1,678 matches
-
repausul, un fel de „moarte În timpul vieții”4, după o expresie memorabilă a lui Vladimir Jankélévitch. Se știe că portretele Sfântului Ieronim purtau adeseori În epigraf inscripția Cogita mori!, iar celebrul tablou al lui Domenico Fetti, La Meditazione, este reprezentarea alegorică a Înțelepciunii meditând, Într-o postură de metafizică reculegere, asupra unui craniu 5. Urmând sugestiile lui Jankélévitch, se constată că, În realitate, legătura dintre Înțelepciune (adică rațiunea gânditoare) și Moarte este o relație caducă. În viziunea autorului Ireversibilului și nostalgiei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unde se află un monument ecvestru) și legendara "Movilă a lui Burcel", din apropiere. Aici s-a construit o mănăstire (închinată lui Ștefan cel Mare și Sfânt), s-a ridicat un bust voievodului și s-a edificat un ansamblu comemorativ alegoric celebrând, în general, virtuțile apărătorilor Patriei 168. În ceea ce privește informația strict istorică, manualul amintit este foarte sumar. Abundă însă în sintagme patetice: "omagiu marelui voievod", "cel dintâi dintre principii lumii", "latinitatea strigă din tranșee (sic!)", "Podul Înalt este Termopile al nostru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
popularizați în materiale propagandistice speciale, cum a fost și afișul intitulat "Vitejii Neamului, 1916-1920. Vitejii triați de comisiunea instituită la Marele Stat Major General al Armatei prin ordinul onor. Ministerului de Război no. 4070/920 și 1594/920". Aranjarea imaginilor alegorice, a numelor, a portretelor și imaginilor de luptă aparținea ziariștilor Theodor Popp-Rosetty și Victor Bradu Ghițulescu, "autorizați de Onor Marele Stat Major al Armatei cu nr. 4053 în 27 ianuarie 1922". În centrul acestui tablou compozit se afla familia regală
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ibidem, f. 14, respectiv 92 f.-v. și 93). Scenariul momentelor festive putea fi îmbogățit cu ajutorul unor materiale didactice special proiectate, cum ar fi scenetele propuse de Nicolae I. Antonovici, în lucrarea sa România în războiul european. Șase tablouri naționale alegorice reprezentând fazele îndeplinirii idealului nostru național (pentru teatru și serbări), Lupașcu, Bârlad, 1920. 187 Același orator (Vasile Sevastian, dirigintele școlii din Rădeni) a găsit de cuviință să lege marea istorie a neamului de istoria micii comunități aflate în sărbătoare. Astfel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
postumă a suscitat problema paternității operei, unii dintre contemporanii lui Rabelais îndoindu-se de autenticitatea textului. De astă dată, motivul călătoriei pe mare se îmbină cu alegoria satirică, Pantagruel, însoțit de Panurge și de tot grupul descinzând în câteva "insule alegorice", precum cele traduse la noi drept "Ostrovul clopotelor" (amplă satiră a Bisericii catolice) sau "Ostrovul cotoilor îmblăniți" (satiră a lumii judecătorești). Oricum, din narațiunea populară, de altfel lipsită de pretenții valorice și destinată exclusiv amuzamentului, în Gargantua și Pantagruel nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Diamandescu, Editura Univers, Colecția "Clasicii literaturii universale", București, 1983, p. 145. 268 Idem, pp. 156-157. 269 În François Rabelais, op. cit., p. 240. 270 Cf. N.N. Condeescu, loc. cit. 271 Romul Munteanu, "De la romanul inițiatic și filozofic la romanul utopic și alegoric", în Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, partea a doua, "Spectrul prozei", Editura Univers, București, 1983, p. 324. 272 În François Rabelais, op. cit., p. 138. 273 Idem, pp. 246-247. 274 Jorge Luis Borges, Opere I
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vizibilă în care, Dumnezeu, deși acționează în istorie, nu înlătură condiționările situațiilor socio-culturale care puteau să aibă o anumită influență asupra vieții poporului său. Dacă, pe de o parte, se preamărește îndrăzneala semiților, pe de alta există o anumită anticipare alegorică a omului ca miles Dei, înțeles nu în funcție de accepțiunea negativă ce implică uzul violenței, ci în cea pozitivă care subînțelege colaborarea cu Dumnezeu în acceptarea voinței sale. Jahve este Dumnezeul păcii, al shalomului; expresia frecventă Dumnezeul oștirilor este interpretată în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
52), i se împotrivește o alta: Acum cine nu are desagă, să-și ia și tot astfel și pungă; și cine nu are, să-și vândă haina, și să-și cumpere o sabie (Lc 22, 36). Deși Isus ne vorbește alegoric, ne face să înțelegem totuși că orice persoană, inclusiv creștinul, are dreptul să se apere împotriva violenței altuia, chiar și când aceasta se referă la apărarea propriei patrii. Violența poate veni din partea unui singur om ori a unui popor întreg
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lui Isus și actualizarea conținutului evanghelic. Arătând că dreptatea și pacea sunt în directă legătură cu Cristos, teologul alexandrin nu identifică pacea romană cu cea creștină, din moment ce cea dintâi o prefigurează pe cea de pe urmă, ca prin analogie, potrivit interpretării alegorice pentru războaiele descrise în Vechiul Testament despre luptele spirituale. Pacea lui Cristos nu este proiectată numai în escatologie, înfăptuindu-se deja pe pământ ca o consecință a unirii treptate a popoarelor. O asemenea viziune pacifistă nu comporta vreun refuz al statului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unde, referindu-se la un discurs precedent în care îl contraataca pe Cels, cu privire eficacitatea rugăciunii, alexandrinul dorește convertirea tuturor romanilor care ar duce, grație credinței lor, la sfârșitul războiului, cel puțin în interiorul Imperiului.O ușoară aluzie la metoda alegorică origeniană, folosită în hermeneutica cărților antico-testamentare și particulara sa viziune a războaielor sfinte ale evreilor, ne arată că, în Omilie asupra lui Iosua, XV, 1, războaiele sfinte capătă înfățișarea indiciilor luptelor spirituale. În final, autorul, asemenea lui Tertulian și Hipolit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
6b). În baza celor afirmate de Sfânta Scriptură, concludeau montaniștii, creștinul trebuind să-și imite Maestrul în toate, nu se putea dedica vieții militare și nici purta arme, pentru că acelea despre care vorbește Scriptura și Cristos erau numite astfel doar alegoric. A treia motivație antimilitaristă a montaniștilor se baza pe apartenența creștinului la Evanghelie: creștinul, fiu al adevărului, al blândeții și al dreptății (Filip 2, 5), îl are ca părinte pe Isus Cristos, personificarea absolută a acestor trei virtuți esențial creștine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu este neapărat o narațiune, pentru că descrierea unor lumi fictive sau acțiunii în sine nu constituie criterii suficiente pentru a defini narativitatea. li se adauge actorul uman care nu funcționează numai ca semn iconic, ci și ca întruchipare metaforică sau alegorică. Sunt enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
nu este neapărat o narațiune, pentru că descrierea unor lumi fictive sau acțiunii în sine nu constituie criterii suficiente pentru a defini narativitatea. li se adauge actorul uman care nu funcționează numai ca semn iconic, ci și ca întruchipare metaforică sau alegorică. Sunt enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
trecut sub tăcere, între ceea ce poate fi scris și ceea ce este cenzurat, între ce poate fi arătat și ce trebuie ascuns. O anumită valoare nu poate fi spusă, o alta este fashionable. În funcție de context, aceeași valoare este revendicată deschis, exprimată alegoric sau refulată. Funcția sa influențează actorul (purtătorul de valori). Dacă este ministru sau deputat al opoziției, profesor sau preot, discursul lui este condiționat de rolul ocupat, iar valorile pe care le afișează în public vor fi parțial diferite de ceea ce
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
nu este neapărat o narațiune, pentru că descrierea unor lumi fictive sau acțiunii în sine nu constituie criterii suficiente pentru a defini narativitatea. li se adauge actorul uman care nu funcționează numai ca semn iconic, ci și ca întruchipare metaforică sau alegorică. Sunt enumerate în Narrative and Drama și alte trăsături specifice care generează narativitatea dramei cum ar fi existența lumilor ficționale, a personajelor și a intrigii, elemente din lumea ficțională a spectacolului cu efect narator, relatări ale unor mesageri sau personaje
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
iconografiei s-au concentrat pe relaționarea între cele trei niveluri ale temei (natural, convențional, simbolic) și cele trei metode de interpretare (descriere pre-isonografică, analiza iconografica, interpretare iconologica). Pentru Ernst Gomrich (1972), imaginile au trei surse: experiență (reprezentare senzorială), tradiție (reprezentare alegorica colectivă) și expresie (reprezentare artistică subiectivă). * psihanaliza (S. Freud, J. Lacan). Importantă imaginilor în abordările psihanalitice se datoreaza corelației dintre acestea și subconștient. Dacă S. Freud vorbește despre procese psihice primare, adică subconștientul reprimat din imaginarul mental al viselor, J.
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fel vede lucrurile, peste timp, și un "eminescolog" reputat din zilele noastre precum Caius Dobrescu, care apropie poemul eminescian mai curând de genul nuvelei realist-naturaliste decât de structura basmului, eroii poemului eminescian fiind, în opinia sa, nu atât niște "măști alegorice", cum s-a spus, cât niște personaje verosimile, cu o psihologie "mai conturată și mai complexă" decât aceea a "personajelor din proza românească a epocii"219. Mai mult, universitarul bucureștean sesizează că "naturalismul" din creația eminesciană de maturitate reflectă atât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
calomniator... Sigur, Florian Becescu nu și-a încheiat studiile începute la Bruxelles. Se va fi întors în țară unde a continuat să scrie. A mai publicat în volum versuri, Spre ziua (Constantă, 1902-1904, 1906), În valuri (Constantă, 1911); un poem alegoric, Poveste grozavă (Constantă, 1909), inspirat din evenimentele de la 1907; eseuri, reunite sub titlul Domnișoara Secession (Constantă, 1908)79. Desigur, a continuat să scrie în presa timpului (în afara celor deja menționate, a mai publicat și în "Arhiva")80. S-a stins
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
evazionism și literatura de reacție și de conștiință"77. Evazionismul se află pe terenul politicii de înfruntare a comunismului, manifestat în prima perioadă de liberalizare. Dar într-o perioadă de liberalizare, scriitorii nu ar trebui să folosească imaginarul, metafora, sensurile alegorice, nu ar trebui să se citească printre rânduri. Numai că libertatea în această perioadă înseamnă libertatea de a scrie pe temele politicii oficiale, fără să se redea starea de fapt a societății. Scriitorii profită de pe urma confuziei ideologice și se îndreaptă
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
refuză să publice romanul, deoarece crede că nu satisface gustul cititorilor, îndreptat în anii '50 mai mult asupra literaturii care vorbește despre masacrele comuniștilor, despre drama omului surprins fără voie în iureșul războiului. Acestea sunt temele întâmpinate cu omagii. Etalarea alegorică a realității comuniste nu impresionează la fel de mult ca cea descriptivă, fie ea ficțiune sau realitate. Autoarea calculează temeinic efectele ambiguității scriiturii sale asupra cititorului pentru a nu pierde obiectivul inițial, acela de a demasca nedreapta istorie. Experiențele originare ale scriitoarei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mama într-o scrisoare. Monica Lovinescu experimentează un stil fragmentar, anticalofil, de un rafinament exagerat. Intenția este de a releva în mod autentic obsesia însemnătății vieții și conceperea unei tensiuni morale menite să sensibilizeze cititorul. În acest sens autoarea denunță alegoric abuzul puterii și consecințele lui: reducerea la tăcere, înstrăinarea, pierderea identității și individualității, interzicerea varietății, distrugerea alterității, coruperea, controlul. În era profeților până și țărâna este disciplinată. Conținuturile semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
țină închiși în casele noastre. Planul era subtil. Iar noi, orbi. Orbi erau ochii pe care se depunea în straturi groase pulberea albă de îndată ce ne aventuram pe străzi, oarbă ne era judecata, orb era simplul bun-simț" (pp. 180-181). Autoarea expune alegoric sarcinile aparatului ideologic și de propagandă a statului comunist: uniformizarea (ginandria presupune masculinizarea femeii, eliminarea ideii de gen), orbirea, reeducarea, cenzura, formarea omului nou. Conduita personajelor este în fiecare lume legiferată și strict controlată. Statul denaturează ideea de libertate și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anume fel, conștientă de riscul criptării exagerate. Romanul Cuvântul din cuvinte beneficiază la apariție de câteva ecouri în presa românească, dar nimeni nu se încumetă la un exercițiu interpretativ de amploare. În teză, expunem geneza romanului, unitatea compozițională și povestirile alegorice. Romanul sibilinic nu e o extraordinară dovadă de izbândă epică, însă are importanță pentru biografia autoarei în contextul literaturii din exil. Textul trebuie descifrat drept răzvrătire și sondare a conștiinței supusă dezumanizării, drept exercițiu de definire a condiției umane. El
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
proverbial cu trimiteri la regimul totalitar din țară. Monica Lovinescu experimentează un stil fragmentar, anticalofil. Intenția este de a releva în mod autentic obsesia însemnătății vieții și conceperea unei tensiuni morale menite să sensibilizeze cititorul. În acest sens autoarea denunță alegoric abuzul puterii și consecințele lui: reducerea la tăcere, înstrăinarea, pierderea identității și individualității, interzicerea varietății, distrugerea alterității, coruperea, controlul. În era "profeților" până și țărâna este "disciplinată". Conținuturile semantice ale cuvintelor nu reies simultan cu lectura, deoarece ele nu pot
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ațâța dragostea de adevăr și în a scutura lâncezeala plictiselii trebuie dovedită unor astfel de oameni prin proprie experiență: ori de câte ori ceea ce le este la îndemână nu îi impresionează sub forma directă, sensul poate fi scos la lumină printr-o explicație alegorică. Acestora le este de folos să știe că sensurile trebuie considerate mai presus de cuvinte, așa cum sufletul e considerat mai presus de trup. De unde reiese că el trebuie să prefere un limbaj mai apropiat de adevăr unei exprimări mai elocvente
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]