1,069 matches
-
ziua lui din urmă,/ Spre-a o vedea să mergem. E ceasul hotărât/ Dea zeii ca să-nceteze împresurarea Troii (IV 2). Plin de presimțiri sumbre, preotul face apel la noile divinități, dar și la cele vechi, demult neglijate, intuind că adversitatea lor poate determina ruina Troiei : Ni tremură pământul supt noi, adâncul urlă/ Să ne rugăm acelor cari ne ocrotesc/ [...] Dar nu-i de-ajuns atâta. Pe lângă cei din cer/ Sunt și alți zei în adâncuri pe care ruga noastră/ Nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
delicat repertoriu mozartian. Într-un registru identic este restituită imaginea orașului nordic de la gurile Nevei, învăluit în cețuri, ceea ce-i conferă o aură poetică, misterioasă, sugestiv preventivă. Exuberanța juvenilă, inițială, se va dovedi de rău augur pentru cuplul de îndrăgostiți. Adversitățile de conjunctură destramă începutul de fericire, în perfect ton cu zădărnicia suverană peste rânduielile imediate, precare, care-i scot din anonimat pe protagoniști ca să-i anuleze fără îndurare, în ce posedă mai prețios: iubire și speranțe. Nu întâmplător, confruntarea supremă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fenomen necesar, pe de altă parte, tocmai în acest progres al omenirii apare cauza inevitabilă de decadență a artei. Bănuiesc raționamentul acestui pesimism. Se va ajunge la un fel de mediocritate universală care va nimici arta... Nu cred în consecințele adversității față de democrație. Nu accept prejudecățile! Hotărâtă poziția maestrului, ceea ce nu înseamnă că rezervele și reținerile dispar automat. La o examinare rapidă îi dai dreptate. Forța puternică în această luptă este inteligența umană și dacă democrația nu ar lua în seamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ai artiștilor, scriitorilor și nu numai, așa cum l-au văzut ei, trăitori de odinioară în acest spațiu de poveste, prefigurând poate ieșeanul de azi și de mâine. Trecem peste potrivniciile vremurilor, peste episoadele tragice derulate de-a lungul istoriei, peste adversități, incertitudini, înfruntări, încercând să descoperim prin memoria altora și a noastră acel târg cu uliți vechi peste care au plutit întâmplări și evenimente, luând seama la mitologiile locului, acea urbe care și-a format un stil și o fizionomie proprii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
1992: 684-5), spectacolul din Rambo permite explicarea atracției exercitate de acesta asupra unei largi audiențe internaționale din rîndul tinerilor 15. Spectatorii, altfel lipsiți de putere, resimt fiorul identificării cu puterea "naturală" dar și tehnologică și cu înfrîngerea miraculoasă a tuturor adversităților. Efectele speciale utilizate de Hollywood produc un spectacol în care publicul poate experimenta puterea de a înfrînge în mod decisiv forțele răului. Spectacolul pare, așadar, să confere publicului putere, oferindu-i o scurtă senzație de control, autoritate și forță, compensatoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și a ideologiei cinematografice din perioada contemporană. Filmele lui Stone arată durerea înfrîngerii și prezintă puternice instituții și forțe sociale care limitează posibilitatea individului de a controla cursul evenimentelor. Prin contrast, filmele de tip conservator celebrează triumful voinței asupra tuturor adversităților, efectele acestor filme punînd în lumină ridicolul pretențiilor că aceste produse ale culturii media ar avea efecte puternice asupra, ori ar promova interesele forțelor dominante. În schimb, așa cum va arăta studiul asupra efectului Rambo, aceste produse reprezintă forțe semnificative în cadrul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este punctat frecvent de declarații de dragoste și dovezi ale strînselor legături de familie. În special mama apare ca centrul moral și fizic al familiei și se dovedește gata să-și riște viața pentru copiii ei, păstrîndu-și întotdeauna curajul în fața adversităților. Spre deosebire de filmele de groază tipice, în care personajele provoacă dezastrul din greșeală, în Poltergeist, personajele acționează rațional, sînt cooperante și curajoase. Tatăl se duce la Stanford și convoacă un grup de parapsihologi, care vin să investigheze fenomenele; aceștia recurg, la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
chiar și metodele barbare ale deportărilor în masă sau altele care sunt contrare integrității și demnității umane“ (cardinal Piazza). Oricine poate vedea cum toate aceste forme, modelate după cel mai fățiș egoism, sunt tot atâția factori de divergențe și de adversități în sectorul familiei umane; nu e pentru nimic întâmplător, ca aceste șiruri repetate de exclusivisme să fi împins până acum lumea în două războaie îngrozitoare. Aici, i se cere conștiinței noastre un examen profund și angajant ca să vedem dacă nu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Magul. Disprețul lui Petru față de bani — 75. Bucuria sfântului Paul că nu a fost pentru nimeni o povară — 76. Condamnarea cămătăriei de-a lungul creștinismului — 77. Aparențe și realități ale burgheziei bisericești — 78. Trebuie să renunțăm la orice pretext de adversitate împotriva Bisericii. Erezia banului — 79. Patrimoniul bisericesc nu ne scutește de spiritul sărăciei — 80. În propria persoană, în viață, în casă, totul să vorbească de sărăcia evanghelică — 81. Cum să ne comportăm față de cei „incerți» — 82. Sfinții — 83. Ne interesează
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
au făcut și profeții din vechime. Însă, oricine vă va spune ca inspirat: - Dă-mi bani sau orice altceva - nu-i dați ascultare; dacă în schimb vă cere ajutorul pentru alți nevoiași, nimeni nu trebuie să-l judece”. Iar această adversitate față de bani continuă și în secolele următoare. Conciliile africane din anul 345 și cel din Aquisgrana (789), considerau dezonorantă uzanța pretinderii cametei. Dacă sus-amintitele concilii au interzis oamenilor Bisericii împrumutul cămătăresc, în perioada succesivă interdicția a devenit absolută și generală
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Ba mai mult chiar, Conciliul din Vienne (Franța) din 1311, îl supunea unor pedepse rezervate ereticilor pe oricine ar fi negat că «exercere usuras» ar fi fost o deprindere condamnabilă. Și nu vorbim aici despre Sf. Scriptură, unde e cunoscută adversitatea acesteia împotriva oricărei specii de profit obținut prin dobânzi, nici despre Părinții Bisericii, care au declarat război total împrumutului cu camăta. 77. Aparențe și realități ale burgheziei bisericești Fiecare situație este diferită. Lumea este dominată de bănci, de burse, de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
suntem încă prea bogați (există mulți preoți săraci care nu știu cum să ajungă la sfârșitul fiecărei luni) în comparație, se înțelege, cu săracii pe care îi evanghelizăm“ scria într-o zi «Osservatore Romano». 78. Trebuie să renunțăm la orice pretext de adversitate împotriva Bisericii. Erezia banului Și totuși, ni se va spune, sunt lucruri consfințite de canoane. Nimic de spus. În vremurile în care exista o mare tendință pentru aservirea clerului, Biserica trebuia să-și mențină independența canonică, garanție, în orice timp
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de actual este conflictul între generații, ținând cont de mediul ideologic și cultural postdecembrist de la noi? D-na Angela Baciu, conflictele între generații nu sunt apanajul unei anumite epoci. Chiar dacă ele capătă o acuitate mai mare în unele momente istorice, adversitățile de mentalitate vor rămâne întotdeauna fierbinți. Sigur, când conflictele s-au grefat pe mari schimbări de paradigmă culturală, de cotitură spirituală, ele au rămas celebre în istorie. Azi, sunt celebre polemicile dintre clasici și moderni, dintre tradiționaliștii picturii și impresionismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care ascultă povestirile de război. Eu am fost o fată foarte băiețoasă, dar natura mea feminină a existat întotdeauna și m-a oprit de la a deveni cu adevărat un om agresiv și dur, chiar și atunci când m-am lovit de adversități. Nemții ne-au acuzat, spunea bunicul, de debandada cre‑ ată în retragerea de pe Don. CĂ românii au fugit. Era o armată de țărani neantrenați, neechipați, au cedat fron‑ tul și au fugit. V.A. : Iar în retragere, aliații nu s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pentru că lumea a preferat, rațional, partidele. Iar opoziția a greșit enorm, partidele istorice au greșit enorm că nu s-au coalizat. Ar fi fost mai bine să fi existat o listă unică. V.A. : Da. Partidele istorice au rămas în adversitățile de dinainte de război, în adversitățile lor istorice. A.M.P. : Ei își mai purtau ranchiunele de dinainte de Antonescu, că după aceea se uniseră. Gândiți-vă că cei peste 100.000 de oameni din Piața Universității, când s-au dus la vot
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
partidele. Iar opoziția a greșit enorm, partidele istorice au greșit enorm că nu s-au coalizat. Ar fi fost mai bine să fi existat o listă unică. V.A. : Da. Partidele istorice au rămas în adversitățile de dinainte de război, în adversitățile lor istorice. A.M.P. : Ei își mai purtau ranchiunele de dinainte de Antonescu, că după aceea se uniseră. Gândiți-vă că cei peste 100.000 de oameni din Piața Universității, când s-au dus la vot, au avut de ales între
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A.M.P. : Și, când zic voi, mă refer la cei de la Alianța Civică. Voi l-ați ales și el a învățat un rol. El nu era un om natural. De asta, în confruntarea cu BĂsescu, când s-a ajuns la adversitățile acelea dintre BĂsescu și Ciorbea, lumea a fost de partea lui BĂsescu. Pentru că BĂsescu are o naturalețe care trece drept sinceritate. Lumea are impresia că e sincer chiar și atunci când nu este. Iar dacă e prins că minte, spune : „Domnule
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ideal”! Dar, cum suntem oameni și supuși, prin „zarul capricios al vremurilor”, dar și duși de propria noastră ambiție - care, cu cât e mai Înaltă, cu atât ne pregătește obstacole și suprize negative dintre cele mai neașteptate! -, această „rezistență” față de adversitățile mai mici sau mai mari e obligată să facă compromisuri. (De-ți urmezi, fie norocul fie idealurile, te urmează’n tot locul, vânturile, valurile!Ă Pentru a reveni la Iliescu și la „sensul vieții” D-Sale, putem observa ușor că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce amenda nu numai poeții sau sfinții, dar și pe tinerii și curajoșii filosofi „de școală nouă”. Un Nietzsche, de exemplu, a cărui primă și magistrală lucrare, Nașterea tragediei din spiritul muzicii, a fost primită cu răceală și chiar cu adversitate; deoarece ea propunea nu numai o a doua față a creației grecești, dionisiacul, dar, prin aceasta, revoluționa Întreaga optică asupra profilului psihic uman, a cărui perfecțiune nu putea consta doar din „clasicul echilibru” numit și „apolinic”, ci trebuia să i
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fost votat mai puțin de dragul lui, cât din nemulțumire față de regimul Constantinescu și din teamă față de un posibil regim Vadim. Mitologic vorbind, cariera lui de „salvator“ se Încheiase. Românii se obișnuiseră Însă cu el. Nu mai stârnea entuziasm, dar nici adversități implacabile. Întreținea un sentiment de siguranță și de continuitate. Longevitatea politică l-a transformat din „salvator“ În „Înțelept“. Discursul său a devenit mai european, ca și al partidului său, În ansamblu. Un partid care, ani de zile, fusese exclusiv partidul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Caragiale constată pulverizarea valorilor. La Eminescu totul e absolut, la Caragiale totul e relativ. Cu timpul, românii s-au obișnuit cu Caragiale și au ajuns să se delecteze cu comediile și schițele sale. Dar inițial n-au lipsit rezervele și adversitățile. Ceea ce a făcut gloria lui Eminescu — românismul — a frânat recunoașterea lui Caragiale. Oare nu Își bătea joc de români? În fapt, ironia lui Caragiale este lipsită de răutate. Chiar dacă În ultimii ani ai vieții s-a stabilit la Berlin — preferând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pierdute printre grădini. La București, ruptura e și mai sensibilă. Dar, până la urmă, nu e decât cazul particular al unei evoluții generale: lumea care a fost rămâne În urmă, tot mai În urmă... Agresiuni Împotriva Bucureștiului, s-au coalizat multe adversități. De la neplăceri aproape cotidiene la catastrofe, toate se țin lanț. Poate că tocmai nesiguranța vieții a imprimat psihologiei bucureștene o doză de fatalism, combinată cu dorința de a trăi clipa, fără a Învesti prea mult În viitor. Primul mare dușman
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
teroare, prin frică și prin sărăcia celor mulți. Același reproș ni l-a adresat la Paris și nouă, basarabenilor, în legătură cu slaba aderență democratică a maselor din Moldova. În plus, Verner greșește așezând „renașterea națională” și democrația într-un raport de adversitate. Cele două seturi de valori sunt inseparabile într-un spațiu postcolonial, cum este Belarus sau Moldova. Nu toți occidentalii înțeleg asta și cad în plasa „baubaului naționalist” din Est. Dar un confrate estic, precum Verner, care se vrea un spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lua asemenea valori încât ele urmau să înăbușe orice vocație publicitară într-un regim care nu numai că avea monopolul drastic al tipăriturilor, dar, încă în anii ’60, era capabil să transforme iute orice idee potrivnică dogmatismului stalinist într-o adversitate pe față, politică. Dovadă, printre altele, detențiile unor Negoițescu, Balotă, Doinaș, Cotruș, din „Cercul de la Sibiu”, acuzați între altele și de rațiuni „estetice”. Ca și Blaga, de altfel, denunțat de Beniuc în Pe muchie de cuțit ca „fascistoid”, fapt ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în care m-au aruncat ele, de fatalismul colcăitor și seducător din jur, ascunzând pe cât mi-a stat în puteri, ca și preotul Laocoon, geamătul de suferință și de neînțelegere pe care mi le-au provocat acei șerpi ai oricăror adversități cu care „lumea” întâmpină pe cei curajoși! Pe cei ce cred, în ciuda tuturor riscurilor - ba și îmbătați de ele! -, cele ale sărăciei, ridicolului, calomniei directe sau abile, sarcasmului și ironiei „elegante”, strigătelor apocaliptice despre sfârșitul artei care au luat locul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]