2,520 matches
-
prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele" unele față de altele sau, introducând un grad suplimentar de reflexivitate, ca "altele" între ele și producătoare de alteritate internă și externă. Proiectul antropologic articulat astfel în jurul cuplului unitate / diversitate rămâne impregnat de pozitivismul său inițial și se prezintă ca diferențialist; căutarea invariantelor speciei umane poate de altfel întotdeauna să se transforme în relativism cultural extrem. Ca discurs situat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
istoric în sfera "celorlalți" pe care îi aducea din trecut sau de la antipozi, disciplina era plasată în centrul procesului de alterizare. Această deraiere este de acum bine identificată. Tendințele din ultimii douăzeci de ani, care definesc antropologia ca știință a alterității, constau în reluarea acestui discurs pentru a-l amenda "descentrându-l" (după expresia lui M. Kilani). Este vorba de o încercare de decontextualizare care nu schimbă problema fundamentală, ci o împinge cu o treaptă mai sus pe scara abstractizării. O
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
indică un raport social al cărui conținut concret trebuie să fie constant eliminat pentru a fi ridicat la statutul de finalitate disciplinară 95. Este vorba de un impas în care s-a împotmolit în special critica postmodernă. Dacă noțiunea de alteritate e considerată o producție socială (ceea ce este acum o evidență împărtășită și bine afirmată), atunci accentul cade pe procesul de alterizare. Alteritatea (în realitate, modurile ei de fabricare) reprezintă în sine un obiect de analiză, în calitatea ei de elaborare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
95. Este vorba de un impas în care s-a împotmolit în special critica postmodernă. Dacă noțiunea de alteritate e considerată o producție socială (ceea ce este acum o evidență împărtășită și bine afirmată), atunci accentul cade pe procesul de alterizare. Alteritatea (în realitate, modurile ei de fabricare) reprezintă în sine un obiect de analiză, în calitatea ei de elaborare centrală și constitutivă a întregului social; ea nu mai desemnează conținutul și vocația ultimă a corpusului antropologic. Există însă o tendință răspândită
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de fabricare) reprezintă în sine un obiect de analiză, în calitatea ei de elaborare centrală și constitutivă a întregului social; ea nu mai desemnează conținutul și vocația ultimă a corpusului antropologic. Există însă o tendință răspândită de a aborda cuplul alteritate / identitate într-un mod atât de relativizat, încât este ridicat la rangul de nouă dogmă speculativă: fațeta raporturilor sociale care îl desemnează se pretează de fapt, ca și altele, la o practică descriptivă care îl autonomizează și se inserează într-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sexelor, eventual cu promisiunea unei egalizări viitoare. Reevaluate din unghiul construcțiilor sociale și istorice, temele etnicității, identității, precum și ale genurilor s-au răspândit în științele sociale pentru a fi, de cele mai multe ori, reculturalizate. Reduse la ele însele, temele identității și alterității nu oferă decât o grilă de lectură trunchiată a realității. În schimb, ele recapătă sens dacă sunt reinserate în perspectiva antropologică a unei articulări a câmpurilor sociale și a dimensiunilor realității și dacă modalitățile prin care sunt produse sunt analizate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
chiar inițiatorii ei. Ea provine dintr-o echivalare a câmpurilor de intervenție. Asistența pentru țările sărace se suprapune, prin intermediul acordurilor între nivele instituționale omoloage, cu cea a "cartierelor dificile" din nord și din sud. Proiecția, pe această bază, într-o alteritate fantasmagorică intervine în calitate de supoziție a unei complementarități culturale a competențelor în acțiunea "socială" față de logica pură a economiei. "Reciprocitatea" este într-adevăr enunțată de multă vreme ca o dorință, condensând și exprimând astfel contradicțiile din cadrul ajutorului pentru dezvoltare. Realizarea ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consum lăudat și, opunându-i-se himeric acestuia din urmă, intervine ca un operator de valorizare a indivizilor, a grupurilor sociale și teritoriale și a bunurilor. Prin proclamarea și constituirea unei opoziții mondiale față de piață, purtătoare a unei negări a alterității și în același timp a glorificării ei, se reproduce așadar raportul de impunere și de dominație care leagă "nordul" (adică țările occidentale) de "sud". Într-adevăr, în interiorul acestui dispozitiv ideologic are loc o echivalare a "problemelor sociale" care exprimau cândva
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care le reproduce la scară proprie, pornește de la o negare a naturii sociale, istorice și politice a "problemelor sociale" pe care își propune să le atace. Ea nu poate apărea decât pornind de la o transformare a modurilor de idealizare a alterității, celălalt fiind în acest caz considerat identic cu sine în lumea unificată imaginar în jurul centralității pieței. Prin urmare, cei doi agenți senegalezi ocupă, în această construcție, și încă de la originea ei, o a treia poziție în înlănțuirea de confruntări sociale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
importante ale evoluției formelor de mediere ale politicului, astfel încât ansamblul asociațiilor poate juca de pe acum un rol central, glorificându-se ca emanație a "societății civile", încarnare a acesteia și creuzet al cetățeniei. Avem prin urmare posibilitatea să observăm importanța unei alterități imaginare chiar în locul în care s-a reunit o majoritate de subiecți, considerați ei înșiși străini și "alții". Logicile care sunt în joc, în această situație particulară, pornesc mai puțin de la o asimilare a străinului din interior și a străinului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt în joc, în această situație particulară, pornesc mai puțin de la o asimilare a străinului din interior și a străinului de la distanță care l-ar condamna pe cel dintâi la exterioritate. Ele se înscriu într-o încercare de dizolvare a alterității care urmărește desființarea simbolică a inegalității pozițiilor economice și sociopolitice și a ierarhiilor etnicizate devenite pregnante și ocupând cu insistență câmpul politic. Această eschivă imaginară este construită prin proiectarea ei simbolică simultan asupra cartierului și la scară mondială. Dimensiunea economică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și variate nuanțe de care trebuie să țină seamă. Un factor important ce poate determina sensul vieții sau destinul unei persoane îl reprezintă frustrările, conflictele și stările complexuale. Boala psihică nu înseamnă, în spiritul antropologiei psihopatologice, numai o stare de alteritate a persoanei, ci și un mod de viață, un tip de existență particulară, nevrotică, psihotică etc. Observația este acțiunea de a privi cu atenție ființele, lucrurile, evenimentele, fenomenele pentru a le studia, supraveghea și a trage concluzii asupra acestora. Ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cele douăsprezece elemente ne cufundă în vasta identitate a calității de om? Unde apare diferența, ca sursă a excluderii și agresivității, înlăuntrul acestei identități? S-ar părea că nici o identitate nu e îndeajuns de puternică pentru a estompa diferența și alteritatea existente în sânul ei. Desigur, altul e identic cu mine prin calitatea sa de om și prin setul de determinații pe care îl are, identic cu al meu: și el vorbește o limbă, și el are un sex, și el
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca irațional, obedient, servil, și insistă pregnant asupra diferenței dintre sexe și asupra puterii masculine ce trebuie să domine. Personajele feminine din cadrul poemului, care se dăruie cu pasiune bărbaților îndrăgiți, nu sunt de fapt atrase de virilitate sau de ineditul alterității, ci de aspectul temporar sau aparent de feminizare al acestora, de pasivitatea, frumusețea, vulnerabilitatea și dependența pe care aceste personaje masculine o afișează. Eroul trebuie să fie infidel pentru a-și dovedi bărbăția, natura distinctă.719 Imaginea negativă a taților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dar nu-mi dau bine seama cum de s-a aflat el Însuși Într-o situație asemănătoare. - Și totuși, continuai eu, știi foarte bine că În Sofistul demonstrează că principiile primare sunt În număr de cinci, și anume: ființa, identitatea, alteritatea și apoi, pepozițiile patru și cinci, mișcarea și stabilitatea 2. În Philebos, folosind un alt gen de clasificare, notează că mai Întâi au existat infinitul și finitul, apoi Împreunarea unuia cu celălalt, care se află la originea oricărei creații; pe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
unit se desface și se separă din nou1. După părerea mea, această a doua diviziune nu este decât o replică la prima, deoarece creația corespunde ființei, infinitul corespunde mișcării, iar finitul - stabilității; principiul unirii corespunde identității, iar cel al separației - alterității. Dar, chiar presupunând că aceste două diviziuni nu corespund perfect una cu cealaltă, În orice caz rămâne stabilit că Platon a fost acela care a clasificat astfel toate lucrurile, și Într-un caz, și În altul, În cinci genuri șgeneț
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În mai multe secțiuni. Nu Încape Îndoială că pe ființele fără moarte șmonimaț și divide le priveștede ce ele posedă mai multă coeziune internă și că evită pe cât posibil orice diviziune și orice separare. Nu-i mai puțin adevărat căprincipiul alterității le amenință Întru câtva și pe ele și, În substanțele inteligibile, provoacă raporturi inegale și uneori «forme» mai mari decât intervalele care separă corpurile În spațiu. Iată de ce Platon, ridicându-se Împotriva celor care declară că Universul șto panț este
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
uneori «forme» mai mari decât intervalele care separă corpurile În spațiu. Iată de ce Platon, ridicându-se Împotriva celor care declară că Universul șto panț este Unul șto henț, afirmă În schimb că există «ființa» șto onț, identitatea șto tautònț și alteritatea șto heteronț 1. Ca un element comun, «mișcarea» șhe kinesisț și starea șhe stasisț. O dată acceptate aceste cinci principii, nu este de mirare că și fiecare dintre cele cinci elemente corporale șsomatika stoicheiaț apare ca o copie și ca o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
focului și al mișcării. Natura dodecaedrului are proprietatea de a conține În sine toate celelalte «figuri». Poate trece deci drept imaginea ființei raportate la universul corporal. Cât despre celelalte două corpuricare au mai rămas, icosaedrul participă cu precădere la principiul alterității, iar octaedrul la acela al identității. Iată, așadar, de ce acest ultim corp produce aerul, (E) care Închide În el orice substanță Într-o singură formă. Celălalt corp produce apa care, prin amestec, ajunge să aibă numeroase Însușiri. Prin urmare, dacă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care, prin felul cum se formează, ține și de o categorie, și de alta, dar prin propria sa natură este impară 1. Așadar, deoarece natura sensibilă și corporală se află divizată În mai multe părți printr-o serie necesară a alterității, care Îi este Înnăscută, s-ar fi cuvenit ca primul număr al acestor serii să nu fie nici primul număr par, nici primul număr impar, ci un al treilea număr, compus și din paritate, și din imparitate,În așa fel
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
capăt acestei dizolvări și, cum materia avea tendința de a se despărți În două, el a așezat În centru unitatea șhe monasț, În așa fel Încât să Împiedice procesul de divizare a Universului șto panț. Pluralitatea lumilor provine, așadar, din alteritate, care este proprie indeterminismului; totuși, influența identității și a determinării a făcut ca această pluralitate să devină impară, și impară În maniera pe care am expus-o, deoarece acest principiu nu a Îngăduit naturii să se extindă dincolo de ceea ce i
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ca irațional, obedient, servil, și insistă pregnant asupra diferenței dintre sexe și asupra puterii masculine ce trebuie să domine. Personajele feminine din cadrul poemului, care se dăruie cu pasiune bărbaților îndrăgiți, nu sunt de fapt atrase de virilitate sau de ineditul alterității, ci de aspectul temporar sau aparent de feminizare al acestora, de pasivitatea, frumusețea, vulnerabilitatea și dependența pe care aceste personaje masculine o afișează. Eroul trebuie să fie infidel pentru a-și dovedi bărbăția, natura distinctă.719 Imaginea negativă a taților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
România și Basarabia trebuie să se despartă de straiele patriarhale, de poncifurile unei ideologii perimate, comuniste și naționaliste, care i-au ținut pe români în mizerie și înapoiere, făcându-i inapți să susțină examenul comparației, să întâmpine, cu folos, provocarea alterității. Diversiunea fondului autohton, conservator și intolerant, îmi pare, pe termen lung, mai nocivă decât pretinsele influențe ale străinilor, care, de la „pașoptiști” încoace, tind mereu să tulbure specificul nostru candid și... îmbâcsit. Paginile ce urmează vă invită să reflectați asupra acestor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
indiferenți la soarta confraților aflați - printr-un dramatic accident al istoriei - în afara granițelor României, iar basarabenii, abandonați atât timp (asta este convingerea lor), refuză să-și recunoască adevărata identitate. În ambele ipostaze e ușor de depistat un îngrijorător grad de alteritate a ființei... Unirea la români, care, iată, nu se întâmplă, este și va rămâne un subiect de reflecție, având valențele unui adevărat test, pe care partea gânditoare a acestei națiuni trebuie să-l treacă. În epoca pe care o traversăm
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Atracția cavernei - substitut al pântecului matern primordial - transformă realitatea Într-o prezență insuportabilă. Gândirea și scrierea sunt primele victime ale conștientizării obligației de a fi responsabil. Scrisul, ca formă a unui nou tip de raportare la realitate, mărește spaima de alteritate, de diferență și relevă tragedia de a nu putea să accepți o lume pentru care nu ai fost pregătit. Frica infantilă, resimțită Întotdeauna ca o absență - a mamei și a protectoarei „fuste materne”, a tatălui (bărbatul puternic, dominator, cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]