865 matches
-
alergen specific. Spre deosebire de determinarea titrului de IgE total , care nu este diagnostic pentru o alergie, titrul de IgE specific poate folosi ca referent diagnostic calitativ și cantitativ al stării alergice a pacientului. Există două tipuri de teste de identificare a alergenelor, în funcție de metoda de măsurare, radiometrică (radioactivă) sau colorimetrică/fluorometrică: RAST (radioallergosorbent test - radioimunoabsorbție („RAST Test” este "Marca Depusă" a concernului «Pharmacia») , teste de imunocaptare, de imunofluorescență, testarea antigenică multiplă simultană și reacția ELISA (imunoabsorbția enzimelor linkate). Un test serologic se
Alergie () [Corola-website/Science/304589_a_305918]
-
test - radioimunoabsorbție („RAST Test” este "Marca Depusă" a concernului «Pharmacia») , teste de imunocaptare, de imunofluorescență, testarea antigenică multiplă simultană și reacția ELISA (imunoabsorbția enzimelor linkate). Un test serologic se consideră pozitiv dacă titrul (concentrația) IgE pentru un tip specific de alergen este de peste 4 ori mai mare față de valorile normale. Spre deosebire de testele cutanate, ale căror rezultate pot fi interpretate subiectiv, gen «da», «nu», «dubios», testele serologice dau rezultate cantitative, cu posibilitatea de a calcula statistic pertinența testului, sensibilitatea și specificitatea (testele
Alergie () [Corola-website/Science/304589_a_305918]
-
de țări (SUA, Anglia, Germania, Danemarca, Israel, Italia, Mexico, Spania ș.a.. Aceste analize hematologice, centrate pe alergiile provocate de alimente spară alergiile alimentare de intoleranțele (sensibilitățile) alimentare. Spre deosebire de alergiile alimentare, care sunt caracterizate prin reacții acute la contactul cu un alergen, cascada alergică pe substrat histaminic, care poate duce la șoc anafilactic și deces, intoleranțele (sensibilitățile) alimentare (și chimice) se referă la imposibilitatea congenitală a organismului de a tolera alimente și factori din mediul inconjurător, care duce la activarea cronică a
Alergie () [Corola-website/Science/304589_a_305918]
-
alți factori cu potențial inflamatoriu. Tratamentul antialergic este un tratament complex, care poate include măsuri specifice sau nespecifice. Tratamentul medicamentos constituie numai o parte din măsurile terapeutice care se pot aplica în cazul unei alergii. Tratamentul specific al alergiei vizează alergenul sau anticorpii. Există și situații în care alergenul nu poate fi identificat sau nu se poate elimina total din mediul de viață al bolnavului, iar contactul cu acesta nu poate fi evitat. Are ca scop diminuarea sau eliminarea consecințelor imediate
Alergie () [Corola-website/Science/304589_a_305918]
-
un tratament complex, care poate include măsuri specifice sau nespecifice. Tratamentul medicamentos constituie numai o parte din măsurile terapeutice care se pot aplica în cazul unei alergii. Tratamentul specific al alergiei vizează alergenul sau anticorpii. Există și situații în care alergenul nu poate fi identificat sau nu se poate elimina total din mediul de viață al bolnavului, iar contactul cu acesta nu poate fi evitat. Are ca scop diminuarea sau eliminarea consecințelor imediate ale reacției alergen-anticorp (eliberarea și fixarea mediatorilor chimici
Alergie () [Corola-website/Science/304589_a_305918]
-
inhalarea unui agonist beta-2 cu acțiune de durată scurtă (cum ar fi salbutamol) și corticosteroizi orali. În cazurile foarte grave, pot fi necesari corticosteroizi intravenoși, sulfat de magneziu și spitalizare. Simptomele pot fi prevenite prin evitarea declanșatorilor, cum ar fi alergenii și factorii iritanți, și prin utilizarea de corticosteroizi inhalați. Agoniștii beta cu acțiune de durată lungă (LABA) sau antagoniștii leucotrienelor pot fi utilizați în completarea corticosteroizilor inhalați, dacă simptomele astmului nu pot fi controlate. Gradul de răspândire al astmului a
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
incidența crescută a cazurilor de astm este cauzată de factorii epigenetici (factori ereditari alții decât cei legați de secvența ADN) schimbători și un mediu de viață schimbător. Mulți factori de mediu au fost asociați cu dezvoltarea și agravarea astmului, incluzând: alergeni, poluarea aerului și alte substanțe chimice din mediu. Fumatul în timpul sarcinii și în perioada de după naștere sunt asociate cu un risc mai mare de apariție a simptomelor de astm. Calitatea aerului scăzută, poluarea cauzată de trafic sau nivelurile ridicate de
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
astmului; expunerea la formaldehidă, de exemplu, reprezintă o asociere pozitivă. De asemenea, ftalații din PVC sunt asociați cu astmul la copii și adulți, la fel cum este și expunerea la niveluri ridicate de endotoxină. Astmul este asociat cu expunerea la alergeni de interior. Alergenii comuni de interior includ: acarienii, gândacii, mătreața animalelor și mucegaiul. S-a descoperit că eforturile de a diminua acarienii nu au fost eficiente. Anumite infecții respiratorii virale pot crește riscul apariției astmului, atunci când apar la copii, cum
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
formaldehidă, de exemplu, reprezintă o asociere pozitivă. De asemenea, ftalații din PVC sunt asociați cu astmul la copii și adulți, la fel cum este și expunerea la niveluri ridicate de endotoxină. Astmul este asociat cu expunerea la alergeni de interior. Alergenii comuni de interior includ: acarienii, gândacii, mătreața animalelor și mucegaiul. S-a descoperit că eforturile de a diminua acarienii nu au fost eficiente. Anumite infecții respiratorii virale pot crește riscul apariției astmului, atunci când apar la copii, cum ar fi: "virusul
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
diverși factori în mod diferit. Cele mai multe persoane pot dezvolta o acutizare severă în urma unui număr de factori declanșatori. Factorii de la domiciliu care pot duce la acutizarea astmului cuprind praful, mătreața animalelor (inclusiv și mai ales păr de la pisici și câini), alergeni de la gândacii de bucătărie și mucegai. Parfumurile sunt o cauză comună a atacurilor acute la femei și copii. Atât infecțiile virale, cât și cele bacteriene ale tractului respirator superior pot înrăutăți boala. Stresul poate înrăutăți simptomele - se consideră că stresul
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
comună a atacurilor acute la femei și copii. Atât infecțiile virale, cât și cele bacteriene ale tractului respirator superior pot înrăutăți boala. Stresul poate înrăutăți simptomele - se consideră că stresul afectează sistemul imunitar și, astfel, crește inflamarea căilor respiratorii la alergeni și iritanți. Astmul este rezultatul inflamației cronice a căilor respiratorii, care duce la o contractilitate crescută a mușchilor netezi înconjurători. Acest lucru, împreună cu alți factori, duce la accese de îngustare a căilor respiratorii și la simptomele clasice de respirație șuierătoare
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
simptomelor și răspunsul la terapie în timp. Ar trebui suspectat un diagnostic de astm dacă există un istoric de: stridor recurent, tuse sau dificultăți de respirație, iar aceste simptome apar sau se agravează ca urmare a exercițiilor fizice, infecțiilor virale, alergenilor sau poluării aerului. Se va efectua apoi un test de spirometrie pentru confirmarea diagnosticului. În cazul copiilor mai mici de 6 ani, diagnosticul este mai dificil de stabilit deoarece sunt prea tineri pentru un test de spirometrie. Spirometria se recomandă
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
persoanele cu exacerbări acute. Astmul este clasificat clinic în funcție de frecvența simptomelor, volumul expirator forțat într-o secundă (FEV) și debitul expirator maxim. Astmul mai poate fi clasificat ca atopic (extrinsec) sau neatopic (intrinsec), în funcție de simptome, dacă acestea sunt declanșate de alergeni (atopice) sau dacă nu sunt declanșate de alergeni (neatopice). Din moment ce astmul este clasificat în funcție de severitate, în prezent nu există o metodă clară de clasificare a diverselor sub-grupe de astm în afara acestui sistem. Găsirea unor metode de identificare a sub-grupelor care
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
în funcție de frecvența simptomelor, volumul expirator forțat într-o secundă (FEV) și debitul expirator maxim. Astmul mai poate fi clasificat ca atopic (extrinsec) sau neatopic (intrinsec), în funcție de simptome, dacă acestea sunt declanșate de alergeni (atopice) sau dacă nu sunt declanșate de alergeni (neatopice). Din moment ce astmul este clasificat în funcție de severitate, în prezent nu există o metodă clară de clasificare a diverselor sub-grupe de astm în afara acestui sistem. Găsirea unor metode de identificare a sub-grupelor care răspund bine la diverse tipuri de tratament este
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
min sau ≤25% din maximul estimat. Astmul sever acut, cunoscut anterior sub denumirea de „status asthmaticus”, este o exacerbare acută a astmului care nu răspunde la tratamentele standard cu bronhodilatatoare și corticosteroizi. Jumătate din cazuri se datorează infecțiilor cauzate de alergeni, poluarea aerului sau utilizarea insuficientă sau necorespunzătoare a medicamentelor. Astmul instabil este un tip de astm care se distinge prin atacuri severe, recurente. Astmul instabil de Tip 1 este o boală cu o variabilitate largă a debitului maxim, în pofida medicației
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
o boală profesională raportată frecvent. Cu toate acestea, multe cazuri nu sunt raportate sau recunoscute ca atare. Se estimează că 5-25% dintre cazurile de astm la adulți sunt legate de tipul de muncă desfășurată. Sunt implicați aproximativ o sută de alergeni diferiți, cei mai frecvenți fiind: izocianații, cerealele și rumegușul, colofoniul, decapantul de sudură, latexul, animalele și aldehidele. Ocupațiile asociate cu cel mai mare risc de probleme includ: persoanele care vopsesc prin pulverizare, brutarii sau cei care procesează alimentele, asistenții medicali
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
cunoscute de la locul de muncă al persoanelor sensibile. Deși nu există tratament pentru astm, simptomele pot fi, în general, îmbunătățite. Trebuie conceput un plan specific, personalizat, pentru monitorizarea proactivă și gestionarea simptomelor. Acest plan trebuie să includă reducerea expunerii la alergeni, testarea pentru evaluarea gravității simptomelor și utilizarea medicamentelor. Planul de tratament trebuie scris și necesită ajustări de tratament în funcție de modificările simptomelor. Cel mai eficient tratament pentru astm este identificarea factorilor declanșatori, cum ar fi fumul de țigară, animalele sau aspirina
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
atacuri zilnice, se inhalează o doză mai mare de corticosteroizi. În acutizarea moderată sau severă, la aceste tratamente se adaugă corticosteroizi orali. Evitarea agenților declanșatori este componenta cheie a îmbunătățirii controlului și prevenirii atacurilor. Cei mai obișnuiți agenți declanșatori includ alergenii, fumul (de țigară și altele), poluarea aerului, beta-blocanți neselectivi și mâncarea cu conținut de sulfit. Fumul de țigară și fumatul la mâna a doua (fumatul pasiv) pot reduce eficiența medicamentelor cum ar fi corticosteroizii. Măsurile de control pentru particulele de
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
și insecte.Datorită largei lor răspândiri a varietății lor și toxicității scăzute comparativ cu alți metaboliți secundari (alcaloizi), determină ingestia lor de către oameni și animale în cantități mari. Datorită evidentei lor capacități de a modifica anumite reacții ale corpului la alergeni, virusuri și substanțe carcinogene, ele se mai numesc si modificatori naturali ai răspunsului biologic
Flavonoide () [Corola-website/Science/313280_a_314609]
-
de mâncare necesară pentru a provoca o alergie este de obicei mică; de altfel se cunosc cazuri când urme de mâncare plutind în aer, atât de mici încât nu pot fi mirosite, au provocat reacții alergice letale la persoane hipersensibile. Alergeni alimentari cunoscuți sunt glutenul, porumbul, crustaceele, arahidele sau soia. Alergiile produc simptome precum diaeria, erupțiile pe piele sau grețuri și vărsături. Rar, alergiile pot duce la urgențe medicale cum ar fi șocul anafilactic, hipotensiunea sau pierderea conștiinței. Un alergen care
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
hipersensibile. Alergeni alimentari cunoscuți sunt glutenul, porumbul, crustaceele, arahidele sau soia. Alergiile produc simptome precum diaeria, erupțiile pe piele sau grețuri și vărsături. Rar, alergiile pot duce la urgențe medicale cum ar fi șocul anafilactic, hipotensiunea sau pierderea conștiinței. Un alergen care poate produce astfel de reacție sunt arahidele, iar tratarea se face prin injectarea cu adrenalină.
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
asociate cu nivele înalte de chitină, cum ar fi prepararea crustaceelor, sunt predispuse unor rate crescute de astm. Studii recente arată că chitina poate juca un rol în introducerea de alergii la oameni. Șoarecii tratați cu chitină dezvoltă un răspuns alergen, caracterizat prin creșterea proteinei interleukin-4 în celulele sistemului imunitar. Pentru acești șoareci, un tratament adițional cu enzima chitinoasă anulează răspunsul. este de asemenea folosit pentru a filtra apelor uzate: aceasta face lanțuri de care se atașează elemente ionizabile a materiei
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
modificării funcțiilor fiziologice sau destinat stabilirii unui diagnostic medical; 4. excipient - orice constituent al unui medicament care nu este o substanță activă sau un material de ambalare; 5. medicament imunologic - orice medicament care constă în vaccinuri, toxine, seruri sau produse alergene: a) vaccinurile, toxinele sau serurile se referă în special la: ... (i) agenți folosiți pentru producerea imunității active, precum vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic; (ii) agenți folosiți pentru diagnosticarea stării de imunitate, incluzând în special tuberculina și tuberculina PPD
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
variolic; (ii) agenți folosiți pentru diagnosticarea stării de imunitate, incluzând în special tuberculina și tuberculina PPD, toxine folosite pentru testele Schick și Dick, brucelina; (iii) agenți folosiți pentru producerea imunității pasive, precum antitoxina difterică, globulina antivariolică, globulina antilimfocitică; b) produsele alergene sunt medicamentele destinate identificării sau inducerii unei modificări specifice și dobândite a răspunsului imun la un agent alergizant; ... 6. medicament homeopat - orice medicament obținut din substanțe numite sușe homeopate în acord cu un procedeu de fabricație homeopat descris de Farmacopeea
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
Determinarea cantitativă a imunoglobulinelor serice: 2.43010 IgG 2.43011 IgA 2.43012 IgM 2.43013 Subclase de IgG 2.430130 IgG1 2.430131 IgG2 2.430132 IgG3 2.430133 IgG4 2.43014 IgE totale 2.43015 IgE specific anti alergene: 2.430150 Ierburi 2.430151 Arbori 2.430152 Venin insecte 2.430153 Epitelii animale 2.430154 Guano pasări 2.430155 Acarieni 2.430156 Alimentare (lactate, oua, cereale, oleaginoase, fructe, legume) 2.430157 Medicamente 2.430158 Profesionale 2.430159 Alte investigații
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]