1,215 matches
-
au arătat, de multă vreme, necesitatea cooperării sociale pentru menținerea și consolidarea ordinii politice de tip democratic, cu atât mai mult cu cât s-a constatat că "dilema acțiunii colective n-ar apărea, poate, într-o lume a sfinților, dar altruismul universal este o premisă fantezistă, atât pentru acțiunea, cât și pentru teoria socială. Dacă actorii nu sunt capabili să-și ia angajamente credibile unii față de alții, ei vor pierde multe oportunități de câștig pentru toată lumea trist, dar rațional"68. Cooperarea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
avut cu el o explicație destul de tranșantă ne-au spus surorile ei, așa ca o ipoteză... de altminteri, ca o ipoteză sigură. Însă ea e o făptură atât de neascultătoare și fantastică, încât nici nu se mai poate vorbi! Tot altruismul, toate strălucitele calități ale inimii și minții - și toate astea chiar că le are, însă, pe lângă astea, capriciul, batjocurile - într-un cuvânt, e o fire diabolică și, pe deasupra, cu fantezii. Și-a râs acum pe față de maică-sa, de surori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
plângerea lui Portnoy (1969) este un roman ce își permite mai mult decât Herzog al lui Saul Bellow, publicat câțiva ani mai înainte, în același deceniu contestatar și revoluționar. Herzog și Portnoy sunt intelectuali evrei, oscilând între intelectualism și promiscuitate, altruism și individualism, cosmopolitism și respect față de valori tradiționale. Dacă structura romanului lui Bellow este afectată de sumedenia de scrisori imaginare concepute mental de protagonist, în romanul lui Roth, Portnoy monologhează pe canapeaua psihanalistului, făcând destăinuiri legitime în acest context, șocante
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și poate fi considerat] că etic] a virtuții (vezi capitolul 21, „Teoria virtuții”). vi. Etică social] budist] Etică social] budist] are la bâz] dou] considerente, care pot fi redate prin noțiunile de „preocupare” (grij]) și, respectiv, „drepturi”. Ea combin] principiile altruismului umanist cu noțiunea de ordine social], moral] și politic], toate aceste elemente fiind menite s] asigure bazele etice ale societ]ții. Deși formarea moral], ca o cale spre eliberare, reprezint] de fapt un ideal consecințialist, etică socio-politic] a budismului are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Buddha, pentru a-i putea ajuta și pe alții. La fel ca urmașii tradiției Tantray³na, adepții Mah³y³nei credeau într-un ideal superior, acela de Bodhisatva, care indică un angajament nelimitat fâț] de ceilalți, fiind expresia cea mai cuprinz]toare a altruismului. Buddha este cel iluminat, iar Bodhisatva este cel care aspir] s] devin] Buddha. Viața unui Bodhisatva este dedicat] practic]rii unor virtuți aparte, cum ar fi caritatea, r]bdarea, str]dania, meditația și înțelepciunea. Existența unui Bodhisatva se concretizeaz] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceeași r]splat] indiferent dac], întocmai ca in pildă despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus este foarte sever în ceea ce privește altruismul interesat (Lc. 18,9). În pildă despre P]storul cel bun și oile Sale, oile nu sunt conștiente de bun]tatea lor sau de r]splat]. R]splata de care vorbea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre lucr]torii tocmiți la vie, lucrezi toat] ziua sau numai începând cu ceasul al unsprezecelea (Maț. 20,1). Aceast] înv]ț]tur] proclam] lep]darea de sine, care atrage un altruism dezinteresat sau gratuitatea. Iisus este foarte sever în ceea ce privește altruismul interesat (Lc. 18,9). În pildă despre P]storul cel bun și oile Sale, oile nu sunt conștiente de bun]tatea lor sau de r]splat]. R]splata de care vorbea Iisus nu se obține printr-o urm]rire asidu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morală cere abținerea de la o asemenea conduit]. Dac] frecvență acestui comportament dep]șește un anumit nivel, de obicei media, atunci este vorba de egoism în sensul obișnuit al termenului. îi. Egoismul psihologic Aceia care percep egosimul (precum și opusul s]u, altruismul) din aceast] perspectiv] moral] și cred c] egoismul excesiv sau altruismul insuficient sunt printre principalele cauze ale majorit]ții problemelor sociale vor fi surprinși, contrariați și poate chiar șocați la citirea unor lucr]ri de etic]. În multe dintre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dep]șește un anumit nivel, de obicei media, atunci este vorba de egoism în sensul obișnuit al termenului. îi. Egoismul psihologic Aceia care percep egosimul (precum și opusul s]u, altruismul) din aceast] perspectiv] moral] și cred c] egoismul excesiv sau altruismul insuficient sunt printre principalele cauze ale majorit]ții problemelor sociale vor fi surprinși, contrariați și poate chiar șocați la citirea unor lucr]ri de etic]. În multe dintre acestea se susține c] toți indivizii sunt egoiști, iar egoismul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum ar fi sportul sau studiul istoriei. În str]dania să de a-și ajuta cât mai mult semenii, acest individ își dedic] tot timpul liber în scopul unor acte de altruism, renunțând la alte acțiuni benefice, care în mod normal i-ar aduce satisfacție. iv. Exclusivismul Anscombe și MacIntyre au militat pentru renunțarea în totalitate la sistemul etic bazat pe principii în favoarea unei abord]ri corespunz]toare a virtuții. Acest „exclusivism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atins probabil apogeul în scrierile multor scriitori victorieni din secolul al XIX-lea precum Ruskin, se bazeaz] pe supunerea femeii. „Virtuțile” la care se credea c] ar trebui s] aspire femeile reflect] adesea aceast] supunere - un exemplu clasic este „virtutea” altruismului, care a fost accentuat] de un mare num]r de scriitori victorieni. În ciuda acestei ambivalente bine fondate despre ideea de „virtute feminin]” totuși, multe femei din secolul al XIX-lea, incluzând un mare num]r care au fost interesate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concluzii legate de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab] decât creația special] a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de valoarea individualismului în cadrul statului (1903). Pe scurt, oricare ar fi meritele sau neajunsurile chem]rii adepților darwinismului social la acțiune, la o cercetare atent] argumentele lor sunt desființate. Nu este oferit] o temelie solid]. i. Sociobiologia: de la „altruism” la altruism Încheiem capitolul alocat eticii evoluționiste tradiționale, ins] consider]m c] nu s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab] decât creația special] a unui Dumnezeu bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unul de la altul, ci c] oamenii posed] un simț moral autentic și capacitatea de a distinge între bine și r]u. Acesta este aspectul care îi motiveaz]. S] analiz]m acum aspectele științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi care studiaz] comportamentul social (așa-numiții „socio-biologi”) (Wilson, 1975; Dawkins, 1976). Subliniez faptul c] nu este vorba despre bun]tatea dezinteresat] - adic] despre altruism în sens propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriu sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles în sensul metaforic al termenului, fiind de preferat scrierea între ghilimele: „altruism”. Atât teoria, cât și dovezile empirice în sprijinul amplorii „altruismului” biologic și al promov]rii acestuia de c]tre selecția natural] sunt sigure și bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles în sensul metaforic al termenului, fiind de preferat scrierea între ghilimele: „altruism”. Atât teoria, cât și dovezile empirice în sprijinul amplorii „altruismului” biologic și al promov]rii acestuia de c]tre selecția natural] sunt sigure și bine documentate. Deși victoria categoric] în lupta pentru existent] reprezint] cel mai bun rezultat posibil, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles în sensul metaforic al termenului, fiind de preferat scrierea între ghilimele: „altruism”. Atât teoria, cât și dovezile empirice în sprijinul amplorii „altruismului” biologic și al promov]rii acestuia de c]tre selecția natural] sunt sigure și bine documentate. Deși victoria categoric] în lupta pentru existent] reprezint] cel mai bun rezultat posibil, ea este adesea imposibil de atins, mai ales c] fiecare organism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cel mai frapant exemplu este acela al insectelor sociale: unele femele își consacr] întreaga viat] îngrijirii progeniturilor, f]r] a avea o viat] proprie (Hamilton, 1964a,b). Printre organismele mai apropiate de al nostru, exist] unul caracterizat printr-un mare „altruism” evoluționist (Trivers, 1971). Familia canin] se bazeaz] foarte mult pe cooperare în ceea ce privește hrană, aceasta fiind alocat] în întregime femelelor cu pui. Evident, oamenii sunt animale care au nevoie de acest „altruism” biologic și care se pricep foarte bine în a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de al nostru, exist] unul caracterizat printr-un mare „altruism” evoluționist (Trivers, 1971). Familia canin] se bazeaz] foarte mult pe cooperare în ceea ce privește hrană, aceasta fiind alocat] în întregime femelelor cu pui. Evident, oamenii sunt animale care au nevoie de acest „altruism” biologic și care se pricep foarte bine în a-l utiliza. Nu exceleaz] la capitolul van]toare sau lupt] sau chiar evitarea pericolului, ins] lucreaz] foarte bine împreun] (Isaac, 1983). Bineînțeles, aceast] abilitate și totodat] nevoie nu a ap]rut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
munc] era încununat] de succes aveau mai mulți copii decât ceilalți. Astfel, am evoluat de-a lungul timpului că „altruiști” de succes. În acest moment, devenim mai speculativi. Se pune întrebarea cum au avoluat oamenii pan] la a aplica acest „altruism”. Cum se face c] lucr]m atât de bine împreun]? Ipoteza principal] susține c] procesul evolutiv își pune amprenta din naștere asupra modului în care gândim. Mai concret, biologia ne-a programat un mod de a gândi favorabil cu privire la modelele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere biologic, aceste idei exist] datorit] faptului c] aceia dintre pretinșii noștri str]moși care au avut astfel de gânduri au supraviețuit și s-au reprodus într-o m]sur] mai mare decât ceilalți. Cu alte cuvinte, altruismul reprezint] o modalitate de adaptare, întocmai ca aceea a membrelor, a ochilor, a danturii și a brațelor noastre. Suntem ființe morale deoarece genele noastre, sub influența selecției naturale, genereaz] aceste gânduri cu privire la moral]. Acesta este fundalul empiric al noii etici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Darwin Seriously (Oxford: Basil Blackwell, 1986) Spencer, H.: Principles of Ethics (London: Williams și Norgate, 1892) Sumner, W. G.: The Challenge of Facts and Other Essays, ed.A. S. Kelle (New Haven: Yale University Press, 1914) Trivers, R.: „The evolution of reciprocal altruism”, Quarterly Review of Biology, 46 (1971), 35-57 Trivers, R.: „Foreword”, The Selfish Gene, R. Dawkins (Oxford: Oxford University Press, 1976) Van den Berghe P.: Human Family Systems: An Evolutionary View (New York: Elsevier, 1979) Wilson, E. O.: Sociobiology: The New Synthesis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voința formată. Sunt sociabili, se simt În largul lor printre oameni și grupuri mari, se afirmă, sunt activi, vorbăreți, le place ceea ce este excitant, stimulativ, au o dispoziție În general veselă, energică și optimistă. Aspecte centrale ale personalității lor sunt: altruismul, un comportament cooperant, cu tendința de a considera pe ceilalți la fel de simpatetici și gata să le ofere sprijinul. De asemenea, am utilizat Chestionarul Atitudini și opinii ale adolescentului implicate În procesul de achiziționare a produselor vestimentare, un chestionar de construcție
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]