4,345 matches
-
considerare modelele judiciare din Europa, este clar că orice sistem care își propune eficiență și corectitudine trebuie să își fundamenteze acțiunile pe principii robuste de independență. În acest sens, revizuirea legislației românești este nu doar oportună, ci și necesară pentru alinierea la cele mai bune practici europene și internaționale. După cum s-a observat, independența justiției nu este un concept abstract, ci o realitate vie, care se reflectă în calitatea vieții de zi cu zi a fiecărui cetățean. O justiție independentă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
unui echilibru judiciar ce reflectă cele mai bune practici europene și își promovează un mediu legal coeziv și echitabil pentru toți cetățenii săi. Aceasta nu doar că va consolida încrederea în sistemul judiciar, dar va și asigura o mai bună aliniere cu mecanismele de justiție din spațiul european, contribuind la o integrare judiciară mai eficientă și mai profundă în cadrul Uniunii Europene. Este momentul ca România să facă următorul pas în modernizarea și armonizarea sistemului său de justiție cu realitățile și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și funcțiilor didactice de la Institutul Național al Judecătorilor și Procurorilor și Școlii Naționale de Grefieri. Revizuirea articolului 132 din Constituția României, care reglementează incompatibilitatea funcției de procuror, a intrat recent în vizorul reformei, vine ca răspuns la necesitatea unei alinieri la legislațiile europene, dar și la noile provocări sociale și juridice. În acest context, revizuirea articolului 132 devine esențială pentru asigurarea unei justiții independente și eficiente. Actualul text al alineatului (2) al articolului 132 stipulează că funcția de procuror este
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
magistraților, această revizuire poate contribui la creșterea calității actului de justiție în România. În concluzie, revizuirea articolului 132 din Constituția României, prin introducerea excepțiilor care permit procurorilor să ocupe funcții didactice, reprezintă un pas necesar în modernizarea profesiei judiciare și alinierea acesteia la standardele europene. Acest lucru implică un angajament continuu pentru îmbunătățirea calității instruirii juridice, promovarea cercetării în domeniul dreptului și asigurarea unei interacțiuni productive între universități și instituțiile judiciare. Schimbările aduse Constituției României, inclusiv cele din articolul 132, reflectă
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reformele propuse în România, asigurând că acestea vor fi în acord cu valorile și obiectivele comune ale statelor membre ale Uniunii Europene. În concluzie, revizuirea articolului 134 din Constituția României reprezintă un pas important în direcția consolidării sistemului judiciar și alinierea acestuia la standardele internaționale de independență și eficiență. Schimbările propuse sunt menite să aducă îmbunătățiri semnificative în procesul de numire, mobilitate și responsabilizare a magistraților, dar și să crească gradul de transparență și de control în ceea ce privește răspunderea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care statul român nu beneficiază de venituri adecvate la valoarea pieței pentru bunurile sale. De exemplu, în cazul unor contracte de concesiune de lungă durată, inflația și fluctuațiile pieței pot eroda semnificativ valoarea redevențelor inițiale. Un alt aspect relevant este alinierea la standardele europene. În Uniunea Europeană, actualizarea periodică a redevențelor este o practică comună, menită să asigure o concurență corectă și o valorificare optimă a bunurilor publice. Prin urmare, adoptarea unei astfel de măsuri în legislația românească la nivel constituțional
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
contractelor de concesiune ar putea descuraja practicile neconcurențiale și ar putea oferi o imagine mai clară asupra modului în care sunt valorificate activele naționale. În concluzie, revizuirea articolului 136 alineatul (4) din Constituția României pare a fi nu doar o aliniere la standardele europene, ci și un pas necesar pentru o mai bună administrare a patrimoniului public național. O astfel de schimbare ar putea aduce beneficii economice semnificative, ar putea crește eficiența administrativă și ar putea consolida statul de drept prin
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Prin urmare, revizuirea propusă nu este doar o ajustare tehnică, ci un angajament față de principiile de bună guvernare și de respectare a interesului comun. Aceasta este un exemplu de bune practici pentru alte modificări legislative necesare, contribuind la o aliniere continuă a legislației românești la standardele europene și la valorile democratice. ... 43. Alineatul (3) al articolului 140 se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează Parlamentului cel puțin
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
anuale și publice este o practică comună și eficientă în asigurarea unui control riguros asupra resurselor publice, un principiu pe care revizuirea propusă îl aduce și în legislația românească. Revizuirea articolului 140 al Constituției României reprezintă un pas necesar către alinierea la standardele de transparență și responsabilitate financiară practicate la nivel european. Modificările propuse oferă un cadru mai clar pentru activitatea Curții de Conturi și întăresc mecanismele de supraveghere a fondurilor publice, contribuind astfel la consolidarea democrației și la creșterea încrederii
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
mai justă. În esență, revizuirea articolului 140 nu este doar o chestiune de legislație, ci o reflectare a voinței colective de a avansa în direcția unei transparențe totale în ceea ce privește utilizarea banului public. Este o măsură care, prin alinierea la cele mai înalte standarde europene, poate inaugura o nouă eră de responsabilitate fiscală în România. Prin adoptarea acestor schimbări, România ar putea deveni un model de urmat în regiune, demonstrând că transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice sunt
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în România. În final, adoptarea unei astfel de revizuiri ar putea avea un impact pozitiv asupra percepției publice și asupra funcționării justiției constituționale. De asemenea, ar putea reprezenta un semnal puternic că România este dedicată îmbunătățirii sistemului său juridic și alinierii la cele mai înalte standarde europene, ceea ce ar putea spori încrederea partenerilor internaționali în angajamentul țării noastre față de valorile democratice și statul de drept. Astfel, revizuirea articolului 143 poate fi văzută nu doar ca o reformă internă necesară
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
strategică în contextul mai larg european și internațional. În concluzie, revizuirea propusă pentru articolul 143 din Constituția României reprezintă un pas înainte spre o justiție constituțională mai robustă și mai adaptată la exigențele actuale. Prin aceasta se urmărește nu numai alinierea la standardele europene, dar și consolidarea încrederii cetățenilor în mecanismele de control constituțional. ... 46. Literele a)-d) ale articolului 146 se modifică și vor avea următorul cuprins: a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
concluzie, revizuirea art. 146 din Constituția României, așa cum este propusă, reflectă o evoluție naturală și necesară în contextul contemporan, răspunzând la cerințele unei societăți dinamice și ale unei guvernări transparente și responsabile. Aceste schimbări propuse aduc o mai bună aliniere a României la practicile constituționale europene și pot contribui la consolidarea statului de drept. ... 47. Alineatele (3) și (4) ale articolului 147 se modifică și vor avea următorul cuprins: (3) În cazul în care constituționalitatea tratatului sau acordului internațional a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în Franța, tratatele internaționale au o autoritate mai mare decât legile naționale, odată ce sunt ratificate și publicate. Aceste comparații evidențiază faptul că propunerile de revizuire pentru articolul 147 din Constituția României nu sunt doar relevante, dar și necesare pentru alinierea legislației românești la standardele și practicile europene. Prin adoptarea acestor modificări, România ar urma un trend european de consolidare a statului de drept și de asigurare a unei mai bune coerențe și stabilități în aplicarea dreptului intern și internațional. Având
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un pas necesar, dar și un angajament față de menținerea și fortificarea unui sistem juridic robust, care să poată face față provocărilor secolului XXI. Este, de asemenea, crucial ca în procesul de revizuire să se aibă în vedere nu numai alinierea la standardele europene, ci și specificitățile naționale. O abordare echilibrată va asigura că modificările vor fi nu numai compatibile cu normele internaționale, ci și potrivite pentru contextul unic al României. Acest echilibru este esențial pentru a nu pierde din vedere
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
respectul față de deciziile curților constituționale ca parte esențială a statului de drept, iar sancțiunile pentru nerespectarea hotărârilor sunt bine definite. În acest sens, propunerea de revizuire a articolului 147 din Constituția României ar putea reprezenta un pas înainte în alinierea la aceste standarde, însă este crucial să analizăm modul în care se echilibrează întărirea autorității Curții cu protejarea independenței judiciare. Poziția unui judecător sau procuror ar trebui să fie una de echidistanță, iar imparțialitatea și autonomia deciziilor lor judiciare sunt
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
judiciar independent este crucial pentru un mediu economic sănătos, oferind certitudinea aplicării legii și protejând interesele de afaceri. ... 19. Mandatul Președintelui României - schimbarea la articolul 83, care prevede scurtarea mandatului Președintelui României la 4 ani, poate aduce o mai mare aliniere cu ciclurile electorale parlamentare, conducând la o mai mare stabilitate politică și, implicit, macroeconomică. ... 20. Interdicția organizării referendumurilor simultan cu alegerile - modificarea adăugată la articolul 90 subliniază separația proceselor electorale de cele de consultare populară prin referendum. Aceasta poate preveni
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
influența direct direcția de dezvoltare economică a României și poate consolida poziția sa pe scena internațională. ... 43. Tranziția la mandatul Președintelui României - articolul 154, cu noua sa adăugare, pregătește tranziția la mandatul de 4 ani pentru Președintelui României, asigurând o aliniere cu ciclurile electorale și o mai mare coerență în politica internă. Acesta poate avea un impact benefic asupra continuității și stabilității politicilor macroeconomice, factori importanți în menținerea unui mediu investițional atractiv și în asigurarea creșterii economice. ... Concluzii: În concluzie, modificările
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
103, care stabilește procedura de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, ar putea asigura o mai bună reprezentare a voinței electoratului în procesul de guvernare. Acest lucru ar putea conduce la o guvernare mai eficientă și la o aliniere mai strânsă a politicilor guvernamentale cu nevoile și interesele mediului de afaceri, permițând o mai bună colaborare între sectorul public și cel privat. Analizând modificările propuse la nivelul articolelor care reglementează funcționarea Guvernului și a ordonanțelor de urgență, precum articolele
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de top. Modificarea alineatului (1) al articolului 83, care prevede scurtarea mandatului Președintelui României de la 5 la 4 ani, cu exercitarea acestuia de la data depunerii jurământului în același an calendaristic cu alegerea Parlamentului, ar putea avea ca efect alinierea ciclurilor electorale prezidențiale cu cele parlamentare. Aceasta ar putea duce la o sincronizare a agendelor politice și la o potențială stabilizare a ciclurilor electorale. În plus, această modificare poate îmbunătăți coerența și eficiența procesului legislativ prin reducerea perioadelor de coabitare
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
angajamentelor internaționale și pe protecția intereselor naționale. Prin aceste modificări se subliniază importanța suveranității poporului român în luarea deciziilor majore care afectează statutul țării pe arena internațională, precum aderarea sau retragerea din organisme și alianțe. Aceasta poate conduce la o aliniere mai strânsă a politicilor externe cu voința cetățenilor și la o mai mare transparență în procesul de aderare sau retragere din structurile internaționale, asigurând că interesele naționale sunt întotdeauna protejate și promovate corespunzător. În final, alineatul nou-introdus la articolul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și se rețin în conformitate cu dispozițiile Codului fiscal și normelor de aplicare ale acestuia. ... Secțiunea "Date de identificare a plătitorului" Caseta "Cod de identificare fiscală" - se completează codul de identificare fiscală atribuit plătitorului conform legii, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta. În situația în care, declarația se completează de către împuternicitul desemnat potrivit legii, aceasta se va completa cu codul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal competent persoanei ale cărei obligații sunt îndeplinite, precum și datele de identificare
ANEXE din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286580]
-
Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Coloana "Cod de înregistrare fiscală sediu secundar" - se completează codul de înregistrare fiscală atribuit fiecărui sediu secundar care are obligații de plată, conform legii, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta. Coloana "Suma datorată" - se completează cu suma reprezentând impozitul pe venitul din salarii datorată în perioada de raportare, conform legii, pentru fiecare sediu secundar care are atribuit cod de înregistrare fiscală. Coloana "Suma deductibilă" - se completează cu suma
ANEXE din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286580]
-
bugetul asigurărilor sociale de stat conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, astfel: Coloana "Date de identificare persoană decedată" - se completează cu codul numeric personal al persoanei decedate, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta, respectiv numele și prenumele persoanei decedate. Coloana "Certificat de deces" - se completează cu seria și numărul certificatului de deces, respectiv data decesului. Coloana "Date de identificare ale persoanei care beneficiază de ajutor de deces" - se completează codul numeric
ANEXE din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286580]
-
se completează cu seria și numărul certificatului de deces, respectiv data decesului. Coloana "Date de identificare ale persoanei care beneficiază de ajutor de deces" - se completează codul numeric personal al persoanei care primește ajutorul de deces, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta, respectiv numele și prenumele persoanei beneficiare. Coloana "Cuantumul ajutorului de deces" - se completează cu suma ajutorului de deces acordat, suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat conform legislației în vigoare la data decesului. Anexa nr. 1.2 - Anexa asigurat
ANEXE din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286580]