mai se încorporează în structura verbului este validată prin aceea că, sub deplasare la C (diagnosticată prin encliză pronominală), adverbul mai se deplasează odată cu verbul: (83) Ioane,[mai citește]i-miti vreo două pagini și apoi poți să ieși afară. Deși la prima vedere, adjuncția advebului mai pare un fapt minor, aceasta este extrem de relevantă pentru a decide între cele două

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
1.3 Derivarea structurilor analitice 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice Structurile analitice prezintă aceleași trăsături ca formele sintetice din punctul de vedere al deplasării verbului; în structuri fără inversiune, nonmarcate, auxiliarul și verbul lexical precedă adverbele din câmpul modului (probabil), timpului (deja) și aspectului (mereu) (reținem și ideea că adverbele plasate preverbal sunt derivate prin exploatarea periferiei stângi CP): (85) a. Ion a plecatprobabil / deja / mereu. b. Va plecaprobabil Ion, nu Vasile. c. Va fi plecat

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
analitice Structurile analitice prezintă aceleași trăsături ca formele sintetice din punctul de vedere al deplasării verbului; în structuri fără inversiune, nonmarcate, auxiliarul și verbul lexical precedă adverbele din câmpul modului (probabil), timpului (deja) și aspectului (mereu) (reținem și ideea că adverbele plasate preverbal sunt derivate prin exploatarea periferiei stângi CP): (85) a. Ion a plecatprobabil / deja / mereu. b. Va plecaprobabil Ion, nu Vasile. c. Va fi plecat deja când vei fi ajuns tu. d. Ar fi plecatmereu când v-a fost

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
lexical precedă cuantificatorul flotant tot/toți, care reflectă o poziție joasă a subiectului în domeniul vP (poziția de generare a subiectului, [Spec, vP], sau o poziție marcată pragmatic din periferia internă propozițională, periferia domeniului vP); cuantificatorul flotant(de altfel, nici adverbele probabil, deja, mereu) nu poate disloca structura auxiliar (+ auxiliar) + verb, fapt care arată că deplasarea verbului lexical în domeniul flexiune este independentă de prezența auxiliarului în structură. (86) a. Copiii au (*toți) plecat toți. b. Copiii vor (*toți) pleca toți

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
înaltă (la MOOD), franceza, scoate la iveală o diferență importantă între natura auxiliarelor în aceste două limbi. În primul rând, să ne reamintim că în franceză inserarea unui auxiliar blochează ridicarea verbului, după cum arată testul cuantificatorilor flotanți (87a) (= (58) supra); adverbele care indică deplasarea verbului conduc către aceeași idee (87b-d); adverbul de mod bien arată că verbul lexical nu părăsește domeniul lexical în structurile perifrastice (87e): (87) a. Les enfants ont (tous) vu (*tous) de bons films. (franceză) ' Copiii au văzut

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
între natura auxiliarelor în aceste două limbi. În primul rând, să ne reamintim că în franceză inserarea unui auxiliar blochează ridicarea verbului, după cum arată testul cuantificatorilor flotanți (87a) (= (58) supra); adverbele care indică deplasarea verbului conduc către aceeași idee (87b-d); adverbul de mod bien arată că verbul lexical nu părăsește domeniul lexical în structurile perifrastice (87e): (87) a. Les enfants ont (tous) vu (*tous) de bons films. (franceză) ' Copiii au văzut toți filme bune' b. Il a probablement mangé. ' El a

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
participiul verbal trecut): (89) a. voi pleca (viitor propriu-zis) b. voi fi plecat (viitor anterior) Ideea că auxiliarele nu sunt direct implicate în valorizarea temporalității este neechivoc verificată de perechea minimală de mai jos (90); după cum se poate testa prin adverbe de timp, diferența [trecut] / [non-trecut] se marchează prin forma verbului lexical: participiu trecut (90a) vs gerunziu (funcționând, de fapt, ca participiu prezent, v. Nicula 2013) (90b), structura de auxiliare rămânând constantă (o fi) și marcând modul (prezumtiv) și modalitatea (irrealis

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
polițist azi / mâine / săptămâna viitoare. A se observa, în primul rând, că denumirea de "condițional prezent" este oarecum înșelătoare: forma în discuție este compatibilă atât cu o interpretare de prezent, cât și cu o interpretare orientată spre viitor, după cum arată adverbele de timp. În fapt, propozițiile irrealis sunt nonactuale / nonfactuale. În ce privește derivarea propriu-zisă, ca și în cazul formelor sintetice (§3.1.2.4 supra), ne vom concentra asupra proceselor care se desfășoară în domeniul flexionar. Verbul lexical (infinitiv) este plasat în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
iT][Pres][2] qp [uT] [Pres] [2] [Viitor] tVP ASP' [Viitor] 2 ASP0 aș [iAsp][Imp][1] [uMood] [Cond] [3] O poziție intermediară de deplasare este [Spec, ASPP], unde are loc încorporarea centrului adverbial mai prin adjuncție la stânga. Faptul că adverbul clitic se deplasează odată cu verbul în inversiunea condițională (93) reprezintă un diagnostic pentru încorporare (derivarea încorporării este aceeași ca în (82) supra). (93) a. mai lua-l-ar naiba! b. limba de lemn a acestui rinocer bolsevic !... mai duce-te

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
it does not target the highest available position within the sentential core, since it must follow the negator nu "not", pronominal object clitics, and all five of the so-called "clitic" adverbs [mai, cam, prea, tot, și50]" (Ledgeway 2015a: 14). Cliticizarea adverbului mai a fost discutată mai sus; analiza se poate extinde la celelalte adverbe clitice, care se încorporează în aceeași manieră ca mai, diferența dintre ele ținând de proiecția în care se generează, în strânsă legătură cu semantica cu care sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
it must follow the negator nu "not", pronominal object clitics, and all five of the so-called "clitic" adverbs [mai, cam, prea, tot, și50]" (Ledgeway 2015a: 14). Cliticizarea adverbului mai a fost discutată mai sus; analiza se poate extinde la celelalte adverbe clitice, care se încorporează în aceeași manieră ca mai, diferența dintre ele ținând de proiecția în care se generează, în strânsă legătură cu semantica cu care sunt asociate. Rămân astfel de analizat natura cliticelor pronominale (§3.2 infra) și statutul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
periferia stângă (108a); în condițiile deplasării de constituenți în periferia stângă, se observă că, de fapt, cliticul stabilește relații de adiacență cu verbul, nu cu complementizatorul (108b). Adiacența la complementizatori joși (FIN0) (e.g. să) este, de asemenea posibilă (109a); prezența adverbului de negație nu indică însă că relația de adiacență stabilită de clitic privește verbul, nu complementizatorul (109b); aceeași distribuție caracterizează și complementizatorul nonfinit a, care amalgamează proiecțiile FORCE și FIN (110). (108) a. că-l văd b. că(*-l) pe

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
negative se corelează cu o diferență de statut sintactic (specificator vs centru): nu este un cuvânt autonom 66 (poate apărea independent, ca pro-frază; poate purta accent focal etc., v. și Isac și Jakab 2004; Hill și Alboiu 2016), fiind un adverb de negație INSERAT în [Spec, NEGP]; în schimb, ne- este un centru, generat direct în NEG0. În aceste condiții, să analizăm propozițiile imperative și gerunziale, pozitive și negative. Reamintim că lucrăm sub ipoteza că verbul românesc se deplasează ca grup

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
MOODP [+N] qp tVP MOOD' qp Mood0 .... În schimb, în cazul imperativului negativ, deplasarea verbului în domeniul C nu are loc: imperativul negativ (surogat sau propriu-zis) este caracterizat prin procliză pronominală (122a), configurația enclitică fiind exclusă (122b). În această situație, adverbul de negație nu, situat în [Spec, NEGP], creează efecte de intervenție care blochează deplasarea verbului la C; spre deosebire de centrul PERS0, care este înzestrat cu trăsături [+N], centrul NEG0 este înzestrat cu trăsături [+V] (derivabile din trasăturile sale de selecție, NEGP

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
directiv] din C0 se verifică prin ACORD la distanță (opțiune posibilă pentru imperativ, vizibilă în coordonare prin aceea că encliza pronominală nu este obligatorie la al doilea conjunct: Mergi și spală-te / te spală!). Elementul de negație nu este un adverb plin (nu un semiadverb/adverb clitic ca mai, prea, tot, cam, și) și ocupă o poziție de specificator, deci cliticizarea sa sintactică și deplasarea odată cu verbul nu este o opțiune (122c); doar semiadverbele / adverbele clitice se pot încorpora prin adjuncție

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
prin ACORD la distanță (opțiune posibilă pentru imperativ, vizibilă în coordonare prin aceea că encliza pronominală nu este obligatorie la al doilea conjunct: Mergi și spală-te / te spală!). Elementul de negație nu este un adverb plin (nu un semiadverb/adverb clitic ca mai, prea, tot, cam, și) și ocupă o poziție de specificator, deci cliticizarea sa sintactică și deplasarea odată cu verbul nu este o opțiune (122c); doar semiadverbele / adverbele clitice se pot încorpora prin adjuncție la stânga și se pot deplasa

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]