1,411 matches
-
îngerilor (constatări provinciale)“, 1917], „iarba moartă pălise văile și vitele pășteau mîhnite/zăream mai departe caii goi/au murit toți oamenii de pe pămînt, dar nu-mi dau/seama dacă e mai bine“ („Septembrie. Ciornă“) etc. Tzara însuși va mărturisi, în Almanahul Dada al lui Richard Huelsenbeck din 1920, că a tradus pe loc, special pentru a le citi, poeziile „Înserează“ și „Nocturnă“. Despre traducerea aproape literală în limba franceză și publicarea lor în revista Cabaret Voltaire, Zürich, 1916, p. 16 a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
masă lăcuită de sufragerie care se ține în trei picioare și o coadă de mătură, un șifonier cu cheie de care atârnă ciucuri croșetați, un corp de bibiliotecă pe rafturile căruia se ferfenițesc colecțiile Enigma și Urzica scrupulos complete cu almanahuri cu tot, o măsuță de telefon, două taburete de răchită. Toată această mobilă nu e dispusă ca într-o casă de om, cu un centru, o margine, un loc de trecere și unul de petrecere, ci ca într-un depozit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
une manipulation, Albin Michel, Paris, 1990 Cernăianu, Călin, Diplomația lupilor. Erată la literatura aplicației tactice din decembrie 1989, Editura Nemira, București, 1997 Chiriac, Mihai, Aniversare însângerată. Academia militară - decembrie 1989, Editura Militară, București, 2003 Ciobotea, Radu, După Revoluție, târziu..., Editura Almanahul Banatului, Timișoara, 1995 Cocan, Aurel Ioan Laurențiu, Trădare la nivel înalt, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999 Codrescu, Andrei, Gaura din steag (versiune în limba română de Dan Nicolaescu), Editura Athena, București, 1997 Codrescu, Costache (coord.), Armata română în revoluția din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
adăugită), Editura Marineasa, Timișoara, 1995 Mioc, Marius, Revoluția din Timișoara așa cum a fost. Mărturii ale răniților, arestaților, rudelor și prietenilor celor decedați în revoluție, Editura Brumar, Timișoara, 1997 Mioc, Marius, Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Lászlo Tökes, Editura Almanahul Banatului, Timișoara, 2002 Nicolaescu, Sergiu, Un senator acuză!, Editura Pro, București, 1996 Paleologu, Alexandru, Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor (convorbiri cu Marc Semo și Claire Trean, traducere de Alexandru Ciolan), Editura Humanitas, București, 1991 Patapievici, H.-R., Politice
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din 2008, din noul Cod silvic, multe dintre interesele pădurii sunt înlocuite cu interesele celor care o valorifică (caseta 18), consecința fiind și haosul din gestiunea actuală a fondului silvic<footnote Militean, R. (2009), „Aberații în noul cod silvic”, în Almanahul Mediului, nr. 1, Editura Eurolobby, București, pp. 97-102. footnote>. Caseta 18. Anomalii în Codul silvic (Legea nr. 46/2008) - Administrația parcurilor naționale și naturale depinde de entitatea (ROMSILVA) interesată de exploatarea pădurii, în principal - Dreptul de veto al Ministerului Agriculturii
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pollution potential of an industrial plant”, în Natural Resources and Energy: Non Dissipation and Management, vol. 4, nr. 3, pp. 25 30 Manea, G. (2008), Energii în așteptare, Editura IRE, București Militean, R. (2009), „Aberații în noul cod silvic”, în Almanahul Mediului, nr. 1, Editura Eurolobby, București, pp. 97-102 Mironescu, R. (2003), „Globalizarea în viziunea Parlamentului European”, în Buletin Informativ, nr. 1, Editura România de Mâine, București Mohanu, G., Ardelean, A. (1993), Ecologie și protecția mediului, Editura Scaiul, București Năstase, G.
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Laforgue și de la urmașii săi francezi de la Începutul secolului ori, În spațiul românesc, de la poeți ca Tristan Tzara, Ion Vinea și Adrian Maniu, - cu masca ambiguă de comediant tragic, ce introduce În spectacolul feeric o undă de angoasă, ca În Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / CÎte frînghii și În sîngerări orchestra”) sau În Sfîrșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? RÎd pentru reprezentația de sfîrșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o undă de angoasă, ca În Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / CÎte frînghii și În sîngerări orchestra”) sau În Sfîrșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? RÎd pentru reprezentația de sfîrșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal se deschide Însă și la pagini mai solare, conturînd imagini nu mai puțin tipice pentru o poezie fascinată de mirajul modernității. Acestei „poezii-ecran”, cum o numea În paginile Integralului Stephan Roll, nu-i pot
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
număr de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care o concretizează o Întreagă constelație de imagini, de la aceea a panoramei, a deschiderii caleidoscopice a privirii, la succesiunea afișelor, ferestrelor, mărcilor poștale, vitrinelor, panopliilor, garderobelor etc., cu corespondente În universul textual-scriptural: almanahul, atlasul, harta, albumul, catalogul, jurnalul, registrul, mașina de scris, - adică tot ce Îngăduie Înregistrarea, pe retina spectatorului sau pe hîrtie, a evenimentului devenit insolit, oferit ca știre și informație mai mult sau mai puțin inedite, palpitante, generatoare de fervori sau
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În care se exprimă viziunea totalizantă a lumii, Însumată În semnele ei, ca lume scrisă, dar și, pe de altă parte, ca univers În-scris, asumat, asimilat, aflat, oricum, În intimă comunicare cu obiectul. Este cazul suitei amintite, căreia le aparțin almanahul, atlasul, harta, albumul, jurnalul, registrul, catalogul - adică elemente care, paralel cu Înregistrarea lumii pe retină, Îngăduie imprimarea pe hîrtie, a obiectului / evenimentului devenit insolit, oferit ca informație mai mult sau mai puțin inedită, palpitantă, generatoare de fervori și neliniști. Și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la nivelul sugestiei unei maxime libertăți de mișcare, a jubilației ființei ce are revelația deplinei comunicări cu universul din afară, sînt prezente adeseori ca factori specific-modelatori ai viziunii simultaneiste. Așa se Întîmplă, de exemplu, În secvența a doua a poemului Almanah, ce Înscrie În cod spectacular elemente dintre cele mai diverse, situate sub semnul duminicii, al sărbătorii: Duminică duminică e o bomboană de mentă, E Dumnezeu În menagerie, amin glasul lămpilor, Trece cavalerul cu turnul Eiffel la butonieră, În flori de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
predilect, cum am spus, al poeziei moderniste a momentului, circul are, și În viziunea lui Voronca, semnificații simbolice bivalente. El se circumscrie În primul rînd ca spațiu și timp al acelei sărbători elementare despre care vorbea Jean Starobinski, precum În Almanah: Proprietarul circului salt mortal ca o reverență CÎte frînghii și În sîngerări orchestra, Echilibristul, din goană, surîde Doamnei din loja 34, Atletul Înaintează cu mușchi ca pietrele gîrlelor. Îmblînzitoarea, de aici, și calul dansează Întrerupt, Interior mă străbate ca un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cicatrice În argilă chemări, De la brîu cîmpul cu prepelițele În tolbă. (Invitație la bal) Sau: Supapă ora În alamă și disc, SÎngele face salturi de necrezut subteran, Aici pasul ca un cuvînt, geam deschis CÎmpul Între coaste plug sau pian. (Almanah) Cum a observat Încă Octavian Șuluțiu la apariția Invitației la bal, „Ilarie Voronca exprimă mișcarea prin static. Sau ascunde mișcarea”. Dinamica n-a dispărut Însă, cum susține recenzentul, „o dată cu ritmul și anumite legături gramaticale”. Căci dacă apelul la verb e
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
secolul al XVI-lea, și care a dăinuit cu îndărătnicie, întinzîndu-se în spațiu. Prin Farfara, madam Valsamaky era înrudită cu Goleștii, fiindcă mama acestora fusese Zoe Farfara. Hangerlii nu se aflau prin țară când numele Valsamaky era bine consolidat în Almanahul de Gotha al țării Românești. Aceștia era venetici curați, oameni noi. Insă Hangerliu fusese, oricât de efemer, domn, și urmașii săi, intitulîndu-se prinți, intraseră în alianțe cu familii domnitoare și cu aristocrația europeană. Familiile Valsamaky și Farfara, din mijlocul cărora
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
semnalat deja că acest gen de tranzit este lipsit de interes. Cu privire la acest subiect, iată o anecdotă legată de un articol apărut Într-un ziar al cărui nume Îl voi trece sub tăcere. Era vorba despre căsătoria unei altețe - În almanahul Gotha internațional -, eveniment pe care astrologul de serviciu Îl justifica plin de entuziasm printr-un „tranzit al lui Venus peste Soare”. Dat fiind faptul că Venus trece peste Soare la fiecare 224 de zile, altețea sa ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
s‐au publicat: „Domnul poporului”, de I. Adam; „Casa dracului”, „Răvaș e de la oaste” de Gheorghe; „Ciocârlia și cârtița”, de Tr.; „După ploaie” de Ioan V. Nestor etc. La rubrica „Foița ziarului Răsăritul” se publică: „Săptămâna literară” de Pamfil Șeicaru - Almanahul Societății Scriitorilor Români pe anul 1913 care face referiri detailate la conținutul revistei „Freamătul” (nr. 11 anul II ), la poeziile lui G. Tutoveanu. Mai apar: Cronica artistică - Expoziția de pictură A. 153 Georgescu‐Delahuși; Foița bibliotecii pentru popor, de Virgil
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tipografiile..." * Calendar de perete pe 1884... Calendar de perete pe 1884... și următorii ani (1886, 1894 1897) în trei colori, apare la tipografia Cațafany și era popularizat în „Paloda" din 25 decembrie 1893. * Calendarul nostru pe 1918 Un fel de almanah literar. A apărut în clocotul zilelor în care se consuma tragedia războiului. „Sufletul acestui „Calendar” a fost G. Tutoveanu, susținut cu cald entuzi asm de Al. Vlahuță, spune Dan Smântânescu în articolul „Academia Bârlădeană” în focul înfăptuirii idealului de unitate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fi fost dacă autorul, F.F., en umerând periodicele la care a colaborat bârlădeanul ar fi amintit ș i despre activitatea 296 lui la Academia Bârlădeană, a cărei președinte de onoare a fost în timpul refugiului de la Bârlad, despre scrierile sale din almanahul „Calendarul nostru pe 1918”, despre g ospodăria lui de la Dragosloveni unde „ușa era totdeauna deschisă și masa întinsă pentru prietenii săi scriitorii”: Caragiale, Grigorescu, Delavrancea, Coșbuc, Octavian Goga, Iosif, Dobrogeanu Gherea, Brătescu - Voinești - pentru unii având chiar camere rezervate; despre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1870 și de care ne desparte puțin timp...” Despre Centenarul 1870‐1970 semna un articol documentat prof. Mihai D. Mâță. Primul număr a publicat articole pe teme didactice, ale științei și culturii, dezvăluirea pasiunilor un ora, creații proprii, materiale de ... almanah: din tainele aritmeticii, jocuri de șah, probleme recreative, curiozități din lumea peșt ilor, matematică distractivă etc. Numerele 2 și 3, apărute în septembrie 1970, au fost dedicate festivității Centenarului, cu un comitet de redacție împrospătat, o tematică îmbogățită, în avantaju
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistei a fost Gheorghe Tomescu, un valoros profesor al școlii noastre. Revista era împotriva herbartianismului. Se tratau probleme de învățământ general, viața școlilor primare, cu problemele și greută țile ei.” Fără însă a diminua locul didacticelor, culturalelor, științei, problemelor de almanah și ... epigram elor. Ca aceasta... dedicată unuia ce‐ și dă cuvântul: Doi bani nu‐ți face legământul Oricâte‐ asigurări ne dai; Ți‐ai dat de‐ atâtea ori cuvântul E și firesc să nu‐l mai ai. G. Nelu, anul IV
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A fost peste două decenii redactor la rubricile culturale ale ziarelor Vremea nouă din Vaslui, Scânteia din capitală, Adevărul și revista Ethos a Fundației "Ștefan Bârsănescu". A colaborat cu poeme și epigrame la revistele Convorbiri literare, România literară, Contemporanul, Ateneu, Almanahul literar, Cronica. Tip. Dicționarul personalităților vasluiene (2001) și altele, în colaborare. NOVAC, Gruia, n. 22 noiembrie 1935 în jud. Soroca. Școală normală, absolvent al Facultății de Filologie Iași, profesor Gheorghe Roșca Codreanu, publică la Flacăra Iași, Vremea nouă, Gazeta de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cealaltă listă, pentru a obține idei originale, izvorîte din neobișnuitul asociațiilor. Tehnica „relațiilor impuse" se poate practica în forma cunoscută sub numele de „catalog" atunci când termenul al doilea al asocierii se alege la întîmplare, la deschiderea cărții, dintr-un dicționar, almanah, un catalog de produse, sau, in sfârșit, asocierea poate fi stabilită între obiectul pe oare dorim să-1 perfecționăm și orice altceva din imediata noastră apropiere (această formă de asociere forțată se numește „concentrarea pe obiect"). Încrucișând două sau trei liste
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
pe la ferestre Eu stau aici de-o viață-ntreagă Și toți în jur îmi spun „maestreʺ Și nimenea nu-mi spune „dragăʺʹ (Din „Umbreʺ vol. VI, Editura Centaur, Iași, 1991) Numai acesta să-i fi plăcut maestrului Aurel Leon? Deschid „Almanahul muncii din Ținutul Prutʺ, redactat de Toma Acatrinei, apărut sub patronajul Camerei de muncă Iași, în 1939, la Tipografia și Editura „Mantosʺ, C . Ne gri, 91, ca să mă conving că autorul tabletelor „Cafeaua de dim inea țăʺ n-a simțit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
patrulea repertoriu. Aceste carnete de adrese, voluminoase și foarte pline, erau utilizate în paralel cu anuarele imprimate, cu Bottin mondain, evident, dar și cu echivalentele sale din străinătate, Anuarul spaniol oficial al înaltei societăți, Debrett-ul englez etc. O colecție de Almanahuri Gotha, publicate până în 1944 în ceea ce era înainte ducatul de Saxe-Cobourg și Gotha, atestă vechimea acestui internaționalism de bonton. Anne-Catherine Wagner a arătat în lucrările sale, despre cadrele internaționale, diferențele între noua cultură internațională a cadrelor de întreprinderi expatriate și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și independenței naționale în perioada martie 1938 mai 1940, Editura Academiei, București, 1971, p. 107 165; Ph. Marguerat, Le III-e Reich et le pétrole roumain 1938-1940, Genève, 1977, p. 130-135 71 Armand Călinescu, Memorii (publicate de Al. Gh. Savu), în "Almanahul Lumea", 1983, p. 182 72 FRUS, 1939, vol. I, p. 175-176; Library of Congress, Washington D.C., Manuscript Division, Joseph Davies papers, Box 10; Gr. Gafencu, Derniers jours de l'Europe. Un voyage diplomatique en 1939, Egloff, Paris, 1946, p. 123-124
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]