909 matches
-
înregistrat un procent al știutorilor de carte mai mare de 50% - Focșani (53,1%, cel mai mare procent), Tecuci (50,7%) și Galați (50,4%). Este interesant de remarcat faptul că orașe precum Bacău (locul cinci, cu un grad de alfabetizare de 48,5%) sau Vaslui (locul șase, cu 43%) aveau un număr mai scăzut de analfabeți decât orașul Iași (locul opt, cu 41,5%). Prezentăm, mai jos, un tabel cu gradul de instrucție al locuitorilor din orașele capitale de județ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
statistica mai sus amintită scoate în evidență ponderea relativ însemnată (în creștere față de cea din anul 1899), pe care o aveau cetățenii români în orașele din regiunea analizată. Trebuie să menționăm faptul că, având drept scop principal identificarea gradului de alfabetizare în rândul orășenilor, ancheta a luat în calcul numai populația cu vârsta mai mare de opt ani. Astfel, au fost recenzați doar 331.632 de locuitori din totalul de 390.261 (restul de 58.629 erau copii cu vârsta cuprinsă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12.100. Datele ce surprind știința de carte a populației orașului, reflectă un grad ridicat de alfabetizare. Astfel, din numărul total al locuitorilor cu vârta de peste șapte ani (20.254), știau să scrie și să citească un număr de 15.370 persoane (76% din total) - 8.497 populație masculină, 6.873 populație feminină. Datele oficiale puse la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de locuitori (2,21%), alte localități din zona Moldovei - 6.509 locuitori (20,90%), localități din celelalte provincii ale țării - 5.269 (16,92%). În privința științei de carte a populației României, situația înregistrată în 1930 ne indică următorul nivel de alfabetizare: din totalul persoanelor recenzate - 14.524.878 (au fost recenzate numai persoanele trecute de vârsta de șapte ani), doar 8.250.183 locuitori știau să scrie și/sau să citescă (57,1%). Situația era radical îmbunătățită față de cea din anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
14.524.878 (au fost recenzate numai persoanele trecute de vârsta de șapte ani), doar 8.250.183 locuitori știau să scrie și/sau să citescă (57,1%). Situația era radical îmbunătățită față de cea din anul 1912, atunci când gradul de alfabetizare era de numai 39,3%. Totuși, aceste procente plasau România în rândul țărilor europene cu cele mai ridicate cote ale analfabetismului, datele de mai jos fiind edificatoare, în acest sens (procentele știutorilor de carte și anul de referință): Franța - 94
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în provinciile din partea de vest a țării: Banat (72,0%) și Transilvania (68,3%). Acestea erau urmate de provinciile din partea de nord a României: Bucovina (65,7%) și Crișana Maramureș (61,5%). La nivel național, cotele cele mai scăzute de alfabetizare au fost înregistrate în Basarabia. Aici, totalul celor care aveau știința cărții reprezenta numai 38,2% dintre locuitorii cu vârsta mai mare de șapte ani - dublu față de procentele din 1897 (19,4%). Numărul mare al locuitorilor analfabeți din Basarabia provenea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de locuitori cu știință de carte, la nivel național, Bacăul ocupa locul dou)zeci, cu un total de 20.597 persoane. Raportând aceste date la totalul locuitorilor trecuți de vârsta de șapte ani (26.799), vom obține o rată a alfabetizării de 77,2%, procent ce aduce Bacăul pe locul 16 între orașele țării (imediat după orașul Ploiești - 77,9%). La nivelul Moldovei, procentul Bacăului plasa orașul pe locul trei - la fel ca în anul 1912 -, după Galați (78,6%) și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
[pdfviewer width="100%" height="849px" beta="true/false"]http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2016/09/GAP-Nr11.pdf[/pdfviewer]]]> 1000 0 0 0 8 SEPTEMBRIE. ZIUA ALFABETIZĂRII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) http://artapolitica.ro/?p=2367 Tue, 08 Sep 2015 13:29:10 +0000 http://artapolitica.ro/?p=2367 Sergipe, nord-estul Braziliei: Paulo Freire iniția o nouă etapă de lucru cu un grup de
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR. 11: Locuirea în provizorat () [Corola-website/Science/295987_a_297316]
-
GALEANO) http://artapolitica.ro/?p=2367 Tue, 08 Sep 2015 13:29:10 +0000 http://artapolitica.ro/?p=2367 Sergipe, nord-estul Braziliei: Paulo Freire iniția o nouă etapă de lucru cu un grup de țărani foarte săraci, în curs de alfabetizare. - Ce mai faci Joăo? Joăo tace. Își stoarce pălăria. O tăcere lungă, la capătul căreia zice: - N-am putut să dorm. N-am închis ochii toată noaptea. Alte cuvinte nu-i mai ies din gură, până când șoptește: - Ieri, pentru prima
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR. 11: Locuirea în provizorat () [Corola-website/Science/295987_a_297316]
-
În România procentul de participare la școala de nivel primar este de 100%, în timp ce și învățământul secundar este gratuit, dar procentul de participare este de numai 60%, deși școlarizarea profită, în egală măsură, individului și societății, prin creșterea gradului de alfabetizare. • Cooperarea strânsă cu firmele internaționale, prin perfectarea de alianțe strategice, ar trebui să fie, de asemenea, un obiectiv prioritar în România. S-ar face astfel dovada împărtășirii unei viziuni globale, internaționale, prin deschiderea sistemului românesc către alte state, în care
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
între cele două cicluri (preșcolar și școlar mic), prezentăm aici și caracteristicile copilului de 6-7 ani, considerat în lucrarea avută în vedere ca ,,școlar începător" (în acest sens, se poate considera ca relevantă și sintagma ,,grupă pregătitoare" utilizată în contemporaneitate): ,,alfabetizarea relații de competiție; admiterea tutelei; diversificarea învățării; jocul cu reguli, submisia la reguli". 2.2. Aspecte particulare ale limbajului preșcolarilor Între egocentrism și socializare, între individual și general, între autocomunicare și comunicare, între situativ și contextual, limbajul copilului preșcolar se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
respectiv la jocul cu reguli etc., creând astfel puntea către ceea ce va presupune, în ciclul primar (și ulterior), învățarea ca activitate fundamentală. Conceptele-cheie ale unei didactici a preșcolarității sunt, astfel: * comunicare; * socializare relaționare, cooperare 81, adaptare; * conștiință de sine; * instrumente alfabetizare 82 pre-școlaritate, subsumate ideii de descoperire a noului de către copii și raportate la ceea ce presupune proiectarea, organizarea și realizarea unui demers instructiv-educativ optim: raportarea la documentele școlare date, completate, respectiv create de către educatoare/educator (vezi Figura 1); selecția conținuturilor (cu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
didactic; * principiul egalizării șanselor educaționale; * principiul eficienței"; * criterii psihologice; * criterii pedagogice; * criterii sociale 95; diferențierea programei formale (planul de învățământ, exemple de conținuturi pentru activități, materiale auxiliare) de programa informală (activități extracurriculare); referiri la conținutul programei; trimiteri către a treia alfabetizare prin computer, mass-media etc.; sugestii de valorificare a ,,colțurilor" sălii pentru diferite tipuri de activități; precizări de ordin gradual: în primul rând se are în vedere ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, apoi vârsta acestuia; ideea atingerii finalităților la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și cultura copiilor"249; copilul alege zona, tipul de activitate, timpul alocat acesteia, numește obiecte, fenomene etc.; se alternează jocul individual cu cel colectiv, în zone/centre de activitate, asociate anumitor domenii: artă, bucătăria, materiale de construcție, jocul de rol, alfabetizare, matematică, mediul exterior, nisip și apă, științe naturale etc. (în ideea de individualizare a spațiilor); sistemul/pedagogia ,,Freinet"250 caracterizat(ă) prin tendința individualizării și personalizării demersului instructiv-educativ, propunând ca învățarea să se realizeze prin ,,tatonare 251 experimentală"252, munca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de exemplu, valorificat în exersarea comunicării scrise vezi și asocierea cu textul funcțional (scrisoarea, felicitarea, invitația etc.), prin prisma utilității pe care semne de diferite tipuri, litere, cifre, desene etc. o au în cadrul acestuia. Cuvântul-cheie corespunzător acestei realități a preșcolarității, alfabetizarea ca ,,alfabetizare emergentă" presupune așadar, prin prisma celor prezentate supra, ,,conștientizarea timpurie de către copii a limbajului scris", precum și ,,atitudinea lor față de acesta"290, constituindu-se, de altfel, în primul stadiu în procesul de abordare/dobândire a citit-scrisului291. Important este să
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
valorificat în exersarea comunicării scrise vezi și asocierea cu textul funcțional (scrisoarea, felicitarea, invitația etc.), prin prisma utilității pe care semne de diferite tipuri, litere, cifre, desene etc. o au în cadrul acestuia. Cuvântul-cheie corespunzător acestei realități a preșcolarității, alfabetizarea ca ,,alfabetizare emergentă" presupune așadar, prin prisma celor prezentate supra, ,,conștientizarea timpurie de către copii a limbajului scris", precum și ,,atitudinea lor față de acesta"290, constituindu-se, de altfel, în primul stadiu în procesul de abordare/dobândire a citit-scrisului291. Important este să se asigure
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și vorbește de manieră egocentrică și atunci când este în societate" [trad. ns.] (Piaget 1923: 56). 80 Pentru exemple, vezi Mitu-Antonovici 2005: 8. 81 ,,Educația în slujba vieții" este, în această concepție, opusul ,,educației dominației" (Rosenberg 2005: 22). 82 Conceptul de alfabetizare include, într-o posibilă accepțiune, capacitatea de a citi și de a scrie, implicând trei componente: adaptarea, puterea și starea de grație Liliana Tolchinski, apud Dumitrana II 1999: 9. 83 Vezi, pentru prezentarea raportului psihologie pedagogie/istoria pedagogiei didactică metodică
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
bugetul Ministerului Educației și Cercetării, sumele necesare plății acestora fiind cuprinse în contractul prevăzut la art. 41. ... Articolul 45 (1) În aplicarea art. 20 din Legea nr. 116/2002 Ministerul Educației și Cercetării elaborează, organizează și aplica programe teritoriale pentru alfabetizarea adulților, care se aproba prin ordin al ministrului educației și cercetării. ... (2) La programele prevăzute la alin. (1) au dreptul să participe persoanele care au vârsta peste 14 ani și care se afla în una dintre următoarele situații: ... a) nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260130_a_261459]
-
cursurile învățământului obligatoriu, organizate potrivit legii; ... b) nu au finalizat cursurile învățământului primar, organizate potrivit legii; ... c) au frecventat cursurile învățământului primar, organizate potrivit legii, dar nu au acumulat cunoștințele de baza corespunzătoare acestuia. ... Articolul 46 Participanții la programele de alfabetizare, selectați conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, pot beneficia de burse de alfabetizare, în condițiile și în cuantumurile stabilite anual prin hotărâri ale consiliilor locale, plata acestora fiind asigurată din bugetele locale. Articolul 47 Bursele de alfabetizare se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260130_a_261459]
-
legii; ... c) au frecventat cursurile învățământului primar, organizate potrivit legii, dar nu au acumulat cunoștințele de baza corespunzătoare acestuia. ... Articolul 46 Participanții la programele de alfabetizare, selectați conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, pot beneficia de burse de alfabetizare, în condițiile și în cuantumurile stabilite anual prin hotărâri ale consiliilor locale, plata acestora fiind asigurată din bugetele locale. Articolul 47 Bursele de alfabetizare se finanțează de la bugetele locale, scop în care consiliile locale au obligația de a aproba anual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260130_a_261459]
-
de alfabetizare, selectați conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, pot beneficia de burse de alfabetizare, în condițiile și în cuantumurile stabilite anual prin hotărâri ale consiliilor locale, plata acestora fiind asigurată din bugetele locale. Articolul 47 Bursele de alfabetizare se finanțează de la bugetele locale, scop în care consiliile locale au obligația de a aproba anual, prin bugetul propriu, fonduri cu aceasta destinație. Capitolul 3 Măsuri pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale Articolul 48 Nivelul venitului net lunar în funcție de care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260130_a_261459]
-
atingerea indicatorilor de program: 1. Dezvoltarea și furnizarea activităților de educație remedială (validarea învățării anterioare, detectarea lacunelor în pregătire, ore de recuperare, orientare psihologică și profesională, îndrumare etc.); 2. Dezvoltarea și furnizarea activităților de tipul "școală după școală" (cursuri de alfabetizare și de formare a abilităților numerice etc.); 3. Furnizarea programelor flexibile de educație de tip "a doua șansă" care urmăresc dobândirea competențelor de bază și dezvoltarea abilităților personale pentru cei care părăsesc timpuriu/abandonează școala, inclusiv pentru populația adultă. Atenție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269516_a_270845]
-
acreditate; ... e) serviciile publice și private destinate prevenirii separării copilului de părinți, cum ar fi centre de zi, centre de consiliere și sprijin pentru părinți etc.; ... f) serviciile de educație cum ar fi școlile, liceele, asigurarea transportului școlar, clasele de alfabetizare, mediatorii școlari, cursurile de educație parentală, cercurile și cluburile pentru copii, programele "școală după școală" etc., inclusiv serviciile oferite de organizațiile neguvernamentale acreditate etc.; ... g) furnizorii de servicii medicale de la nivelul comunității, cum ar fi medicul de familie, asistentul medical
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264472_a_265801]
-
precum și stimularea finanțării de către autoritățile publice centrale și/sau locale a participării la aceste programe a copiilor romi (inclusiv a altor categorii de copii vulnerabili în fața excluziunii educaționale); 3. continuarea programelor de tipul "A doua șansă" sau a celor pentru alfabetizare funcțională, în vederea corectării părăsirii timpurii a școlii*36) (inclusiv reducerea ratei analfabetismului), pentru copii, tineri și persoane mature, inclusiv cei din comunitățile cu populație majoritară romă; *36) Prin părăsire timpurie a școlii înțelegem situația persoanei care a abandonat școala/nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265007_a_266336]
-
timpuriu școala; 11. Dezvoltarea și furnizarea activităților de educație remedială (validarea învățării anterioare, detectarea lacunelor în pregătire, ore de recuperare, orientare psihologică și profesională, îndrumare etc.); 12. Dezvoltarea și furnizarea activităților de tipul "școală după școală" (în special cursuri de alfabetizare și de formare a abilităților numerice etc.); 13. Dezvoltarea activităților de tipul "școală de vară/duminică" și de grădiniță, în special pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile și familiilor acestora; 14. Furnizarea programelor flexibile de educație de tip "a doua șansă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264836_a_266165]