1,059 matches
-
mare grijă, fiind foarte bune de leac și de dragoste. Întocmai ca la Paște, se mănâncă ouă roșii, pască și cozonac și miel. De teama strigoilor și ielelor, casele, mormintele și biserica se împodobeau cu flori, frunze și crengi de alun, nuc, paltin sau leuștean. În ziua de Ispas nu trebuie să se dea foc și sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima rea în casa ca focul; și sare nu se dă, pentru că
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI 2014. Tradiții și obiceiuri by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62184_a_63509]
-
facerea lumii, a frumosului dăinuitor) a făcut casă bună cu litera scrisă. În combinațiile acesteia - de ordinul miilor de vibrații în funcție de contextele oferite a dat naștere la cuvinte, adică la semne. Abia de aici încolo, scriitorul vine cu nuielușa de alun, dându-le semnificații și poziții, creând minunate câmpuri de înțelesuri. La acest nivel, ori în acest stadiu, se instalează confortabil știința autorului - de a relata, de a descrie, (vai...ieri, de a zugrăvi!), de a-și imagina, de a transpune
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
resemnării. Toate arborate sub egida expresionismului: "Pe fruntea mea trece metal înghețat/ Paianjeni îmi caută inima./ Este o lumină ce se stinge în gura mea.// Noaptea mă aflam pe o câmpie arsă,/ Înmărmurit de murdăria și praful stelelor./ În tufișul alunului/ Din nou răsunau îngeri de cristal." (De Profundis) Dacă ar fi să stabilim niște coordonate de afinități (proces destul de dificil, aproape ratat în cazul lui Trakl) am aduce în vizor întreaga serie a poeților Desperado din Anglia secolului XX, pe
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
putut, dar malacii din poliție cu care se înconjurase îi țineau la respect. Pavel stătea în pridvor și bătea o spumă de căpșuni care îl enervase încă de dimineață pentru că era roz și ceilalți doi jucau table pe băncuța de sub alun” (p. 56). Mai realizată, tocmai pentru că stranietatea subiectului are, de data aceasta, justificare clinică, e Importanța cârtiței. Gina cade pradă unei obsesii neînduplecate. Simte pretutindeni în casă prezența unei cârtițe înspăimântătoare. S-ar fi ascuns, spune ea, într-un ghiveci
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
congenere. Nu altminteri a procedat Federico Garcia Lorca, în raport cu poezia populară andaluză, ajungînd, cum afirmă un exeget al său, la "o împletire somnambulică a unor rudimente de acțiune abia indicate cu o magie ireală de imagini și cuvinte": "Ala-bala, prin aluni,/ Unde ești, copile-luni?/ Și tu, copilandre-marți,/ Cu mari ochii tăi mirați?// Și tu/ Miercure, ah, floare / Adolescență visătoare?/ Și tu, joie mohorîtă / Tinerețea mea pierdută?/ Nu pleca, vinere, încă/ Nu Stea màtură, adîncă// C-o să vină sîmbăta/ Cu rece suflarea
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
pruni timpurii, „dejghiocători”, îi numea Ticu, din cauză că pulpa prunelor era ușor de desprins de pe sîmbure, cu pruni de toamnă, cu doi pruni rengloți, cu trei peri de vară și doi peri de toamnă, cu vișini și cu o tufă de alun, grădina în care Ticu cosea iarba, din două în două săptămîni, iar eu eram obligată să culeg zilnic toate poamele căzute, să nu cumva să putrezească în iarbă, și le dădeam la porci, ori, dacă erau coapte, le goleam în
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
din coloana "NR. ARB. ÎN LOT" (formularul 1) ȘPEC. Idem formularul 1 VĂTĂMĂRI Idem formularul 1 DEF. Idem formularul 1 DEC. Idem formularul 1 Codificarea speciilor în rețeaua națională (4 x 4 km) ────────────────────────────────────────────────── Nr. Codul crt. Denumirea speciei speciei 1. Alun turcesc ALT 2. Anin alb AN 3. Anin negru ANN 4. Arțar tătărăsc AR 5. Arțar american ARA 6. Brad BR 7. Carpen CĂ 8. Castan porcesc CAP 9. Castan comestibil CAS 10. Corcoduș CD 11. Cer CE 12. Cireș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
fi apărut vreo dihanie ațîțată de hărmălaia atroce a grupului fratern încît ai fi zis că se îndreptau spre infern. Chicoteau pe ascuns strivind între dinți crenguțe crude din copacii cuminți și așa înaintînd pe cărare spre închinare ramuri de alun îi binecuvîntau a întîmpinare iar pe unde cărarea urma prin vreo desimne li se trezea în minte cuvîntul din vechime iar cîte-o ramură bine-arcuită de cel din față lovindu-i fruntea celui din urmă adîncit în sine și fără apărare
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
Cei mai mulți-singuri, puțini câte doi Împărțind astfel înșelătoarea povară. Azi-noapte am ieșit din noi printre mașini și flori de cicoare Credeam că mai am timp să mă adun Măcar până la apus, când șarpele moare Atins cu o nuia de alun. Rochia ei roșie, ca păcatul... De departe, rochia ei roșie doarme-n somnul mătăsii Mângâind câte-un deal, încă unul Și tot nu-i de-ajuns și tot mai sleite-s Flăcările care ard iluzorii păduri. Rochia ei roșie ca
Poezie by Carmen Focșa () [Corola-journal/Imaginative/3554_a_4879]
-
un cîntec sfînt Ce povestește despre fluturi Îndrăgostiți în clăi de fîn Ei nu mai vor să plece-n lume Prin aerul ce face spume Ci-acolo-mbătrînesc rămîn Pînă ce inima le-o vindec Și-n miez le sorb zeama de-alun În rugăciunea mea-i un cîntec Pe care vreau mereu să-l spun Pe care nu mai știu să-l spun...
În rugăciunea mea-i un cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12487_a_13812]
-
de-a umple tot pământul Cu porumbei și păsări lungi de mare Și ochii tăi albaștri mă fac mai pur, mai bun Și palmele mi-s pline de dorul de-a zbura... Simt soarele pe buze și-o creangă de alun Apropie în treacăt o lucitoare stea. Steaua, nr. 5, mai 1963 Cenaclu: Andrei Steiu Moment la Argeș Am devenit al muntelui, deodată. Prenumărat între vibrații, m-au adoptat ca pe o sevă pinii... Poate de aceea inima pietrei bătând nu
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
morților fagi și ulmi ce străpungeți tăcerea cu neliniștea cu freamătul vostru tristețea m-a catehizat sub templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
Iar toamna așteaptă mereu musafiri. Loc fermecat Aseară m-a încercat o vedenie Sus, pe cosire, în Dobrovăț, Dar s-a destrămat plecând cu smerenie, Doar că alături mi-a lăsat un băț. Un fel de baghetă din lemn de alun, Cine știe ce puteri mai avea - Peste liane țipă un lăstun, Pe sub ele o buhă se tot pitea. Poate-aș fi adus izvorul mai jos Sau să scap, cu el, de sovârf toți copacii, Dar riscam să întorc tot dealul pe dos
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
voce de turturică blândă. Datorită unei „babici” gospodine, care păstra și cheia și punga, casa lui Alexandru Coca era totuși casă de om gospodar. Când Coca al ei sosea pe două cărări, babica îi ieșea înainte cu o vărguță de alun ca să-l mâie pe cea bună ; altminteri omul avea nărav să se oprească și, după o deliberare scurtă, o alegea din nou pe cea care îl scotea la crâșmă. Chiar și așa Coca se oprea ca să explice babicii că el
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
fruntea subunității sale și-și încuraja soldații: - înainte, băieți! Nu vă lăsați! Sunteți cu mine. Nu peste mult timp, s-a întâmplat nenorocirea: câteva gloanțe inamice i-au perforat trupul, străpungându-i și inima. A căzut ca o mlădiță de alun, tăiată de topor vrăjmaș. Transmisă cu lacrimi de durere, vestea s-a răspândit repede. - A căzut fata noastră! Aflându-se alături de ea, sublocotenentul Gheorghe Mănoiu, logodnicul îndurerat, i-a așezat trupul însângerat pe iarba dată în copt. Lacrimile lui se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
pofti și eu un dar: Numiți fructul de stejar. V-am cerut și-acum un an: Numiți fructul de castan. Acum vorba o aduc Despre fructul cel de nuc. Nu că zic, dar vreau să spun: Care-i fructul de alun? Cred că știți într-adevăr Care-i fructul cel de păr. Greutatea lui e mare (Nu chiar ca și cea de plumb), Se cultivă și la noi Pe întinsele ogoare; Oamenii îi zic porumb, Alții spun că-i... Deși nu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Bietei nebune nimeni nu-i mai știa numele adevărat. O vedeam trecând pe stradă, privind în gol, morfolind câteva cuvinte în vârful limbii.. Cândva fusese tare frumoasă, spuneau bătrânii. o fostă miss, soție de ofițer, mlădie ca o nuia de alun, cu ochii albaștri și o privire sub genele lungi, care te încremenea și te lăsa fară grai. Îmbrăcată în alb, cu părul lung, negru, ca noaptea, mergea călare pe un cal alb, alături de soțul ei, care o idolatriza făcându-i
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
necurate și a adus blestemata asta de secetă care ne pustiește ținutul de mai bine de un an. Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să dea ocol unui țăruș de alun înfipt în pământ. Când hodorogită și bolovănoasă, când mânioasă și amenințătoare, când mieroasă și lingușitoare, când răcnită și gâfâită, când abia șoptită și gâjâită din gâtlej, vocea vrăjitoarei făcea pâcla nopții să vibreze de sunete neinteligibile și de melosuri păgâne
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și catargele. Ard în lume orele. [1938] * ÎNTOARCERE Lângă sat iată-mă iarăși, prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul începutului, străbunul. Cîte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, dup-atîți Prieri și toamne neschimbat ca Tine, Doamne. Aur scutură alunul. Fluier zice. Cade fumul. Greierii părinților mulcom cântă, mulcom mor. Cu aroma-i ca veninul amintește-mi-se-arinul. Mult mă mustră frunza-ngustă. Vântul lacrima mi-o gustă. [1942] AUTOPORTRET Lucian Blaga e mut ca o lebădă. În patria sa zăpada făpturii
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
hăinuțe, jucării, dar mai ales dulciuri. Însă cum am spus, moș Nicoară este bun, dar foarte corect.Copiilor răi, care se bat, chinuie animalele, vorbesc urât, mint, nu ascultă de părinți, le pune În ghetuțe (chiar dacă sunt curate), nuielușe de alun. Tu ai găsit vreodată În seara lui moș Nicoară, o nuielușă de alun? PLOAIA Cu mii și sute de ani În urmă,cică prin lume umblau după bunul lor plac, mulți zmei și balauri.Și erau zmeii răi și urâți
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bun, dar foarte corect.Copiilor răi, care se bat, chinuie animalele, vorbesc urât, mint, nu ascultă de părinți, le pune În ghetuțe (chiar dacă sunt curate), nuielușe de alun. Tu ai găsit vreodată În seara lui moș Nicoară, o nuielușă de alun? PLOAIA Cu mii și sute de ani În urmă,cică prin lume umblau după bunul lor plac, mulți zmei și balauri.Și erau zmeii răi și urâți.Pe cât erau de răi, pe atât erau de urâți.Sau pe cât erau de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dar vreascurile, nuielele pe care le cărase până atunci Moș Arici În spate se transformaseră În niște țepi ascuțiți care-l Înțepară atât de tare pe Zmeu, că i-a pierit cheful pentru totdeauna să mai sperie drumeții de treabă. ALUNUL Cu nuielele de alun se căutau În trecut atât comorile curate , cât și comorile necurate, adică cele furate ori blestemate. Magicienii, vrăjitorii rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
care le cărase până atunci Moș Arici În spate se transformaseră În niște țepi ascuțiți care-l Înțepară atât de tare pe Zmeu, că i-a pierit cheful pentru totdeauna să mai sperie drumeții de treabă. ALUNUL Cu nuielele de alun se căutau În trecut atât comorile curate , cât și comorile necurate, adică cele furate ori blestemate. Magicienii, vrăjitorii rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun, nuielele fiind
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nuielele de alun se căutau În trecut atât comorile curate , cât și comorile necurate, adică cele furate ori blestemate. Magicienii, vrăjitorii rosteau formule magice lovind obiectele s-au ființele ce trebuiau să fie fermecate sau desfermecate, tot cu nuiele de alun, nuielele fiind când bune, când rele.Fântânarii furau și foloseau pe rând nuiaua de alun, când vroiau să facă o fântână, cu ajutorul ei găsind izvoarele cu apă bună de băut. Dar cum a apărut alunul? La nașterea lui Alun, singurul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]