2,420 matches
-
Gorj, având granițe cu: A luat naștere în urma proceselor tectonice care au dus la transformarea întregii suprafețe terestre precum și în urma retragerii apelor Mării Tethys. Un aport important la actualele forme de relief revine râurilor Motru și Motru Sec, împreuna cu afluenții lor, care de-a lungul timpului au sculptat în șisturile cristaline și calcarele jurasice actualele forme ale reliefului. Un alt tip de relief specific zonei este relieful carstic dezvoltat pe calcarele lumaselice de vârsta mezozoică (circa 65 de milioane de
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
acesteia sunt situate în bazinul râului Motru. Principalul tributar al râului Motru este râul Motru Sec care are o lungime de 17 km, o suprafață a bazinului hidrografic de 81 km² și o altitudine medie a bazinului de 725 m. Afluenții râului Motru Sec sunt: Capra, Dobrota, Valea Pietrei, Merișor, Gorganu, Valea Seacă, Târnicioara și Lupșa. Un aport important de apă este adus de rețeaua hidrografică subterană în perioadele excedentare. Așezarea comunei într-o zona de vale, împrejmuită de înălțimi al
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
reședința) și Saioci. Comuna Roești are o suprafață de 28,78 km, o populație de 2.105 locuitori și este situată într-o zonă deluroasă cu structură monoclinală, pe cursul mijlociu al râului Cerna-Oltețului și pe cursul inferior al Cernișoarei, afluent pe partea stângă al Cernei. Așezarea este situată în zona centrală a județului Vâlcea, fiind străbătută de la N-E spre S-V de D.N. 65C, Râmnicu Vâlcea - Băbeni - Slăvitești - Lădești - Bălcești - Craiova, pe o distanta de 7,4 km de
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 202 hectare. Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara (râuri, plaje de nisip, pajiști, păduri de conifere, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiune alpină și continentală aflată la poalele sudice ale Munților Iezer-Păpușa; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri aluviale cu Alnus
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
se află în partea de nord a republicii la o distanță de 165 km de capitala Chișinău. Fiind situat în Podișul Moldovei, cea mai mare parte a localității se întinde de-a lungul unei văi, ce este străbătută de un afluent al râului Cubolta, și care împarte satul în două părți. Având o lungime de 5 km și lățimea de 2 km, satul este al doilea ca mărime din regiune. Chiar în centrul satului se găsește un lac imens ce acoperă
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
unei bazilici romanice mult mai vechi. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Valchid, mai demult "Văltit" (în dialectul săsesc "Waldhâdjn, Vâldhädjn", în , în ) este o localitate în județul Sibiu, Transilvania, România. Situată pe cursul unui mic afluent al Târnavei Mari, așezarea din Valchid își datorează prima mențiune documentară unui conflict din anul 1345 în care țăranii din Valchid au fost interogați în procesul jefuirii greavilor sași din Curciu și din alte sate aparținând localităților vecine, Noul Săsesc
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
numele unui alt vechi proprietar pe nume Brehoiu. Alexie Anastasiu Jevalexi a cumpărat această moșie, după unele surse, de la un anume Leon Vasiliu care era din târgul Nicorești. După 1865, denumirea satului a fost schimbată în Călmățui, după pârâul Călmățui (afluent al Siretului) ce curgea prin apropiere. În anul 1868, după moartea ctitorului, întreaga moșie a revenit nepotului său, Dimitrie (Tache) Petre Anastasiu (1836-1900), de profesie jurist. Acesta a fost o importantă personalitate a epocii, îndeplinind demnități publice cum ar fi
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
Sadîc este o localitate-centru de comună în Raionul Cantemir, Republica Moldova. Satul Sadâc este situat în zona de sud a Republicii Moldova, în valea largă a râului Ialpugel, afluent de dreapta al Ialpugului, la o distanță de 4 km de șoseaua Cantemir-Comrat. La nord, moșia satului se mărginește cu moșia satului Congazcic, mai exact, peste pădurea de lîngă cătunul Dudulești. În partea de este se învecinează cu moșiile satelor
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
Ell, ceea ce înseamnă III [ ref. necesare], principalul rău care trece prin regiunea Alsacia de la sud la nord. Râul își are izvorul înJură alsacian și fluxurile de astăzi în Rin aval de la Strasbourg după căderea Gambsheim. Acesta este cel mai mare afluent al Rinului în Alsacia. Înainte de a îndiguirii, inundarea Rin ( și nu cele ale Ill, inundând pașnic Ried ) au fost uneori foarte mortale, multe sate au fost scufundate de rău ( a se vedea Neuf - Breisach ) SASS sitzen vine de la verbul ( minciună
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
Ill ,Ried26. Această zonă umedă mlăștinos își păstrează caracterul natural deosebit în formă de vechiul rău dată sălbatic ( păduri Rin acoperite de brațele luncile Rinului, sursele de ape subterane, râuri ) . în Occident domină Vosges, Vosges sau incizate vai largi de afluenții râului Ill, aici sunt pășunile de altitudine ( bastoane de mare ), care alternează cu păduri, Grand Ballon 1424 de metri ( ex - minge Guebwiller ) este punctul culminant al Alsacia, este situat în Rinului de Sus ; la poalele munților Vosges sunt legătură dintre
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
Aceasta este lumea de romancier Jean Egen ," Hans Florival. " Scurt ( cincisprezece kilometri ), ieșire la mare, slab populate în afara Guebwiller dar verde această vale nu este cu adevărat o " țara ", dar are o marcată, în special pentru identitate turism. Bechenthal, Valea afluent al râului Lauch, nord-vest de Mulhouse, este setarea de mănăstirea Murbach, Saint- Leger . Munster Valley De obicei denumit " Vallée de Munster " vale mare și de mijloc a bazinului de captare Fecht clar circumscrisa de culmi muntoase. Această vale, care a
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) ce aparține complexului carstic Tăușoare-Zalion. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpina a Carpaților Orientali din sudul Munților Rodnei. Rețeaua hidrografica a sitului este tributara râului Gersa, afluent de dreapta al Someșului Mare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere (lilieci), păsări și insecte ("Euphydryas maturna") enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi calcaroase (alcătuite din calcare tithonice și flișuri din conglomerate, gresii și marne) cu pereți abrupți tăiați de apele pârâului Valea Brădeștilor, un afluent de dreapta al Văii Cheii. Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de de fag ("Fagus sylvatica") în amestec cu gorun ("Quercus petrea") și scoruș ("Sorbus dacica"). Vegetația ierboasă este alcătuită din elemente floristice de pajiște și
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
de apă din perimetrul comunei Godeanu sunt reprezentate de o rețea de râuri cu caracter permanent și intermitent. Rețeaua hidrografica este formată din Râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie de afluenți de pe partea stângă și de izvoarele Cosustitei reprezenatată prin pârâul Valea Rea care își începe obârșia pe teritoriul comunei Godeanu prin ogasele următoare : Margeasca și Liscovatul care se unesc în dreptul dealului Ciugna și pornesc mai departe unindu-se în aval
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Mare din județul Timiș, Banat, România. Se află în partea de sud-est a județului, în Câmpia Bârzavei. Ferendia se situează în sudul județului Timiș, în Câmpia Gătaiei, la limita dintre județele Timiș și Caraș-Severin. Este străbătut de pârâul Boculundia, un afluent al pârâului Clopodia. Cel mai apropiat centru urban este orășelul de câmpie Gătaia, situat la circa 16 km nord. Față de municipiul Timișoara, distanța pe șosea este de circa 70 km. Se învecinează la nord-vest cu Șemlacu Mare, la est cu
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
14.302,46 ha; pîrloagă - 212,63 ha; sub ape - 2.563,10 ha, alte terenuri - 8.629,28 ha. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km - drumuri naționale. Pe teritoriul raionului curg doi afluenți ai râului Nistru - Botna și Ișnovăț. De asemenea sunt atestate mai bine de o sută de bazine acvatice, în jumătate dintre acestea fiind crescut pește. Ca și restul Republicii Moldova, raionul este situat într-un climat temperat-continental cu veri călduroase și
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
cursuri de apă, lacuri) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, în bazinul mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) și floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
dealuri). Oscilațiile de nivel ale apelor freatice sunt mici (sub 0,5m). Calitatea apelor freatice este bună, ceea ce face posibilă utilizarea lor în alimentarea cu apă a gospodăriilor din Seleuș. Principalele ape de suprafață sunt: Crișul Alb, Valea Cigherului cu afluentul Valea Mare, Valea Pâncotei, Valea Gut, canalul Matca și unele ape cu caracter predominant torențial. Variația debitelor lunare multianuale ale precipitațiilor indică un nivel ridicat în lunile ianuarie și februarie (aprox. 25% din debitul anual total) cu păstrarea unor valori
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
m și ocupă partea inferioară a bazinului hidrografic al răului Ruscova, gospodăriile localnicilor fiind amplasate pe malurile acestuia, de la confluența lui cu râul Vișeu până la hotarul comunei Repedea, înspre amonte, pe o distanță de 8 km, precum și de-a lungul afluenților săi. Ruscova, în limitele arătate mai sus, prezintă un relief variat cu aspect muntos. Formele predominante are reliefului sunt ocupate de dealuri ale căror înălțimi sunt cuprinse între 600-900 m altitudine și reprezintă 84,11% din teritoriul localității. Primele știri
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
mare din Indochina). Prin aluviunile aduse(cca. 2 km3/an) delta înaintează cu peste 75 m/an. Hong Ha(Fluviul Roșu) are o lungime de peste 1.180 km și se numește așa datorită materialului roșcat transportat, în contrast cu cel mai mare afluent al său(795 km) numit Song Da(Râul Negru). Pe stânga, cel mai mare afluent este Song La(Râul Limpede). Fluviul formează o deltă de cca. 15.000 km2 prin care se varsă în Golful Tonkin. Există păduri tropicale ce
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
m/an. Hong Ha(Fluviul Roșu) are o lungime de peste 1.180 km și se numește așa datorită materialului roșcat transportat, în contrast cu cel mai mare afluent al său(795 km) numit Song Da(Râul Negru). Pe stânga, cel mai mare afluent este Song La(Râul Limpede). Fluviul formează o deltă de cca. 15.000 km2 prin care se varsă în Golful Tonkin. Există păduri tropicale ce alternează cu suprafețe întinse de păduri musonice. La altitudini mai mari din extremitatea nord-vestică întâlnim
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
Bălți și Florești dominau categoria de sate libere (domnești). Unele sate au fost supuse procesul de destrămare din cauza restructurărilor hotarelor dintre moșii. În acest fel, au apărut un șir de sate, prisăci sau palisade domnești de-a lungul Răutului și afluenților săi, printre care se afla și Scutăria Zăvadeni. Această scutărie se află la est de actualul oraș Bălți pe ambele maluri ale Răutului și includea un număr mare de sate. Cartea voievodală a lui Petru Șchiopul scrisă de uricarul ieșean
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
în America de Sud, de aproximativ 3,250 km lungime. El străbate Bolivia și Brazilia. O hartă de la Emanuel Bowen în 1747, deținută de "Rumsey David Map Collection", se referă la Madeira pre-colonială, cu numele indigen "Cuyari". Madeira este cel mai mare afluent al Amazonului, atât în volum și lungime, si este cel mai mare afluent din lume. Precipitațiile medii inter-anuale cu privire la bazinele mari variază de la 750 la 3.000 mm, întregul bazin superior al râului Madeira are parte de 1705 mm. Extremele
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]
-
O hartă de la Emanuel Bowen în 1747, deținută de "Rumsey David Map Collection", se referă la Madeira pre-colonială, cu numele indigen "Cuyari". Madeira este cel mai mare afluent al Amazonului, atât în volum și lungime, si este cel mai mare afluent din lume. Precipitațiile medii inter-anuale cu privire la bazinele mari variază de la 750 la 3.000 mm, întregul bazin superior al râului Madeira are parte de 1705 mm. Extremele de precipitații sunt între 490 și 7.000 mm. Pe cursul superior, Madeira
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]
-
combinate. Apele curg în Madeira de la mai multe râuri mari, cele principale, (de la est la vest), sunt Guaporé sau Itenez, Baures și Blanco, Itonama sau Sân Miguel, Mamoré, Beni, si Mayutata sau Madre de Dios, toate sunt întărite prin numeroși afluenți secundări, dar puternici. Climatul din bazinul hidrografic superior variază de la umed, în marginea de vest cu originea izvorului principal de volum (Río Madre de Dios, Río Beni) la semiarid în partea sudică, cu izvoarele andine din tulpina principala de lungime
Râul Madeira () [Corola-website/Science/321269_a_322598]