2,594 matches
-
București, str. C. C. Arion 6, Poiana Țapului, str. Piatră Arsă 8513. Dan Alexandru, 3 apartamente, București, str. Vaselor 39, 38. 8514. Dobrescu Ștefan, 6 apartamente, București, str. Latină 20, str. Italiană 18, Constantă, Piața Mamaia, Ploiești, N. Filipescu 8515. Dragomir Alexandrina, 2 apartamente, București, str. Labirint 57. 8516. Doxshall Elize, 7 apartamente, București, str. A. Mureșanu 1. 8517. Dumitrescu Dumitru, 2 apartamente, București, Bd. Republicii 45, str. Wilson 15. 8518. Diaconescu Maria, 2 apartamente, București, Piața Rosetti 3, str. Atena 1
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
punând sub semnul lui Pan și al faunului un eu poetic neînfrânat, pulsând de hedonism tragic: „Trăiți; nu va lipsească iubirea, furia și dorința./ Biete fapturi ce viețuiți, nimic n-aveți pe lume în afara vieții”. Clasicismul îl evocă și metrul alexandrin (recuzând versul alb, la modă), insă esențial, cartea relansează, răsunător în epoca, trăirea romantică și trece drept etalon al „romantismului feminin”, contemporan cu Nietzsche și Bergson. Vocea „faunesei”, eruptiva, „nenumărata”, pendulând între „strigat ascuțit” și torpoare extatica, pornind din excesivu-mi
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
focului rece interior. Secțiunea de aur (1973) aduce poezia rigorii: căutarea, blagiană, și-a găsit liman în întrezărirea ordinii estetice superioare, orfic solară. Lângă „părelnicul foc”, trop al iluziei transfigurate în ordine și „joc secund” la acest poeta artifex, „un alexandrin” în esență (Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978) marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn al schimbării viziunii lirice. Un ciclu din Salonul olandez (1979), alcătuit pe motive din
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
Catrina, fiică a marelui vistier Iordache Cantacuzino, N. aparține unei familii de mari boieri și domnitori. După moartea tatălui, vistiernicul Neculce, și după ce mama se recăsătorește cu grămăticul Enache (1679), copilul va locui la Blăgești, lângă Pașcani, în casa bunicii Alexandrina Cantacuzino, care se pare că a avut un rol deosebit în formarea viitorului cronicar. Din cauza deselor incursiuni ale polonezilor în Moldova, în urma cărora moare și tatăl vitreg, în 1686 familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului Constantin
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
PAGINI LITERARE, publicație apărută la Câmpina, lunar, din martie 2001 până în decembrie 2002, ca supliment al cotidianului „Oglinda Câmpinei”. Redactor-șef este Ion Șovăilă, care asigură și prezentarea grafică, iar în componența redacției se află Cristian Tudor, Andrei Nedelcu, Alexandrina Minculescu și Ion Prahovițeanu. Din august 2001, cu Florin Frățilă editor și cu aceeași echipă redacțională, P.l. este girată de Mirror Interpress SRL Câmpina, cu sprijinul Primăriei, Consiliului Municipal Câmpina și al Asociației Mutuale AMUS France-Roumanie. Din mai-iunie 2002 ca
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
cu aceeași echipă redacțională, P.l. este girată de Mirror Interpress SRL Câmpina, cu sprijinul Primăriei, Consiliului Municipal Câmpina și al Asociației Mutuale AMUS France-Roumanie. Din mai-iunie 2002 ca secretar de redacție figurează Serghie Bucur și ca redactori Cristian Tudor și Alexandrina Minculescu. Structurat pe rubrici - „Restituiri”, „Interviu”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Lecturi”, „Memorialistică”, „Diagrame”, „Accent”, „Jurnal”, „Bibliografie”, „Calendar prahovean”, „Revista revistelor” -, periodicul are colaboratori îndeosebi dintre scriitorii și publiciștii care trăiesc în spațiul prahovean: Constantin Trandafir, Christian Crăciun, Simion Bărbulescu, Marta Bărbulescu
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
Mateevici. SCRIERI: Relații literare moldo-ruso-ucraine (în colaborare), I-III, Chișinău, 1978-1982. Ediții: Alexie Mateevici, Opere, I-II, pref. edit., Chișinău, 1993 (în colaborare cu Ion Nuță și Efim Levit). Repere bibliografice: Dumitru Apetrei, „Gorki în Moldova”, „Cultura”, 1972, 8 ianuarie; Alexandrina Matkovski, Omagiu la aniversare, „Nistru”, 1978, 11; Gheorghe Bogaci, O lucrare valoroasă, „Moldova socialistă”, 1979, 9 ianuarie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 275. N.Bl.
PANZARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288662_a_289991]
-
MOCANU, Titus (1.XI.1923, Brăila - 26.IV.2004, Köln), estetician. Era fiul Alexandrinei (n. Avram) și al lui Teodor Mocanu, conductor-arhitect. Face școala primară (1931-1935) și liceul (1935-1943) în orașul natal, iar studiile superioare la Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj (1943-1947). Și-a susținut doctoratul cu teza Despre sublim (1969), pe
MOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288197_a_289526]
-
, Ion (6.I.1881, București - 11.IV.1944, București), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Tatăl, Tudor Minculescu, negustor în Slatina, moare cu șase zile înainte de nașterea copilului. Mama, Alexandrina (n. Ciucă), s-a recăsătorit cu Ion Constantinescu, ofițer de cavalerie. M. își petrece copilăria la Slatina. Studiile primare și cele liceale le face la Pitești, până în clasa a VI-a, când rămâne corigent la limba română; se înscrie la
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
sale monumente de realitate, întâlnirea cu trecutul reprezintă o obligație pentru orice conștiință trează. Înțelegerea configurației polimorfe a experienței sacrului în istoria umanității ar putea solicita acel tip de generozitate hermeneutică pe care nu puțini cărturari ai Bisericii, de la Clement Alexandrinul (150-211/216) la Serghei Bulgakov (1891-1944), l-au exersat. Într-o epocă a uitării, dominată de prejudecăți și stereotipii, o asemenea confruntare ar putea revela criteriile teologico-politice ale identității (pentru care distincția prieten/dușman este greu de eliminat) și vocația
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
genere, în timp ce stoicii și epicureicii au admis-o din perspectiva postulatului evidenței percepției. Prolepsis - sau prejudecata, în termeni moderni - a fost acceptată ca o componentă indispensabilă a oricărui discurs (la această concluzie revenind în secolul trecut hermeneutica fenomenologică)3. Clement Alexandrinul a văzut un simplu act de credință în recursul filozofilor la întemeierea principiilor ultime pe o percepție subiectivă 4. În polemica sa cu arianul Eunomie din Cyzic (†393), Sf. Grigorie de Nyssa își exprimă același scepticism cu privire la epistemologia fundaționalistă 5
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Sf. Antonie cel Mare. Dacă ar fi să acredităm teza lui Samuel Rubenson 1, avva Antonie ar fi fost el însuși un „intelectual”, dar aceasta nu atât în sens contemporan, ci în sensul creștin de „gnostic” (după definiția lui Clement Alexandrinul). Deși la curent cu tematica controverselor teologice ale vremii - cum ar fi disputa ariană sau poate chiar teologia origenistă -, Antonie putea rămâne, prin formație, același agrammatos descris de Atanasie cel Mare2: un țăran coptic capabil să citeze pe de rost
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
primenit de liturghia dimineții. Urmând indicațiile lecționarului, credincioșii îndrumați de un preot sau laic instruit ar putea să iasă din captivitatea lecturii private, urmând logica hermeneutică a tradiției Bisericii. Această practică ar putea reinstaura chiar funcția didascalilor creștini în tradiția alexandrină din secolele II-IV (începând de la Atenagoras și până la Didim cel Orb). Nu există nici un impediment canonic pentru angajarea laicilor cu pregătire teologică și viață duhovnicească (în rândurile cărora Sf. Dionisie Areopagitul îi număra și pe călugări) în munca de propovăduire
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
refuzat ambiguitatea faimoasei păci romane care, în plan religios, cerea uniformizarea socială a tuturor credințelor din Imperiu. Ortodoxia a vrut să rămână însă profetică, radicală și manifestă. Din acest ethos s-au născut scrierile lui Athenagoras, Iustin Martirul sau Clement Alexandrinul. Cum ar putea ea renunța la această exigență în timpuri de libertate politică și modernizare socială? O asemenea decizie ar echivala cu închiderea ușilor bisericilor creștine în timpul citirii Scripturilor sau al mărturisirii Crezului niceean. Făcând aceasta, Biserica ar renunța la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
umane, a societății (care, așa cum sugera Georg Simmel prin termenul său celebru, Vergesellschaftung, este mereu în prefacere). Revenind la analiza generală: câtă vreme sunt încă legați de canoanele trecute, fie și numai pentru a le face fărâme prin tot mai alexandrine jocuri deconstructiviste, postmoderniștii împlinesc o funcție vitală în marele proces de regândire permanentă a fundamentelor culturii și societății; când postmodernismul devine exclusiv autoreferențial și conformist - „disciplinându-i și pedepsindu-i” până și pe militanții săi ocazional sceptici sau șovăielnici -, acest
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a exprima lucruri delicate, dar care să fie totodată accesibil oamenilor cu o educație superficială. Nu este o creștere naturală, așa cum le place să gândească scriitorilor săi proletari. Comparată cu ceea ce are mai bun, engleza a ajuns la un stadiu alexandrin de formalism și decădere (Chandler, 2000, p. 35). Lăsând deoparte inerentele contradicții - într-un rând, engleza americană ar reprezenta dezvoltarea nezăgăzuită, într-un spațiu al permisivității absolute, al răsădirii spectaculoase într-o altă matcă socială, în altul, „creșterea” ei ar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
În faptul că nicăieri nu se Învață această meserie lipsită de spectaculozitate, Însă care necesită un studiu asiduu În biblioteci. Problema editării și a transcrierii unui text este veche În cultura română și În cea universală (unde coboară până În epoca alexandrină, adică sec. III Î.H. - III d.H.). I. Funeriu (1995) afirma: Editările aproximative, neprofesionale, false, Într-un cuvânt: neștiințifice au caracterizat și marile culturi ale lumii, ceea ce ar trebui nu să ne atenueze exigențele filologice, nici spiritul critic, ci doar
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală”, Universul din 28 februarie 1930 109 6. Ancheta ziarului Universul „Să se înscrie femeile în partidele politice?”, Ziarul nostru, anul IV, nr. 2, februarie 1930 112 7. „Pacea prin educație. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor, întrunit la Viena, pe 2 iunie 1930” 117 8. Michaela Catargi, „Faceți politică!”, Tribuna femeii, anul I, nr. 1, din 5 octombrie 1930 120 9. „Scopul nostru”, articolul programatic al Uniunii Femeilor Muncitoare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
2 iunie 1930” 117 8. Michaela Catargi, „Faceți politică!”, Tribuna femeii, anul I, nr. 1, din 5 octombrie 1930 120 9. „Scopul nostru”, articolul programatic al Uniunii Femeilor Muncitoare, Femeia Muncitoare, nr. 1, mai 1931 123 10. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XVa adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, Budapesta, mai 1931 125 11. „Rezultatul alegerilor”, Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931 128 12. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, 4 septembrie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Femeia Muncitoare, nr. 1, mai 1931 123 10. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XVa adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, Budapesta, mai 1931 125 11. „Rezultatul alegerilor”, Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931 128 12. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, 4 septembrie 1931” 130 13. „Moțiunile Congresului al X-lea al Federației «Uniunea Femeilor Române», ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931” 133 14. Grigore Trancu-Iași
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1932 151 20. „Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva. Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru” șChișinău, 17 aprilie 1932ț 154 21. „Legea dezrobirii noastre civile”, Ziarul nostru, nr. 4, aprilie 1932 158 22. Alexandrina Gr. Cantacuzino, „Un apel al grupării femeilor române”, Calendarul din 13 august 1932 160 23. Dr. S. Cohl, „Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932 162 24. „Marea manifestațiune a conștiinței naționale”, Ziarul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cel de-al XII-lea Congres al Alianței Internaționale pentru Sufragiu și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, Ziarul nostru, nr. 4, din aprilie 1935 222 39. „Darea de seamă asupra activității Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române”, prezentată de Alexandrina Cantacuzino la Congresul Societății, București, 26 mai 1935 225 40. Studiu de Natalia Popovici, „Cronica Muncii. Protecția muncii femeilor și a copiilor”, Buletinul muncii și asigurărilor sociale, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1935 232 41. Zoe Olteanu, „șApelț Către femei”, Cuvântul liber
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din 20 martie 1938 323 62. „Marea întrunire festivă a «Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române»”, Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938 327 63. „Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino”, Graiul femeii, nr. 5, din mai 1938 330 64. „O izbândă a feminismului român”, Revista Femeilor Române, nr. 5-8, din octombrie 1938 333 65. „Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino”, Graiul femeii, nr. 5, din mai 1938 330 64. „O izbândă a feminismului român”, Revista Femeilor Române, nr. 5-8, din octombrie 1938 333 65. „Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 1938ț” 334 66. „Raportul Grupării Femeilor Române șla Congresul al VII-lea ținut
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de gospodine. Darea de seamă a activității societății”, 3 aprilie 1920-31 martie 1940 353 71. „Dare de seamă asupra activității Asociației Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941 șExtraseț” 359 72. „Omenie. Scrisoarea deschisă a Alexandrinei Cantacuzino către membrele marilor Asociații Feminine din lumea întreagă ș1943ț” 367 73. Alexandrina Cantacuzino, „Congresul feminin de la Washington și zonele de protecție a copiilor contra bombardamentelor”, Timpul din 21 aprilie 1944 369 74. „Proiect de revendicări speciale pentru femei propus
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]