3,907 matches
-
culegeri, deschideri teoretice și metodologice, direcții, etape) și se ordonează texte din reviste și ziare mai puțin accesibile cititorului de azi. Lucrarea este o contribuție la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
o paletă tematică amplă, evidențiind varietatea preocupărilor lui P. În unele dintre acestea, autorul discută chestiuni esențiale ale culturii și literaturii noastre orale, venind cu perspective interpretative interesante. SCRIERI: Folclor literar românesc, I, Cluj, 1957; Folcloristica Maramureșului, București, 1971; Obiceiuri agrare în tradiția populară românească, Cluj-Napoca, 1989; Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, 1997; Cercetări de folclor românesc, Cluj-Napoca, 1998; Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană, Cluj-Napoca, 2003. Culegeri: Poezii populare în Sălaj, Poezii populare din
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
bibliografice: Ion Taloș, „Folclor din Bihor”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 119-120; Ion Șeuleanu, „Folcloristica Maramureșului”, TR, 1971, 4; Vasile Adăscăliței, „Folcloristica Maramureșului”, CL, 1971, 5; Ion Chiș Șter, „Folclor din zona Codrului”, AAF, 1980, 214-216; Paul H. Stahl, „Obiceiuri agrare în tradiția populară românească”, „Études et documents balkaniques et méditerranéens”, 1989, 14; Mihai Coman, Transformările „formelor simple”, RL, 1990, 19; Datcu, Dicț. etnolog., II, 158-161. I.Ș.
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
să repare ce au stricat și să dea înapoi proprietarilor mărfurile prădate. Răscoala se sfârșește prost. Nu asta - sugerează autorul - era calea. În final, un personaj simbolic, Ion Tăcutu, invocă îngândurat, ca pe o soluție pasămite izbăvitoare, „legea”, legea reformei agrare, așteptată să vină mai degrabă. Cu firea lui blajină, P. nu avea cum să aprobe turbulențele. SCRIERI: Considerațiuni psihologice din viața poporului român, Iași, 1893; Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului, Galați, 1904; Din povestirile unui vânător de lupi, București
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
de Fete din București, făcându-și apoi studiile superioare la Universitatea din Geneva. Împinsă de veleități scriitoricești, participă la ședințele cenaclului Sburătorul, unde, potrivit însemnărilor amfitrionului, face o figură mediocră. S-a avântat și în politică, aderând la Partidul Național Agrar, ulterior la Partidul Național Creștin. De numele ei se leagă înființarea unor cooperative pentru femei la sate. A elaborat, se pare, și un roman inspirat de viața de la țară - care nu se găsește în marile biblioteci -, O comoară de fată
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
nu unul, ci mai multe personaje care participă, în roluri diferite, la aceeași mișcare pentru pământ. Raportul dintre cele două cărți e analog, într-o măsură, celui dintre Ion și Răscoala, romanele lui Liviu Rebreanu. Prezentând, în viziune comunistă, reforma agrară din 1945, ca o reformă de un tip aparte, prozatorul descrie confruntarea dintre două forțe care, în interpretarea dată conform orientării propagandistice a momentului, nu își dispută doar o anumită suprafață de pământ, ci însuși timpul istoric: țărănimea săracă, „îndrumată
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
dea celor mici și celor tineri un ideal de dreptate” și să stimuleze Partidul Liberal în direcția preconizării unui „ideal social român”. C. Banu scrie articolul Transformarea agriculturii în Danemarca, iar D.A. Teodoru, G.M. Mironescu și I.G. Duca dezbat probleme agrare, sociale, educaționale, culturale. Începând cu numărul 5/1910 redacția face loc și literaturii. Colaborează D. Anghel și St. O. Iosif cu satira politică Veleitățile lui A. Mirea, Vasile Savel e prezent cu medalionul D.D. Patrașcanu, Marin Simionescu-Râmniceanu cu articolul Muzele
REVISTA DEMOCRAŢIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289205_a_290534]
-
mediane și finale. Spre deosebire de celelalte colinde, acordă o mai mare libertate de improvizație și, prin aceasta, dă prilejul exercitării nestingherite a talentului fiecărui narator. Astfel s-a ajuns la unele forme de p. care au renunțat total la conținutul tradițional agrar, devenind cronici ale unor evenimente locale și actuale, satira fiind aici nelipsită. Mai rar, textul urat este o baladă, poate din necesitatea adaptării textului la situația celor cărora li se face urarea (Miorița urată la păstori) sau, în unele zone
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
leagă p. coincide cu aceea a reprezentării teatrului popular de Anul Nou, sunt dese situațiile în care cele două manifestări se reunesc, colinda servind ca preambul al piesei. P. poate fi încadrat și într-un ciclu de obiceiuri cu caracter agrar, căci în ziua de Anul Nou după el urmează semănatul și obiceiul cununii la seceriș. Dintre toate formele colindei, p. se dovedește a fi cel mai rezistent, datorându-și vitalitatea conținutului său laic, marii adaptabilități la situații și funcției educative
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
4; Augustin Z. N. Pop, „Cucamuca” în semnificația plugușorului, REF, 1960, 1-2; Dumitru Pop, Plugușorul în Transilvania, REF, 1960, 1-2; Vasile Adăscăliței, „Miorița”, text de plug, REF, 1960, 1-2; Ist. lit., I, 27-29; Pavel Ruxăndoiu, Formule descriptive ale poeziei riturilor agrare, AUB, filologie, t. XII, 1963; Henri H. Stahl, Comentarii etnografice pe tema „Plugușorului”, REF, 1965, 2; Ernest Bernea, „Buhaiul” la Fundul Moldovei - Bucovina, REF, 1967, 4; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 208, 385; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
Fundul Moldovei - Bucovina, REF, 1967, 4; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 208, 385; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 215-220; Dicț. lit. 1900, 683-684; Vasile Adăscăliței, Istoria unui obicei. Plugușorul, Iași, 1987; Dumitru Pop, Obiceiuri agrare în tradiția populară românească, Cluj-Napoca, 1989, 25-131. L.Cș.
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace militare, având ca obiect ansamblul comunităților agrare de pe teritoriul țării noastre (inevitabil deci tributală), pe măsură ce exploatarea devine internă, realizată de elitele militare și administrative autohtone care au preluat la început sistemul tributal deja existent (teoria statului la substituție), formele de exploatare se modifică, tinzând să intre în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anchete, arestări ș. a.) îndurat în țara intrată sub teroarea roșie. Un publicist temperamental se dovedește a fi N. în luările lui de poziție pe teme politice sau în alte felurite „chestiuni palpitante” care țin afișul, cum ar fi urgența reformei agrare și electorale. E, chiar dacă nu recunoaște, o fire pătimașă. Se aprinde repede și devine patetic sau se îndârjește, proferând vorbe tari. Evocând „scene din război”, descrie, în maniera lui agitată, impresionante fapte de bravură, dar, cum un oarecare umor nu
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
a deținut H.H. Stahl, supraviețuitor marcant al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția unei istorii sociale materialist-istorice a proceselor de ,,timp lung”, elaborând și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de ,,autoreglare dinamică internă” a satelor libere românești care au supraviețuit În anumite zone ale țării. Viziunea sa este foarte apropiată de concepția ecosistemică a ecologiei sociale americane, reprezentată de O. Duncan, G. Lensky, J. Kasarda
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
of consumption; 31. Employment and labour relations in rural areas; 32. Water and rural development: its political and social aspects. Parcurgerea tematicii atelierelor ne conduce spre ideea unei abordări multidisciplinare a ruralului În lume, cu accente mai pregnante pe dezvoltarea agrară și teritorială și pe problematica filierelor și securității alimentare. Perspectiva dominantă pare a fi, oarecum paradoxal pentru un congres de sociologie, cea economică și, de altfel, putem mărturisi, abia dacă unul din zece participanți la congresul de la Trondheim erau sociologi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
An Insider’s View from the Outside. Rural Sociology and the Future of Rural Sociology), remarca direcția de deplasare a preocupărilor de sociologie rurală, În ultimii treizeci de ani, de la o sociologie a comunităților rurale spre abordarea multisiciplinară a problemelor agrare și ale alimentației În lume. Deschiderea lucrărilor Congresului a fost făcută de către Reidar Almås, de la Centre for Rural Research Tronheim, Norvegia, coorganizator al manifestărilor, printr-o enumerare a congreselor anterioare la care el Însuși a participat, inclusiv București - 1996. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
masive și s-au implementat programe comune cu Suedia, transformarea lumii rurale Înregistra evidente elemente pozitive, În timp ce În Bulgaria și Rusia situația nu părea deloc diferită de cea de la noi (cu menționarea unor deteriorări și chiar distrugeri deliberate ale infrastructurii agrare, cantonarea Într-o agricultură de subzistență ș.a.m.d.), reprezentările fotografice comparative fiind, de pildă, de-a dreptul șocante În sugestiile lor. Problematica antreprenoriatului rural a fost abordată de Ikka Alanen, de la Universitatea Jzvaskyla, Finlanda, Jouko Nikula și Leo Granberg
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este plasat la Începutul secolului al XI-lea, În plin Ev Mediu. Schițând o definiție a sistemului feudal european, W. Rosener ține cont de particularitățile modelului vestic și de specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce este caracterizată mai mult de raporturi de dominație personală” (p. 45). Se poate susține existența unei țărănimi europene unitare În condițiile existenței mai multor tipuri de sisteme feudale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ev Mediu. Schițând o definiție a sistemului feudal european, W. Rosener ține cont de particularitățile modelului vestic și de specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce este caracterizată mai mult de raporturi de dominație personală” (p. 45). Se poate susține existența unei țărănimi europene unitare În condițiile existenței mai multor tipuri de sisteme feudale, constituite pe baze regionale diferite? Din punctul de vedere al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și zona scandinavă și regiunea mediteraneană. Zona scandinavă este considerată de autor mai dezvoltată din punct de vedere economic datorită zootehniei și relațiilor de piață mai intense decât În depresiune. Datorită unui număr ridicat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
țărănimii și instituțiile moderne ale statului absolutist, au existat situații În care dreptul cutumiar a fost consolidat prin lege, el menținându-și În continuare competența. În această evoluție autorul invocă alte două momente semnificative care au deschis drumul modernizării. Reformele agrare și eliberarea țăranilor În perioada 1770-1870. O dată cu eliberarea țăranilor, se desăvârșește perioada feudală Împărțită pe clase. O nouă epocă se deschide În istoria țăranimii, o etapă dominată de alte norme, valori. Ce impact a avut o societate În curs de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
, Alexandru (14.III.1919, București -1.IX.2005, București), eseist și critic literar. Este fiul Elenei (n. Vidrașcu) și al lui Mihail Paleologu, avocat. Familia avusese o moșie (drastic redusă după reforma agrară din 1945 și apoi vândută bucată cu bucată), motiv pentru care P., după cum mărturisește într-o carte-convorbire, este nevoit să declare întotdeauna - formula „origine boierească” nefiind acceptată în timpul regimului comunist - că este de „origine burghezo- moșierească”. Francofil, aproape de stânga în
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
în subordinea guvernului. Articolul 3 Institutul Național de Cercetări Economice are în componenta următoarele unități: a) Institutul de economie naționala; ... b) Institutul de economie mondială; ... c) Institutul de cercetare a relațiilor interramuri și a structurilor industriale; ... d) Institutul de economie agrară; e) Institutul de prognoza economică; ... f) Institutul de finanțe, prețuri și probleme valutare; ... g) Institutul de cercetare a calității vieții; ... h) Oficiul de calcul electronic; ... i) Centrul de informare și documentare economică; ... j) centrele teritoriale de cercetări economice din municipiile
DECRET nr. 10 din 2 ianuarie 1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetări Economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106792_a_108121]
-
Spiridonică, Viorel Alecu, Const. Sturzu, Aurel G. Stino. Cartea străină este comentată de Jeanne Zlotescu și de Gabriela Vâlcu. M. mai găzduiește un articol al lui N. Iorga, intitulat Iubite neam al meu!, contribuții cu caracter politic, social, cultural și agrar, cugetări, epigrame, snoave. Alți colaboratori: Olga Nicolau-Stoika, Eleonora Gherasim, Dimitrie Bordea, Ion Tudorache, Eleonora Bordea, Vasile Dorneanu, Ștefan Mohor. M.V.
MOLDOVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288222_a_289551]
-
și Fata munților. Basmele și poveștile Loviștei (2003). M. a îngrijit o culegere de ghicitori, Cinel-cinel (1964), a reeditat în 1994 colecția de colinde din Transnistria a lui Constantin A. Ionescu, distrusă în decembrie 1944, precum și lucrarea Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului de Ion I. Ionică (1996). SCRIERI: Victor Eftimiu, București, 1999; Jean Bart (Eugeniu P. Botez). Viața și opera, București, 2001. Ediții, antologii: Cinel-cinel, pref. I. C. Chițimia, București, 1964; Ioan Slavici, Opere, VII-XIV, București, 1973-1987, Opere
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]