1,552 matches
-
dezvoltare, de personalizare, de feed - back pozitiv, de feed - back negativ, de concretizare, de afectivitate pozitivă, de afectivitate negativă. Una dintre concluziile cercetării a fost că, un număr mare de funcții de dezvoltare, de feed - back pozitiv, de personalizare, de afectivitate pozitivă, evidențiază o personalitate și o metodologie democratic - liberală. Profesorul aparținând acestui tip tratează elevii ca pe niște parteneri reali în învățare, își face timp pentru a le asculta problemele și întrebările, dă dovadă de adaptabilitate și spirit de cooperare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
patru stiluri parentale, așezate totodată în succesiunea lor de prezentare și într-o ierarhie a eficienței și influenței pozitive: * stilul „autoritativ (e)” (de autoritate, de magistru), în care se manifestă exigențe înalte, control maxim dar și suport maxim, înțelegere și afectivitate, cooperare, fermitate și flexibilitate totodată; efectele asupra copilului sunt stimulative cu privire la manifestarea independenței pe baza asumării responsabilității, a unor standarde și aspirații înalte; * stilul autoritar, care se manifestă față de copii printr-o intensitate crescută a pretențiilor, un nivel ridicat al
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
tentații, chiar și față de cele mai periculoase pentru viața lor; * stilul de neglijare sau de respingere față de copil, care se recunoaște prin ignorarea sau abandonarea copilului, prin lipsa de control, exigențe scăzute și lipsa de suport, nivel scăzut de grijă, afectivitate, ceea ce determină de cele mai multe ori nivelul foarte scăzut al aspirațiilor și realizărilor, dezorganizarea, lipsa rezistenței față de tentațiile periculoase, stilul acesta duce la izolarea copilului sau face posibilă cooperarea la acte antisociale. Pe lângă aceste studii, în articole mai recente, cercetători care
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
cel al părinților permisivi, dar iau decizii în mod democratic și mai controlează, chiar dacă nu foarte strict luarea deciziilor; * stilul părinților „suficient de buni”, cu nivel mijlociu de control, de exigențe și tot cu un nivel mediu pentru suport și afectivitate. Aceste șapte stiluri parentale influențează în mod diferit dezvoltarea copiilor și chiar dacă ele nu funcționează permanent coerent, se pot observa efectele în timp asupra personalității copiilor, asupra nivelului și calității aspirațiilor, a eforturilor și a rezultatelor. Ele trebuie cunoscute de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
să nu intervii ca totul să fie bine; părinți antrenori, grijulii cu emoțiile copiilor, care au empatie față de copii și valorifică în educație emoțiile copiilor, ajutându-i să își conștientizeze emoțiile și să găsească soluții pentru problemele care le tulbură afectivitatea. (Ionescu, M.; Negreanu, E., coord., 2006, p. 55) Stilul familial al educației presupune anumite caracteristici: se realizează informal, fără constituirea unui mediu, a unor structuri, programe și metode special destinate educației, fără exprimarea și instrumentarea intenției de a învăța pe
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
certitudine, am avea șansa de a ne descărca de angoasele, neîmplinirile și înnegurările acestui timp tulbure. Norman Manea O voce a neîmpietririi E un mare privileJiu să te consideri fiu al mai multor patrii: cea a genezei tale, cea a afectivității sau cea în care ai văzut lumina zilei, acolo unde ai copilărit și ai gustat primii fiori ai frumuseții sau nefrumuseții vieții. E o mare șansă să pășești, cu egală măsură, prin locurile care ți-au fost cândva dragi sau
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unei psihologii strict obiective, pe baza observației comportamentului (behaviorism). Conform teoriilor sale, Învățarea era o succesiune de reflexe condiționate. Aceste teorii asociaționiste au fost infirmate de experiențele ulterioare, care au dovedit că Învățarea antrenează Întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere, afectivitatea, priceperile motorii, voința etc. O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată lui J. Piaget, care a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vîrste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
principal Îl are gîndirea, organizînd percepția, atenția, memoria și imaginația În a doua etapă se realizează fixarea, consolidarea soluției și pe primul loc se situează memorarea inteligentă. Tot timpul este Însă necesară susținerea energetică a Învățării, realizată de motivație, voință, afectivitate și, la fel de necesară, este comunicarea dintre profesor și elev, care implică limbajul. II.4. Atenția Atenția este o condiție de la sine Înțeleasă În actul de Învățare, care Îi sporește eficiența și Îl facilitează. Prin definiție, ea constă În orientarea și
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
se sedimentează noi cunoștințe și comportamente, prin care se formează și se dezvoltă sistemul de personalitate al individului uman, prin care se dobândesc competențe. În cadrul procesului de Învățare, sunt integrate celelalte funcții și procese psihice (percepția, atenția, memoria, gândirea, motivația, afectivitatea), care interacționează pentru o configurare optimă a cadrului pentru Învățare, pentru o mai mare eficiență. II.8. Învățarea activă Societatea prezentului, dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al al informației,al complexitătii. De aceea, investiția În inteligență
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
intelectuale, de deprinderi motorii și atitudini. În aceste procese, profesorul trebuie să ghideze activitatea de învățare a elevului, să orienteze eforturile sale în direcția necesară. Învățarea se desfășoară normal dacă mecanismele și procesele psihice implicate (percepția, reprezentarea, memoria, imaginația, gândirea, afectivitatea, voința) se află in stare de funcționare. Învățarea antrenează întregul sistem nervos al celui care învață, în deosebi structurile și mecanismele corticosubcorticale, cu unele specializări și diferențieri zonale. Fiecare emisferă cerebrală este specializată în primirea și prelucrarea informațiilor, procesele complexe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Uneori, opiniile lui CTP mi se par periculoase. Nu în sine, ci pentru puterea de convingere. Farmecul periculos al lui CTP poate convinge chiar și atunci când nu are dreptate, când se înșeală, pentru că mizează pe expresivitate, prin urmare și pe afectivitate, fapt letal pentru tipul nostru de public, care cade răpus. Tipologic, este aceeași situație cu a jurnalistului Eminescu, care l-a bătut la puncte pe Rosetti, ba uneori chiar prin KO, deși acela avea mai totdeauna dreptate! Numai că Eminescu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
despre plânsul celui care citește. Cât ne preocupă "plânsul" celui care scrie? Nu există un eseu cu titlul Cum ar trebui să scriem o carte, simetric textului Virginiei Woolf, care să desfășoare repertoriul emoțiilor disponibile pentru fiecare tip de scriitură: afectivitatea romancierului, a autorului de vieți romanțate, a poetului... Literatura care face atâtea cititorului pare să îl lase rece pe autor. Pentru acest dezechilibru, vina o poartă mitologiile modernității. Ele ne-au învățat să îi vedem pe scriitori absorbiți integral de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
colectiv sunt condițiile umane și sociale (stilul de supraveghere, posibilitățile de interacțiune între muncitori) decât condițiile materiale de muncă. S-a ajuns astfel la concluzia că "individul nu este influențat doar de apetitul pentru câștig. El este motivat și de afectivitatea să și de nevoile sale psihologice, mai mult sau mai putin conștiente"22. Astfel s-a impus un curent de cercetare denumit mișcarea (dinamică) relațiilor umane. Într-adevăr, de mai multă vreme, din studiile sociologice reies rezultate aparent cotradictorii 23
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
moment al zilei și poate fi folosită de educatoare în orice tip și categorie de activități. Chiar și activitățile matematice pot uza de poezie și devin mult mai plăcute și accesibile. De ce poezia? Pentru că aceasta se adresează în primul rând afectivității copiilor, producând multă plăcere prin rimă și muzicalitate. O singură strofă bine construită poate transmite mai multe cunoștințe decât o întreagă activitate și poate modela mai mult decât orice sfat sau concluzie moralizatoare prin impresiile și emoțiile puternice care le
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării: melodia este în raport direct cu afectivitatea (viața afectivă), ritmul cu mișcarea interioară și exterioară (viața fiziologică), armonia cu gândirea și activitățile mentale (analiza și sinteza suprapunerii sonore - viața mentală). De aceea, de-a lungul timpului, arta muzicală a devenit un mijloc important de formare a personalității
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
prin influențele pe care le suferă (de la context, actori, factori legați de sursa unei activități persuasive, pînă la condițiile de elaborare și de transmitere a mesajelor și la diverse interacțiuni). Trei componente, legate între ele, o caracterizează în mod clasic: afectivitatea, cogniția și acțiunea (conduită potențială sau intenție). Atitudinea corespunde mai întîi unei apetențe individuale (afecte) exprimate printr-o valență pozitivă sau negativă în privința unui obiect. Pentru unii, această orientare este caracteristica sa esențială. * Dimensiunea cognitivă evocă, în plus, funcția sa
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Ba cîteodată, tocmai procesul invers are loc, în măsura în care o RS poate structura grupul mai mult decît "relațiile interpersonale sau de afinitate" care există între membrii săi. Cel mai adesea, apare o alianță între cele două tendințe ale reprezentării profesionalității și afectivității grupale (cf. R. Sainsaulieu, L'identité au travail. Les effets culturels de l'organisation, Paris, Presses de la FNSP, 1985). Factorul "vîrstă" sau chiar, cîteodată, statutul sexual par a avea o valoare predictivă sau de diferențiere mai mare în studiile despre
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
représentations, Paris, PUF, 1994 Elementele nucleului central sînt definite de două atribute. În primul rînd, pot avea o utilitate practică (referință funcțională pentru acțiune). În al doilea rînd, se caracterizează printr-o dimensiune prescriptivă (normativitate), prin chiar legăturile lor cu afectivitatea, ideologia, stereotipurile și credințele grupului în care sînt active. Dacă am schematiza structura unei reprezentări, iată cum am putea-o descrie: În această imagine, remarcăm existența unor granițe în linii punctate. Într-adevăr, nu putem concepe astfel de sisteme ca
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
limbajului, prin crearea, paradoxală, a unor noi semnificații purtate de noile vortexuri lingvistice. c) Simbolistica vizuală Orizontul comunicațional online se folosește de o sumedenie de simboluri vizuale, cu funțiuni diferite. Dintre acestea, se remarcă "smileys", "avatarii" și "emoticonii". accident actor afectivitate alarmă furie furie anonimie anxietate Fig. 7. Exemple de "Smileys" (Internet 48) "Smileys" (de la engl. "to smile" = "a zâmbi") reprezintă semnale ale emițătorului de creare a bunei dispoziții receptorului (v. Figura 7). Numărul acestor simboluri este copleșitor. Numeroase site-uri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
drogurile? Vrei să consumi droguri? Deja consumi?! Drogurile sunt acele subtanțe străine, care, aduse în organismul nostru profuc tulburări ale funcțiilor, ale structurilor corpului și dau dependență. Folosirea lor duce la perturbarea a ceea ce are mai de preț ființa umană: afectivitatea, creativitatea, voința, inteligența și conștiința. Ele sunt o problemă de sănătate publică, deoarece au efecte dezastruoase asupra consumatorului și a societății. Deseori, consumatorii devin un pericol pentru ceilalți, fiind violenți, imprevizibili prin distrugerea capacităților mentale de a face diferența dintre
Aripile ți le croiești singur. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Paulina Mandache, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2044]
-
la pândă. „Insecta care habar n-are de moarte și deci nu poate să facă pe moarta habar n-are nici de sinucidere. Nu s-a dat vreun exemplu de animal lipsindu-se singur de viață. Cele mai înzestrate cu afectivitate pier, uneori, din pricina mâhnirii, poate. Dar de aici până la a se înjunghia singure, la a-și tăia gâtlejul...“ „Sinuciderea Scorpionului, împrejmuit cu un cerc de foc, înțepându-se cu acul său înveninat ? În mijlocul unui cerc de cărbuni, la primele pișcături
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
imperativi: "trebuie să fiți calm", "să nu cheltuiți bani", "să acceptați situația", "să vă schimbați viața" etc. Informațiile de acest gen sunt grupate (atât în presa scrisă, cât și la radio-tv) pe teme de interes pentru omul modern: sănătate, economie, afectivitate. Dacă există într-adevăr un interes al publicului pentru astfel de preziceri cotidiene livrate cu o constanță de invidiat, atunci el trădează o viață spirituală destul de săracă a consumatorului român de media. Este ca și cum viața sa ar pendula între sănătate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
evoluția acestor 2 unități vii, care au puterea de a modifica natura fizică, prin evoluția tehnicii, trece prin interacțiunea lor. Pe măsură ce o persoană se dezvoltă, relațiile se diversifică. Perioada copilăriei se caracterizează prin trecerea de la o relație interpersonală încărcată de afectivitate la o interacțiune cu grupuri care au semnificații funcționale diferite și care cer o mai mare diversitate de ajustare: clasa, clubul, grupul spontan de joacă, tabăra. Aceste imperative noi implică suprapunerea demersului cognitiv factorilor subiectivi care se exprimă în interacțiunile
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de nevoie ale organismului. Orice sistem funcțional este supus necesității de a-și întreține propria activitate. Termenul “nevoie” adoptat de psihologia tradițională corespunde acestui caracter de “ pornire la drum “ a organismului. Natura nevoilor și evoluția lor reprezintă fundamentale biologice ale afectivității care corespunde unei situații globale a organismului. Cele două stadii ale energiei În acest caz, energia este orientată, focalizată în direcția unui scop. Dar în anumite cazuri, atunci când energia depășește un anumit nivel, ne aflăm în prezența unei situații haotice
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Variațiile energetice și relația cu mediul, sub această energie se manifestă în mod impulsiv, sub forma agitației generale, după K.Bridges. El definește “Excitarea care decurge în urma acesteia ca o anumită cantitate de energie care tinde către o direcție dată”. Afectivitatea a cărei orientare centripetă a fost demonstrată de Wallov este orientată către subiectul ale cărui dorințe și aspirații (tendințe, nevoi) sau zguduiri intime (emoții, sentimente) le exprimă. Atracția rezultă cel mai adesea din experiențele anterioare pozitive sau negative. Experiențe afective
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]