1,278 matches
-
160 și ceva de ani, deoarece bunica asta, a doua, îi povestea ramolitei și sclerozatei întâmplări de pe vremea când avea 9-10 ani, și încă nu se știa dacă nu era vorba chiar de două secole, întrucât bunica asta a doua, ageră, povestea la rândul ei lucruri pe care le auzise de la tatăl tatălui său, așa că dacă ar mai fi fost o verigă, s-ar fi vorbit, cine știe, și de pașoptiști, ca despre niște tipi care ar fi trăit abia ieri
Genealogii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8703_a_10028]
-
sprijină neîndemânatic de brațele din jur, și privesc spre nicăieri, rupți de lume. De altfel, nimeni nu îi bagă în seamă. Spre capătul liniei urcă șmecherii. Le place că autobuzul e aproape gol. Vorbesc și râd zgomotos, cercetând cu priviri agere în jur, să vadă ce ar putea să "pice". Limbajul lor e plin de imprecații, pe care le rostesc cu făloșenie. Umblă cu CD-player-e din care se revarsă atotstăpânitoarele manele, care îmi fac pe loc pielea de găină. Ascultă și
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
romanul aproape autobiografic, Herzog, unde căpătase numele de Valentine Gersbach și era amantul soției protagonistului. După ce-l admonesta îndelung pentru că nu și-a îndeplinit niște îndatoriri redacționale, încheia sarcastic: „N-ar fi prea bine să văd limpede. Cu cei mai ageri ochi din lume, n-aș vedea decât pâcla puturoasă a falsității. Și n-am cei mai ageri ochi din lume; sunt nu un superman ci un superidiot. Numai un gigant printre idioți s-ar însura cu Sandra și ți-ar
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
admonesta îndelung pentru că nu și-a îndeplinit niște îndatoriri redacționale, încheia sarcastic: „N-ar fi prea bine să văd limpede. Cu cei mai ageri ochi din lume, n-aș vedea decât pâcla puturoasă a falsității. Și n-am cei mai ageri ochi din lume; sunt nu un superman ci un superidiot. Numai un gigant printre idioți s-ar însura cu Sandra și ți-ar oferi ție prietenia. Numai Dumnezeu știe că nu sunt Bellow cel fără de teamă și prihană. E infinit
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
în șoaptă răgușită. numai iarna abia de-o vedem: întunericul se lasă iute pe vine, sufocîndu-ne între pulpele calde și moi. la licărul lămpii de sub salcîmi, cel crescut la sîn ne traduce-n latină. bocet contemporan a venit un bou ager la fereastră și ne-a cerut carne grasă*. noi am dat ceva din obrăjor să semănăm cu părinții (tot mor). am mai dat ceva și din părțile moi umplute cu gunoi. dar de la aripioare nu dăm că-n țările calde
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
-a-nceput chiar cu cel cu vărguța din curtea pitită-ntre blocuri și între salcîmi: numai steaua din cer l-a ferit să nu plece cu capul sub braț, singur cîntînd prin amiază, veselul domnului avorton. și vîntul îl aud. ager, coapse curbe-ncordînd ca arcuri regale, ori, firea pierzîndu-și, fecundînd crinii galbeni. și ploaia despicînd hotărîtă frunzișul. și lătrături alene. și uguit de turturele ascunse-n crengi. și fîșîit de pneuri pe asfalt. și zuruit de zaruri cu ciudă izbite în
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
bea lapte din pumnii lui însinguratului homer și-l va ajuta să scrie continuarea odiseei bărbatul care sînt va ridica vulturpoema pe catarg va urla la zei în limba lor fără cusur le va spăla apoi cu umilință înzecită gleznele agere și perucile fără de moarte și cămășile de mătase rătăcite printre pădurile de nouri zburători pe cerurile de deasupra scurt pe doi a venit poate clipa în care fîntînile din adîncime ar putea umbla dimpreună cu oamenii pe cărarea diurnă și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
de concubine. 10 Din ce în ce dibaci la uitături, Când îți contempli Foamea printre gene, Mă-ntreb ce vraci te-a învățat, curtene, Să-ți pui în ochi anume picături, Ce-ți dau vedere bună de o vreme Și agere de tot căutături, încât ai început să-mi cânți măsuri Ce mi se par cu ochi și cu sprâncene, Căci, după ce-ai umblat cu dibuita, Seducător viclean cu ochi căprui, Și-n loc de Doamna ta mi-ai zis
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
tablou de paradis terestru. Prin contrast, cât de plin se aude melopeea de fond a spaimei de extincție : „ține-mă, pământ cu iarbă, / că vrea umbra să mă soarbă, / călător lunecător, / azi fecior, mâine ulcior. // Of, Margine, Margine, / cu buzele agere! La movila cu sulfine / a murit calul sub mine, / amândoi sub anatem / aolică șo cherdem. Și cum stam cu șaua goală / și cu frâul alandala, / până să-mi dezleg sandala, / mi-a ros rugina zăbala.” În ultimele două stihuri, Baltag
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
zadarnic pe țărmul unui râu care nu curge. Mai bubuie o inimă precoce, dar nimeni n-are forța să-mi răspundă. Asemenea silabe stau de pază pe osia de var a Marii Urse, În dilatarea soarelui sunt aripi de vulturi ageri, în căderea unei garoafe poți citi alunecarea spre nord a sfintei insule-a iubirii. Sonetul VII - orzul aniversar al unui agricultor. Așa ar trebui să-și taie toate accesul van la propria lor floare. E schilodirea-ntregului? Sau clipa de
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
veni în urma ei. Ultimii șase soldați din București se lăsaseră în iarbă, străpunși de săgeți. ș...ț - Gavril zace întins la picioarele mele, cu ciotul săbiuței frânte în mâini. L-au ucis cu zeci de lovituri gărzile mele. Ochii lui ageri stau acum deschiși și privesc fix la nimic. Din cârca Marelui Monstruleț se auzi plânsetul lui Teodosie." Cea de-a doua dovadă ne-o servește chiar Răzvan Rădulescu. Mai precis spus, naratorul și personajul Răzvan Rădulescu. Fiindcă, în capitolul al
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
asemuite cu acelea ce se desfășurau în compania tiranului. Libertatea de mișcare și de viziune trebuia să triumfe măcar acum. Sub supravegherea aceleiași Alida Durbacă, prin dreptul participanților trecură numeroase cățele ferchezuite, spălate, cu trupuri atletice, suple și cu priviri agere, care primiră aplauze la scenă deschisă. Defilară nu mai puțin de treizeci și trei de exemplare. Cu reminiscențe dintr-o altă epocă, atunci când fiecare spectator era ispitit să facă paralelisme, în mulțime se zvoni că trufașa albă ar reprezenta soția primarului, că
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
de cultură; sau că opusuri de ultimă oră și-au inaugurat zborul în instantțe intens populate de spirite curioase, mânate de un pronunțat simț critic. Iar odată ajuns la Paris și înfășurat în veșmintele unui creator de opinie, mintea sa ageră, scormonitoare s-a plasat, prevestitor, în aceeași alertă dâmbovițeană, în plus căpătând finețea scanerului. Astfel a pozat cam tot ce mișca pe la Editions Salabert, printând doar ceea ce a crezut că merită să fie pus la adăpost. Cu prioritate, partiturile lui
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
el despre consistența păienjenișului... Păienjeniș ca țesătura unei cărți, ghem des în miezul ei. Că bine mai seamănă păienjenișul diavolesc cu țesătura poveștii, de parcă tot de diavol ar fi fost scornită și ea, ca să ascundă adevărul. Dar celui cu ochi ager, sigur adevărul i se va dezvălui cu mare bucurie." (p. 282). Romanele lui Dan Perșa sunt niște inteligente șarade epice a căror miză se află dincolo de poveștile fără cap și coadă, simple pretexte narative. Miza cărților sale stă în foarte
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
Gheorghe Grigurcu Produs al mediului rural transilvan, Cornel Regman ezita, cu oarecare cochetărie, a se recunoaște ca atare, introducînd, de cîte ori avea prilejul, un accent diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv autocritic, cu "prejudecățile tradiționaliste", cu "inerțiile" și "confuziile provincialiste", mai cu seamă cele ale sămănătorismului ce și-a avut, e drept, în provincia transcarpatină, o sucursală dintre cele mai harnice. Criticul
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
atîta vreme deasupra orașului nostru/ plutește o duhoare pestilențială// greu se descompune duhul tiranului!” (Banală). Așadar „desuetudinea”, „demodarea”, „perimarea” pe care le cultivă cu un zîmbet subțire nu-l împiedică pe Petre Stoica a ținti cu mînă fermă și ochiul ager centrul corupției în curs, „multilateral dezvoltate”, centru pe care cu toții îl vedem, dar pe care surprinzător de mulți dintre noi afectează a nu-l vedea: „duhul tiranului” ce nu s-a descompus încă.
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
următoarea lor venire, îi vor găsi pe rromii juniori I, II și III jucându-se în țărână cu sculele (de tinichigerie, căldărit, dat în bobi etc.), sub privirile responsabile ale Regilor Cioabă și Ilie și ale Împăratului Iulian, toți supravegheați ager de Doamna Rodica Stănoiu... Ciao! ... La România 1 e deja rubrica „Meteo” prezentată de vreo trei fătuțe, fapt care înseamnă răspundere colectivă, respect, și siguranță pentru plătitorul de abonament Tv. „Ne revedem mâine seară la știri!”
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
le impresionează pe femei: femeia e deschisă ca natura, ca stepa, e uscată și, în acest sens cîmpenesc, așteaptă întotdeauna (dar dacă?) pe un bărbat cît de cît în carne și oase, cît de cît promițător - un adevărat ochi receptiv, ager. Cu apartament. Cu metri p. calzi aproape de metrou. Nici măcar cu gîndul nu m-am legănat în stepa ei (eu nu-s Vik Vikîci, sînt căminist.). Atunci ea a venit mai aproape, se ținea ca o gospodină, mîini plinuțe și, aplecîndu-se
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
Mergeam unul lîngă altul. Așa-i viața. Treburile noastre, atît de diferite, nu puteau deveni una singură, însă coinciseseră totuși, se îmbinaseră, iar într-o treabă comună, prelungită, tovarășul de drum îți este, vrei-nu vrei, aproape rudă. - Bea, frate - turnătorul, ager din instinct, mă mai și ironiza. Nimerea fără să țintească. Nedîndu-și seama că vorba frate are un sens. Am supt o înghițitură care mi-a dat puteri. Dar parcă nu doar mie. Și Ciub, după fiecare contact al meu cu
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
steluțe roind galbene pe marginile pătuțului îi pune cerculețe intermitente de picuri aurii în jurul pupilelor larg deschise prin care universul lui abisal în formare mă asimilează tăcut într-o rețea prețioasă de astre ale căror scăpărări jucăușe îi aprind ochii ageri însuflețindu-i tainic întreaga ființă despre care îmi place să cred că e o nouă versiune a lui tati îmbunătățită cu mami
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
îl rugăm pe irascibilul nostru colocutor să ia în considerare sensul ce l-am acordat, în legătură cu d-sa, termenului balcanic. Deloc antieuropean, căci e un cetățean al bătrînului nostru continent, balcanicul e, tipologic, un mediteraneean estic, un individ extrovertit, curios, ager, activ, nervos, logoreic, apt a atinge, pe aceste fundamente psihice imanente, culmi ale intelectului creator și meditativ (e adevărat că e frecvent, sub rezerva unei inapetențe pentru metafizic și pentru tragic). Un anume pitoresc al mobilității intelectuale și al facondei
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
un baston. Călcam în urma lui, văzându-i tocurile ghetelor, negre, lustruite, ieșind ritmic din iarba verde, crudă. Deodată, oprindu-se, s-a întors și, cu o expresie ce voia să pară neutră, dar a cărei intenție contrară trăda un licăr ager al privirii, ridicând bastonul ca pentru a mi-l arăta, a zis: - Dumneata nu crezi că doctorii sunt nebuni? Când eram tânăr, mă sfătuiau să nu prea folosesc piciorul al treilea, iar acum, de când am îmbătrânit, îmi spun să mă
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
ei e încărcat, într-adevăr, și cu unele și cu altele (să zicem), dar asta pentru că acum Ana scrie strict definiții, unele abstracte, altele mai aproape de confesiune. „Temele” alese sunt acum pozitive - sau, oricum, tratate în pozitiv, cum e Sufletul ager, pentru care „Nu se găsesc lanțuri” „Încătușat să-l țină pe stînca de granit”, întrucît el „În setea-i de lumină străbate zidul urii/ Precum, prin fumul luptei, un steag victorios”. „Libertatea”, „lumina” etc. își au imnurile lor; nu mai
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Știi că sîntem logodiți?" - "Dar e însurat!" - "Nu face nimic, divorțează. Am să-ți dau o scrisoare pentru el; i-o dai? Îmi făgăduiești?" Zeci de ani mai tîrziu, la Paris, în fața coanei Frosa Văcărescu, paralizată în fotelul ei, dar ageră la minte ca în floarea tinereții, mi-am adus aminte de poșta amoroasă menită să-i strice căsnicia și de inocenta mea complicitate în "complotul" ce fusese pus la cale. Ienăchiță Văcărescu nu divorțase, dar murise; murise și Maria Bîscoveanu
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
al documentului. Și nimic - sau mai nimic în afara stilului propriu-zis - nu mai trebuie creditat. Portretele contemporanilor, cu alură de fișe clinice, trăiesc numai prin spectacolul de sarcasm pe care-l întrețin mocnit. Puțini sunt cei care scapă neatinși de maliția ageră a rafinatului prozator. Având un asemenea alibi aflat la vedere, tirul poate continua nestingherit. Cu precădere în direcția, demult clasicizată exegetic, a tatălui: "27 martie. A treia zi de aniversare a nașterii mele. Ziua în care acum cincizeci de ani
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]