2,164 matches
-
justițiară Impunitate Prejudiciere Fără intervenție justițiară Succes Conduită de seducere Eșec Dorință de a plăcea Abținere sau împiedicare Poruncă îndeplinită Conduită de ascultare Poruncă primită Poruncă neîndeplinită Neascultare Această serie de opțiuni dihotomice este vectorul povestirii: în fiecare moment al alternanței autorul instalează o piedică sau derivație pe care Bremond (1981: 53) o aseamănă tra-gerii cu arcul. Situația inițială este momentul plasării săgeții pe arcul încordat; alternativa constă în a o lăsa să plece sau a o reține. Alegînd prima posibilitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
seama de gradul de preferință pentru anumite regiuni, de interiorizarea simbolurilor vizuale și lingvistice ale țărilor și orașelor. "Geografia cognitivă furnizează instrumente empirice pentru extinderea proxemicii la o semiotică a spațiului geografic"(W.Nöth, 1990:414). "Ca și coordonata temporală (alternanța muncă/odihnă, rutină/ sărbătoare), dimensiunea spațială este riguros structurată: space speaks (P.Fabbri, 1968:68); și această formă de comunicare, cultural determinată creează relația și sensul interacțiunii sociale. 10. SEMIOTICA ȘI MASS-MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA 10.1. Postmodernitate, identitate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sfârșit, mai multe cărți i-au fost consacrate Margueritei Yourcenar, dintre care putem menționa Marguerite Yourcenar, de la morale à l'écriture, urmărind trei direcții una tematică, ce urmărește figurile-efigii (justițiarul, iluminatul și gânditorul), una privind situarea scriitoarei față de protagoniști (în alternanța distanțare-identificare), și alta referitoare la comentariile sale în acest sens (din prefețe, postfețe, carnete de note și interviuri)6. În Arhitecturi paralele: Marguerite Yourcenar Vintilă Horia, Cecilia Latiș pleacă de la două texte definitorii Memoriile lui Hadrian și Dumnezeu s-a
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dar și a celor venind dinspre romanele sentimentaliste ori de analiză psihologică la modă în literatura română interbelică, în plus denunță și automatizarea limbajului însuși, care va risca să-și abandoneze funcția principală, cea de comunicare interumană. În zgomotoasa, vociferanta alternanță de avangardism, onirism, suprarealism și, mai nou, postmodernism, Paginile bizare s-au retras, o vreme, de pe scena, ce-i drept prozaică, a "autenticului". Șabloanele de gândire și expresie ale paradigmei literare de pretutindeni, denunțate parodic de scriitorul român, vor fi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să le câștig simpatia? Dacă vreau să arăt cum a lovit dezastrul chiar în momentul în care-mi făcea mai puțină onoare, de ce să nu încep cu rafturile de cărți, cu Daniel răscolind biblioteca și căutând, prea târziu, o teză?" Alternanța e aproape un model fix, de la care Doctorow nu se abate decât pentru a introduce fragmente de ziar, de jurnal, scrisori sau intertext biblic. De aici și "amestecul generic al formelor de jurnal, istorie, teză și ficțiune" care o îndreptățeau
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de lagăr, aspecte la care se adaugă distanța mare până la Moscova și dificultatea de comunicare cu structurile superioare. În ce privește condițiile de viață și de muncă, apar diferențe atât între lagăre, cât și în interiorul aceluiași lagăr în diverse perioade, dar și alternanțe în durata de funcționare. Aici, "viața de zi cu zi a băștinașilor" are monotonia aspră a chinului: "Viața băștinașilor înseamnă muncă, muncă, muncă; frig, foame și vicleșug"139. Munca, însoțită de înfometare, este gândită ca un mijloc de exterminare, nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
având acces la arhiva personală a scriitorului și discutând direct cu acesta pentru redactarea biografiei, Ludmila Saraskina are competența de a confirma identitatea unor personaje soljenițiene cu persoane reale. De altfel, în cartea sa, ea utilizează deseori numele autorului în alternanță cu numele personajelor autobiografice ori scrie simultan ambele nume al personajului și al prototipului: Soljenițîn Nerjin, Kopelev -Rubin, Panin Sologdin etc. Foarte valoroasă este confirmarea care vine de la Dimitri Panin, cel care și-a însușit numele personajului din romanul Primul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
neînsoțite de nici un comentariu auctorial. Se împletesc în acest roman, ca și în povestirea discutată anterior, toate cele trei tipuri narative (auctorial, actorial și neutru). În schimb, în povestirile Gospodăria Matrionei și Mâna dreaptă, nu mai poate fi vorba de alternanța percepțiilor. Profunzimea perspectivei narative și caracterul homodiegetic fac imposibilă omnisciența. Astfel, în Gospodăria Matrionei, centrul de orientare este Ignatici, care își recunoaște limitele perceptive prin folosirea modalizatorilor (Matriona se temea "nu știu de ce de trenuri"). Centrul de orientare fiind naratorul-martor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
întrucât investigarea arhivelor seviciilor secrete este departe de a fi completă, astfel încât să permită o evaluare exactă a confruntărilor de pe „frontul subteran”. O altă caracteristică a serviciilor informative românești pentru perioada celui de-al doilea război mondial a constat în alternanța între succese și insuccese, iar explicația este dată de situația strategico-militară și politică în care se situa România, fiind de fapt un „beligerant de ocazie și succesiv al ambelor tabere” aflate în conflict. Pe timpul conflagrației mondiale, disputele frontului secret erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o parte, un minimum de consens privind regulile jocului și o dezbatere politică reală privind marile proiecte și, pe de altă parte, capacitatea de a da o clasă politică alternativă. Restaurarea democratică va scoate la iveală profunzimea înrădăcinării ei în alternanță, adică victoria socialiștilor în Ungaria și în Lituania și revenirea comuniștilor reciclați în Polonia. Alternanță impregnată de civilitate: acceptată de opoziție, nu cuprinde nici o ruptură brutală în diferitele tipuri de politică; o alternanță de tipul Pierre Bérégovoy și Edouard Balladur
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
marile proiecte și, pe de altă parte, capacitatea de a da o clasă politică alternativă. Restaurarea democratică va scoate la iveală profunzimea înrădăcinării ei în alternanță, adică victoria socialiștilor în Ungaria și în Lituania și revenirea comuniștilor reciclați în Polonia. Alternanță impregnată de civilitate: acceptată de opoziție, nu cuprinde nici o ruptură brutală în diferitele tipuri de politică; o alternanță de tipul Pierre Bérégovoy și Edouard Balladur, care a dat dovadă de o profundă maturitate politică. Mica Slovenie și-a permis luxul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
scoate la iveală profunzimea înrădăcinării ei în alternanță, adică victoria socialiștilor în Ungaria și în Lituania și revenirea comuniștilor reciclați în Polonia. Alternanță impregnată de civilitate: acceptată de opoziție, nu cuprinde nici o ruptură brutală în diferitele tipuri de politică; o alternanță de tipul Pierre Bérégovoy și Edouard Balladur, care a dat dovadă de o profundă maturitate politică. Mica Slovenie și-a permis luxul de a-și inaugura democrația printr-o coabitare, alegînd ca președinte pe fostul comunist Milan Ku(an și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Faptele educative și definirea paradigmelor / 28 1.5.2. Paradigme microparadigme / 30 1.5.3. Paradigme macroparadigme / 31 1.5.4. Paradigme metaparadigme / 34 1.6. Alternativele metodologice și schimbarea de paradigmă / 36 1.6.1. Practica și nevoia de alternanță metodologică /36 1.6.2. Diversitatea posibilităților aplicative / 38 1.6.3. Formarea educatorului și pentru alternanță metodologică / 42 Capitolul 2. Finalitățile educației: paradigma priorității formării competențelor versus paradigma transmiterii și însușirii cunoștințelor / 45 2.1. Finalitățile educației în fața schimbării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
31 1.5.4. Paradigme metaparadigme / 34 1.6. Alternativele metodologice și schimbarea de paradigmă / 36 1.6.1. Practica și nevoia de alternanță metodologică /36 1.6.2. Diversitatea posibilităților aplicative / 38 1.6.3. Formarea educatorului și pentru alternanță metodologică / 42 Capitolul 2. Finalitățile educației: paradigma priorității formării competențelor versus paradigma transmiterii și însușirii cunoștințelor / 45 2.1. Finalitățile educației în fața schimbării de paradigmă / 45 2.2. Capacități și competențe versus cunoștințe și priceperi / 48 2.3. Conceptul de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării / 101 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii / 108 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei / 111 4.5. Centrarea pe educat și alternanța metodologică / 113 4.6. Centrarea pe educat (pe învățare) versus centrarea pe educator (pe predare) / 117 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației 127 Capitolul 5. Metodele de învățare: paradigma priorității metodelor constructiviste versus paradigma metodelor clasice de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de soluționare, de reașezare conceptuală, de schimbare paradigmatică. • Mai ales în planul practicii metodologice poate avea loc afirmarea și diversificarea paradigmelor (micro-, macroși metaparadigme) în fiecare dintre structurile procesului educațional. Dar această complexitate nu poate fi realizabilă eficient decât prin alternanță flexibilă și integrată a soluțiilor de abordare efectivă, în spiritul căreia trebuie format și educatorul însuși. Pe acest fond interpretativ, corelat și cu metaparadigmele tratate în volumul anterior, a fost necesară aducerea acum în prim planul analizei a macro și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
le prevină, corecteze • extinderea educației pentru adulți în dezvoltarea individuală specifică, • educația pentru obținerea succesului fiecăruia, • dezvoltarea ecologică a personalității, după mediul individual propriu ș.a. 1.6. Alternativele metodologice și schimbarea de paradigme 1.6.1. Practica și nevoia de alternanță metodologică O soluție metodologică pentru schimbarea de paradigme s-a dovedit a fi găsirea și folosirea de alternative, ca o condiție semnificativă a eficienței actuale a metodologiei educației și care s-a impus cu certitudine, până la a primi valoare paradigmatică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
s-a impus cu certitudine, până la a primi valoare paradigmatică: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a indivizilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale și manageriale. Dar însăși paradigma alternanței, conturată astfel, este supusă schimbării: de la sensul tradițional oficializat al alternativelor educaționale instituționalizate (Pedagogia Montessori, Pedagogia Waldorf, Step by Step, Pedagogia Freinet ș.a.), la sisteme de concepere a procesualității în învățământ bazate pe comunicare sau orientate spre acțiune sau interacționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ș.a.), la sisteme de concepere a procesualității în învățământ bazate pe comunicare sau orientate spre acțiune sau interacționale sau informaționale (Cerghit, 2002, pp. 22-168) și până la sensul actual metodologic, aplicabil în rezolvarea efectivă a oricărei componente a procesului educațional. Motivarea alternanței, a diversificării în concepere și realizare a educației se află, nu neapărat numai în insatisfacțiile față de educația tradițională, ci și: • în interpretările, abordările date educației pentru dezvoltarea conform particularităților individuale sau a diferențelor contextuale, situaționale, • în fundamentările psihologice (pentru diferite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educației pentru dezvoltarea conform particularităților individuale sau a diferențelor contextuale, situaționale, • în fundamentările psihologice (pentru diferite modalități de compensare a dezvoltării psihice sau a recuperării, corecției sau a dezvoltării speciale, pentru aplicarea diferitelor teorii asupra învățării), • în definirea consecințelor pedagogice (alternanța obiectivelor, definirea curricula, a strategiilor, a criteriilor și metodelor de evaluare), • în raportarea la influențele, așteptările sociale (după diferite comunități, grupuri formale și nonformale, familii, rase, diferențe de gen), • în determinările economice (pentru formarea competențelor, a pregătirii pentru viața profesională
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca soluții conceptuale și metodologice. Procesul mai arată că, plecând de la căutarea eficienței practicii, de la analiza critică a problemelor ei conturate în aplicarea vechilor paradigme, se pot verifica variate ipoteze conturate, se pot construi modele aplicabile în noi condiții, programe. Alternanța metodologică curentă, nu numai cea instituțională, este cerută și de realitatea pregătirii pentru exercitarea unei profesiuni sau de integrare socială, ca o competență esențială, pe lângă cele de bază specifice, unde sunt necesar a fi activate, mobilizate integrativ cunoștințe și competențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cel puțin o alternativă, completă sau parțială, argumentată științific sau empiric, oficială sau privată, indiferent de vârsta educaților și se concretizează la nivelul fiecărui element al procesului educațional sau autoeducațional, la nivel școlar sau extrașcolar. Desigur că nu vom confunda alternanța metodologică, ca mod de schimbare rațională, oportună, reflexivă, prin cercetare, cu instabilitatea, nesiguranța, empirismul procedural cauzat conjunctural, prin imitație, neargumentat, fără un studiu, o analiză minimală a cerințelor și posibilităților contextului, a experiențelor, a așteptărilor, a dificultăților. Educatorul poate să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
performanță, a direcțiilor de reflecție critică asupra posibilităților de inițiativă. Căci toate acestea modifică atunci rolurile educatorului, prin corelare cu paradigma centrării pe educat și cu cea a leadershipului: ghid, mentor, asistent, facilitator, cercetător, observator, antrenor, consilier, îndrumător ș.a. Oricum, alternanța metodologică nu apare educatorului practician decât ca o succesiune teorie-practică, pe bază de acțiune-cercetare, o sursă pentru aprofundarea profesionalizării, pentru înțelegerea rolului și a parteneriatului, a câmpului de comunicare și colaborare, pentru abordarea procedurală a unei sarcini complexe, pentru depășirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stabilirea obiectivelor și în alegerea metodelor folosite de către educați, sub îndrumarea educatorului, ele devenind alternative de organizare, desfășurare. Fiind reluate în contextul paradigmei precizate, acum pot fi doar enunțate cele șapte categorii de teorii ale învățării care oferă câmp aplicativ alternanței metodologice: teoriile asupra înțelegerii, teoriile învățării prin rezolvarea de probleme, teorii ale construcției învățării în grup în situații formale sau nonformale, teorii asupra implicării operațiilor superioare ale gândirii critice, diversificarea prin combinarea diferitelor teorii, teorii asupra proiectării învățării în domeniul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de probleme, teorii ale construcției învățării în grup în situații formale sau nonformale, teorii asupra implicării operațiilor superioare ale gândirii critice, diversificarea prin combinarea diferitelor teorii, teorii asupra proiectării învățării în domeniul psihomotor sau pe teme predominant educative. Sau paradigma alternanței poate susține afirmarea atitudinii creative a educatorului față de prelucrarea, organizarea conținutului curricular dat, pentru facilitarea prezentării spre cunoașterea și înțelegerea lui directă de către educații îndrumați, în locul transmiterii tradiționale, așa cum apar în literatura problemei (apud Neacșu, 1999, pp. 176-182): • organizarea prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]