1,200 matches
-
cooperativei. În doctrina cooperatistă clasică ideea acumulării unui fond de rezervă indivizibil și inalienabil, sub forma unui capital social colectiv asupra căruia nici un membru nu trebuie să aibă nici o pretenție, este considerat un principiu derivat din ideea mai generală a altruismului. Atunci când o cooperativă se găsește în situația de a fi lichidată, partea care rămâne după plata tuturor datoriilor nu este distribuită între membri, ci este utilizată în alte scopuri cooperatiste. Această idee se bazează pe aceeași atitudine altruistă față de capital
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și plasamentul informației, sugestii, opțiuni, consiliere în legatură directă cu problemele psihosociale sau didactice; • inocularea speranței care este un ingredient psiho-afectiv, absolut necesar oricărui debut de activitate intraclasă; • universalitatea presupune conștientizarea faptului că nici o problemă nu este unică și personală; • altruismul; • reluarea și corectarea unor obișnuințe comportamentale; • dezvoltarea tehnicilor de socializare: învățarea socială, dezvoltarea competențelor interacționale; • coeziunea grupului: - intensificarea comunicării între membrii grupului; - niveluri înalte ale încrederii; - asumarea normelor de grup; - stabilirea rolurilor; • Catharsis-ul individual și de grup; • includerea factorului
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sunt personalități antisociale: "sunt interesate doar de ele însele, inerent amorale, insensibile și necinsite; își sapă breșe în standardele sociale și legale pentru a-și deschide calea; nu suferă de vinovăție, deși pot mima calități umane de empatie, grijă și altruism"18. Iar acest proces de manipulare de către corporatocrație prin îndatorare, mituire și obligații politice se numește GLOBALIZARE, ne explică "Zeitgeist". Rezultatul? Din primele 100 de economii mondiale clasate pe baza PIB, 51 sunt corporații și 47 din cele 51 sunt
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de dezidentizare, arată studii recent întreprinse. Ieșit din timp și spațiu, devenit anonim și temerar prin neasumarea identității, individul uman își eludează istoria personală, își pierde conștiința de sine și sensul alterității. Alteritatea face referire la capacitatea de empatie și altruism autentic față de celălalt, și nu la performanțele actoricești individuale de a accesa seturi de roluri și personalități multiple. Acesta este un semnal de alarmă al erei informaționale, dacă nu cel mai important. Era informațională reclamă "magistrale" de gândire, vedere, vorbire
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sustenabilitate și diversitate culturală. Dezvoltarea sustenabilă, în acest caz, este procesul de identificare integrativă a comportamentelor și a unui stil de viață al fiecăruia dintre noi care să releve atribute profund umane: competențe autoreflexive, angajamente sociale și politice, empatie și altruism. Dezvoltarea durabilă a lumii devine, în ultima accepțiune, o preocupare politică și o garanție complementară pentru reglarea asigurării bunăstării generațiilor prezente, fără a reduce șansele viabilității generațiilor viitoare: șanse socio-culturale, economice și cele care țin de habitatul natural. În ultimii
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lumii prin limbaj 31. Comunicarea cu Celălalt nu este interpretată în termeni de "asemănare" și/sau "diferență", de "identic" și/sau "diferit", ci în cel al înțelegerii constructive a altui popor sau altei culturi, atitudine ce implică toleranță, simpatie și altruism. Există numeroase ipostaze ale spațiului în funcție de abordare, spații predilecte ale modernității fiind de pildă cele ale limbajului (relațiile de continuitate sau discontinuitate dintre semnificat-semnificant): Saussure și spațiul sistemic al limbajului, Derrida și destabilizarea structurii spațiale și referențiale a limbajului, Lacan
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de specialitate și o frumoasă cultură generală. Pasiunea pentru filozofie și beletristică era tot atât de fierbinte ca și aceea pentru matematică, formând o făclie, cu care a luminat sufletul elevilor. El a desfășurat și activitate publicistică, aceasta fiind o expresie a altruismului său intelectual. Paginile revistei „Avânturi culturale” cuprind articole, recenzii și cronici semnate de profesorul N. Gaiu. O altă publicație bârlădeană la care a colaborat a fost „Îndrumări pedagogice” (Ion N. Oprea, op.cit. p. 357). Aici , publică articolul Spiru C. Haret
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și critice ale subiecților n-au fost câtuși de puțin anulate. Motivele de a spera nu sunt neînsemnate: în ciuda inflației nevoilor de noi mărfuri, individul continuă să trăiască pentru altceva decât pentru bunuri materiale trecătoare. Idealuri ca iubirea, adevărul, dreptatea, altruismul n-au falimentat: niciun nihilism complet, niciun „ultim om” nu se profilează la orizontul timpurilor hipermoderne. Dacă noul regim de piață n-are de ce să fie pus la stâlpul infamiei, n-avem nici de ce să-l înălțăm în slăvi. Contemporan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nostru e feeric, consensual și lacrimogen, este cel al bunătății totale, al darului consumat și mediatizat, al cadoului promis, expediat și uitat. După consumul demonstrativ rezervat claselor bogate, vine la rând supralicitarea Binelui televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vecinătate slăbesc, aceasta nu se petrece în beneficiul claustrării domestice, ci în cel al unei „sociabilități lărgite” mai selective, mai efemere, mai emoționale, altfel spus, în ton cu etosul hiperconsumativ. Anihilarea valorilor?tc "Anihilarea valorilor ?" Consumul-lume abolește oare încrederea socială, altruismul și empatia? Nu există nicio îndoială că în societățile noastre vedem răspândindu-se o largă neîncredere în responsabilii politici și în elitele economice. Unii observatori semnalează difuzarea neliniștitoare a cinismului în corpul social, o proporție importantă a populației, mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Alexandescu, Magda Isanos, Iulia Hașdeu, Ciprian Porumbescu, Ion Minulescu, Vasile Militaru, Alexe Mateevici, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, cupletele lui Constantin Tănase... Ba și bancuri, umor. Versul folcloric este marea bogăție, oferit, mai ales tineretului cu largă inimă, o risipire de altruism intelectual a Doamnei pentru români. Cerem scuze cititorilor noștri dacă unele texte expuse din aduceri aminte nu corespund întru totul originalelor, dar la 90 de ani trecuți este de admirat ceea ce ni se dăruiește. Întâlnind-o, mărturisim, ne-am
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
președinte al acestei supreme instituții academice (1944), devenind chiar președinte al celui de-al XIV Congres Internațional de Sociologie (1939). Valorosul om de știință și pedagog a publicat numeroase lucrări de sociologie și sociologia educației, între care amintim: Egoism și altruism (1904-teza sa de doctorat), Sociologia războiului (1915), Sociologia monografică - știință a realității sociale (1934), Sociologia militară. Introducere în sociologia politică (1935), Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii (1939), La science de la réalité sociale (1941), Un an de activitate în afară de țară
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca o componentă a Marii Naturi, deviza poeziei japoneze, a devenit și unul din dezideratele scriiturii mele. Lipsa de sofisticare, dar nu de nuanțe, a discursului este cea care se potrivește cel mai bine stării mele sufletești (o oscilație între altruism și nihilism, adesea doar un fals cinism care ascunde empatia față de semeni, socotită cumva rușinoasă, apanaj al firilor slabe). Iar inversările de situații, schimbările de direcții în planul banalului cotidian, în cel al profunzimilor sufletești ori chiar în ordinea cosmică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nicio instituție profesionistă de cultură în 2000, avea totuși una, pe care însă nu a știut să o păstreze... Fără să fiu deloc drastic, încăput pe mâna unor veleitari de periferie, animați mai curând de resentimente decât de generozitate și altruism, cu un juriu de mică literatură, condus de Mihai Cimpoi (istoric literar stimabil, dar necunoscător al svungului literaturii române actuale), după 2003, Concursul a degenerat într-un fel de serbare școlară, absolut fără niciun ecou. După părerea mea, nu poți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ar fi, nu poți influența piața și prețurile. Am auzit mult prea des prostia fudulă cum că oricare întreprinzător face un serviciu social deosebit, dă de lucru, ca să nu moară de foame semenii lui, frații lui, sacrificându-se pe altarul altruismului. Ce mistificare! Întreprinzătorul X nu ar exista fără amărâții cu 500 lei pe lună, iar profitul lui este cu atât mai mare cu cât salariile sunt mici și prețurile mari. Ca să nu rămână mai prejos, și Președintele se zbate ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
determin voința în actul moral (adic ceea ce ne face s acționm sau s lucrm într-un fel sau altul, Ralea caut rspunsurile la aceast problem, rspunsuri grupate în câteva categorii tipologice. El abordeaz astfel, pe rând: Morala simpatiei (cu problemele altruismului și devotamentului, alctuind cea mai rspândit teorie, în care cea mai mare parte a tipurilor de civilizație au considerat iubirea, comptimirea, mila ca prime condiții ale unei bune purtri. Sunt citate, în acest sens, buntatea și mila, care figureaz în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cunoaște meschinria și egoismul și nu e nevoie de nici o porunc sau de vreo amenințare, ca s se risipeasc cu drnicie. Numai cei lipsiți au nevoie de impulsia datoriei ori a pedepsei spre a împrtși și altora propriile bogții. Simpatia, altruismul, buntatea, nasc singure, spontan. Dar aceast form generoas a vitalismului, exacerbat sau interpretat tendențios de Guyau și Nietzsche a fost, într un anume fel, sancționat de Ralea, care nu a aderat principiilor și ideilor filosofului german al supraomului. Contrazicându-l
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a nu interveni. Oricum, senzația celui „pasat”, eludat, boicotat trebuie să fie înfricoșătoare: să rămâi singur în fața sistemului care nu iartă, pentru că, nu-i așa? „sunt destui șomeri care așteaptă la porțile întreprinderii”. La noi, în Est, există mai mult altruism, mai multă colegialitate, ai zice, dar asta vine și dintr-un deficit de rigoare, din mai puțin spirit geometric - o delăsare moștenită din comunism -, și nu demonstrează neapărat cine știe ce candoare „funciară”. Deși, nici candoarea nu lipsește. 20 iunie, marți Hanovra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Luana apelă la Ștefan. Vorbiseră foarte puțin în ultima vreme, doar atunci când, unul sau altul, din politețe, dădea un telefon de complezență și ea se așteptă la o reacție din cea mai rece. Escu, însă, epuizase între timp rezerva de altruism și răbdare. Apelul ei întruchipă rampa de lansare a unei acțiuni, strategice și susținute, menite să o readucă, pentru totdeauna și cu acte în regulă, în viața lui. În absența unei reacții potrivite și inspirate din partea celuilalt care, cu stoicism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
poartă hanoracul peste costum și al cărui aspect ascetic ascunde un deșert de tristețe și monotonie. Wiesler asistă la proliferarea răului al cărui agent devotat este, la dizolvarea existenței celor doi, constrînși să facă compromisuri și într-un moment de altruism?, de slăbiciune? intervine și este prins în joc, un joc extrem de periculos, cel al umanizării sale, un proces invers spălării creierului. Eliminîndu-l pe celălalt "coleg", are posibilitatea de a mistifica rapoartele în favoarea grupului de scriitori de o naivitate pe alocuri
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
aură roșuînchisă, un gând riguros, calculat, al unui logician ca o aură galbenă, iar un gând nobil, curat, ca o aură violet-roșietică [30]. Acestea se pot asocia cu caracterul animal, oxidant (roșu), cu un caracter intermediar între egoismul animal și altruismul spiritual, neutru (galben), respectiv cu un caracter superior, spiritual, reducător (violet). Spiritualizarea omului poate fi discutată și în legătură cu modificările în culoarea aurei induse, lor înșile, de cei care, încercând by pass-area unei părți a șirului de reîncarnări (v. §II.4
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
practic o metodă didactică, ci o metodă de stimulare a creativității ce se poate insinua în discuții, dezbateri și “ în general “ atunci când se urmărește formarea la elevi a unor calități imaginative, creative și chiar a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism). Metoda asaltului de idei (brain=creier, storm=furtună) are drept caracteristică separarea procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare, de evaluare a acestora (care are loc ulterior) de aceea este supranumită filosofia marelui DA sau metoda evaluării amânate
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
persoane și regăsire și transfer de cunoștințe. Abilitățile și calitățile intermediarilor sunt: pentru « stewards » primare: capacitate analitică, cunoașterea domeniului implicat, a conținutului cunoștințelor, capacitate de a inventa, de a asculta, încredere în oameni, eficacitate în acțiuni și secundare: curiozitate intelectuală, altruism, capacitate de a aborda alte persoane, de a face interviuri, de a răspunde la solicitări, credibilitate, experiență. Pentru cercetători acestea sunt: primare: cunoașterea managementului cunoașterii, domeniului implicat, curiozitate intelectuală, capacitate de a relaționa cu oamenii, de a face interviuri, de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
a face interviuri, de a răspunde la solicitări, de cercetări online și secundare: încredere, experiență, capacitate analitică. Pentru brokeri, abilitățile sunt: primare: încredere, experiență, credibilitate, capacitatea de relaționare, de a răspunde la solicitări, de cunoașterea firmei și secundare: capacitate analitică, altruism, spirit de observație, curiozitate etc. Ceea ce se remarcă sunt: varietatea calităților pe care intermediarii trebuie să le posede; profilul multidisciplinar al abilităților: management, economie, psihologie, sociologie, tehnică și informatică. Intermediarii vor prolifera și apar firme specializate de intermediere. 8. Cunoașterea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
omul nu are deloc nevoie. Dacă mediul economic s-ar limita la ceea ce omul are cu adevărat nevoie, nimeni nu s-ar mai afla în nevoi. Ar fi o problemă de repartiție și de distribuire; ar fi o chestiune de altruism; ar însemna să ne punem întrebarea dacă se poate renunța la economia bazată pe aviditate și pe ostentație, care stimulează și aprinde întotdeauna, și numai, instinctele. Deschiderea la dimensiunea spirituală Cererea pâinii zilnice vrea să însemne: mulțumește-te cu pâinea
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]