6,823 matches
-
titulaturi în funcție de aria geografică pe care se manifestau respectivele credințe, oamenii făceau aceasta deoarece nu aveau nivelul științific necesar pentru a explica și a combate fenomene ca trăznetul, fulgerul, valuri și valuri de lăcuste, tăierea bruscă a unor capete, fumăritul, alunecările de teren, mazilirea, fuga în codru. Un ienicer căzând în noroi, cu abdomenul despicat în fața Vienei, murmura numele lui Allah întrucât n-avea cum să știe că senzațiile stranii care-i dădeau târcoale nu sunt decât rezultatul firesc al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mers la inimă. în ceea ce privește fondul scrisorii dumneavoastră, din păcate - regretăm că trebuie să vă spunem asta - n-aveți ce face, așa este: conform reglementărilor în vigoare, în asemenea cazuri, impozitul pe fosta pășune care v-a dispărut în urma unei neașteptate alunecări de teren, în locul ei apărând un eleșteu, s-a stabilit în funcție de cantitatea de pește despre care dumneavoastră susțineți că nici vorbă să fie în proaspătul lac. Totuși, vă putem da un sfat pentru a mai atenua îngrijorarea de care sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și creierul să afle mereu alte măști pentru trufie și viciu. CÎți stîlpi am bătut În sexul tău răbdător, cîte orașe te-am silit să naști, făcîndu-te părtașă la crimele mele zilnice. Deliciile Îngurgitării, gălbenușurile băute dimineața pe stomacul gol, alunecarea lor gîdilicioasă pe culoarul moale și zgîrcios al esofagului, papilele limbii excitate la umeda, tremurătoarea atingere cu corpul evanescent al stridiei - ce act perfect, voluptăți animale și copii sacrificați pe altare de jertfă, fețe descompuse de groază În vagoane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Întîi timide, apoi din ce În ce mai puternice. De ce n-o fi sunînd? Trebuie că e vreo sinistrată de profesie, din alea care tot vin de cîțiva ani Încoace cu copii atîrnați În broboadă la spate, văitîndu-se că au fugit din Vrancea În urma „alunecărilor de teren“. Dar bătăile astea obraznice, brutale, care Îmi forțează ușa par a fi mai curînd ale unui bărbat; numai gunoierul bate așa. Parcă-l văd buhăit și negricios, mereu cu ochii acolo unde bluza mi se cască peste piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dată de când venise în Baia de Sus, începea să aibă îndoieli. Văzuse cu ochii lui arătarea cețoasă scurgându-se din măruntaiele muntelui, îi simțise răsuflarea înghețată și răutatea nemărginită. Mai era și felul în care se ținuseră pe urmele ei. Alunecarea aceea pe deasupra pământului îl umplea de uimire. Însă, cel mai mult, îl contraria toiagul lui Calistrat. Deși bătrânul nu vorbise de loc despre el până atunci, își dădea seama că este un obiect foarte important. Îi protejase de ceață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și el de pietre mici cu muchii tăioase. Deși în jurul lui totul era încremenit, știa că toată grămada aceea de roci se afla într-un echilibru extrem de fragil. Nu mai îndrăznea să facă nici o mișcare, de teamă să nu determine alunecarea acestora. După cum arăta peisajul, avea senzația asemenea fenomene se produseseră în trecutul imediat. Vedea șiroaie de pietriș fin, deschis la culoare, care se prelinseseră peste stratul de nisip negru din fața sa. Totul era de o frumusețe sălbatică și, dacă ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și căzu la pământ. Cu un huruit surd, grohotișul mărunt se pusese în mișcare. Întregul versant o luase la vale, târându-l și pe Cristian odată cu el. Deși știa că nu face bine, pentru că fiecare mișcare amplifica și mai mult alunecarea pietrișului, începu să dea din mâini și din picioare. Încerca să se întoarcă în așa fel încât să alunece cu picioarele înainte. Se temea ca în cădere să nu se lovească cu capul de vreun bolovan ori de cine știe ce alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
început inspiră încet, cu teamă, apoi nu se mai putu abține și trase adânc aer în piept, așteptându-se să simtă senzația de arsură atunci când bioxidul de sulf, ori, ce mama dra cului, era gazul acela, îi pătrundea în plămâni. Alunecarea nebună încetase. Rămăsese întins pe spate, cu mâinile adunate peste față și ochii închiși. Vântul se domolise aproa pe de tot. Simțea căldura soarelui încălzindu-i dosul palmelor. Era atâta liniște, încât bâzâitul slab pe care îl percepea lângă urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei, prin accentuarea instabilității versanților, distrugând culturile, așezările umane și căile de comunicație. în satul Lunca, datorită instabilității solului îmbibat de apa ploilor, s-a produs o alunecare de teren în 23 martie 1970, cu urmări nu numai asupra solului, ci și a oamenilor, rămași fără locuințe și cu avutul pierdut. Fenomenul a fost descris cu lux de amănunte de Toader Gh. Miron Boca, care dă și tabelul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numai asupra solului, ci și a oamenilor, rămași fără locuințe și cu avutul pierdut. Fenomenul a fost descris cu lux de amănunte de Toader Gh. Miron Boca, care dă și tabelul cu numele celor cu casele distruse. Ca urmare a alunecărilor de teren, vatra satului Lunca s-a mutat spre sud. Pe dealul Runcului, în urma scufundărilor de teren, s-au format bălți alimentate de apa ploilor și zăpezilor. Una dintre aceste bălți este cunoscută sub numele de Balta lui Ion. Alunecările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alunecărilor de teren, vatra satului Lunca s-a mutat spre sud. Pe dealul Runcului, în urma scufundărilor de teren, s-au format bălți alimentate de apa ploilor și zăpezilor. Una dintre aceste bălți este cunoscută sub numele de Balta lui Ion. Alunecările de teren s-au datorat și se datorează despăduririlor masive care au început înainte de primul război mondial. Eroziunea și alunecările de teren au început să fie combătute în perioada zis comunistă, când s-a plantat o pădure de salcâmi în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
format bălți alimentate de apa ploilor și zăpezilor. Una dintre aceste bălți este cunoscută sub numele de Balta lui Ion. Alunecările de teren s-au datorat și se datorează despăduririlor masive care au început înainte de primul război mondial. Eroziunea și alunecările de teren au început să fie combătute în perioada zis comunistă, când s-a plantat o pădure de salcâmi în Tureatca, s-au format consolidări de maluri, terasări și drenări, stabilizarea solului prin baraje realizate de întreprinderea numită O.I.F.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
terasări și drenări, stabilizarea solului prin baraje realizate de întreprinderea numită O.I.F., prin anii ’70. De asemenea, plantațiile de pomi, livezi și vii au avut urmări pozitive în stabilizarea solului. Spicuim din însemnările lui Toader Gh. Miron Boca despre alunecarea de teren din noaptea de 23 decembrie 1970: „O parte dintre oamenii care locuiesc pe dealul Trandafireștilor au fost treziți de o bufnitură, dar nu i-au dat atenție, s-au întors pe partea cealaltă. Ce s-a întâmplat? în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care începe să alunece, amândou malurile de pământ ajungând până la grajdul cetățeanului Gh. C. Știrbu, unde s-a oprit. înălțimea ruperii de pământ este de 10-12 m, și la o depărtare de pârâul Dunavăț de 200 m. Zgomotul produs de alunecarea de teren a fost auzit de fata lui Dumitru Petrache Curteanu, care nu dormea, fiind bolnavă și care l-a trezit pe tată-său. Când vrea să deschidă ușa, nu poate, fiind blocată și a sărit pe geam, se refugiaz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se ocupă cu agricultura, este prea puțin. Alunecările de teren, eroziunea solului au determinat regimul de atunci să înființeze, la Perieni - Bârlad, Stațiunea de cercetări pentru combaterea eroziunii solurilor. Clima în Podișul Moldovei, pe ansamblu, întâlnim climă temperat-continentală, datorată influenței directe a maselor de aer continental, de origine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor râuri cu debit mare care, de regulă, concentrează aglomerările omenești. Cercetările arheologice întreprinse în urma semnalării în zonă a unor resturi de cultură materială la suprafața solului, dezvelite de lucrările agricole, de alunecările de teren sau au fost ordonate și organizate de colective de istorici-arheologi din Bacău, Bârlad, Galați sau de Institutele Arheologice din Iași Paleoliticul, suficient de bine reprezentat în Moldova (Valea Bistriței, Valea Prutului), din punctul de vedere al vestigiilor litice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de-a bușilea), După Vie (deal cu expunere la soare, prielnic pentru cultura viței de vie, era plantat cu nuci și alți pomi fructiferi); După Vie este un loc plat pe care se poate face agricultură. Tochile - teren degradat prin alunecări de teren, unde se formau bălți alimentate de izvoare sau de zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spre Poieni de care îi desparte o pădure), Bobeica (un deal cu pante repezi), Fundu Văii (locul situat pe valea pârâului Fruntești care curge de la apus spre răsărit, venind din pădurile de la Zarea Poienilor (sat în comuna Parincea), Pornituri (indică alunecări de teren, dând naștere la viroage, teren accidentat, impropriu culturilor agricole) și Arcerea care desemnează un loc cu poiene, viroage, un imaș. S-ar putea ca denumirea să poarte în sine un cuvânt turcesc. Ceair (în Oțelești - cier), loc de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în dreapta este Runcu, Fântâna Anichii (se făceau lângă ogoare și la drum de trecere, fântâni, pentru pomenire și mulțumire). Tureatca (loc strâmt între dealuri - acum zona e împădurită cu salcâm, la fel ca toate locurile unde s-au produs eroziuni, alunecări de teren). Dealul Petrii, Beșicata (amintind de vechiul proprietar Simion Beșicatul). Un toponim foarte răspândit în spațiul românesc este „Iapa”, câteodată tradus în documente în slavonă - COBÂLA - COBELA (iapă). și luncașii au o pădure numită Iapa, pe unde se mergea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se găsescă pe dealuri, aproape de suprafața solului, pentru temelii la case, prispe, fântâni și beciuri. O „carieră” la suprafață se află în satul Slobozia - Filipeni, pe dealul numit Cocolia, care, în partea dinspre răsărit, prezintă o ruptură, datorată unei alunecări de teren. Piatra se desprinde și acum din vârful Cocoliei, rostogolindu-se pânăă în pârâul Dunavicior (Pârâul Roșu). Nu au fost meșteri specializați în piatră - meșteri pietrari; cei care lucrau case, beciuri, fântâni ciopleau și piatra. Un bun cioplitor în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întunecoasă chiar și în zilele cu soare, neliniștea, ca să folosim o expresie din partea locului, puteai s-o tai cu cuțitul. Ar fi fost preferabil să se amâne alegerile, spuse delegatul partidului de centru, p.d.c., de ieri plouă întruna, sunt alunecări de teren și inundații peste tot, absenteismul, de data asta, va urca în săgeată. Delegatul partidului de dreapta, p.d.d., făcu un gest aprobator cu capul, dar consideră că participarea sa la conversație trebuia să îmbrace forma unui comentariu precaut, Evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
lui Popa, pe când primul era Popa din visul Contesei. Contesa era cât pe ce să se trezească din somn de groază când o văzu apărând și pe a doua Contesă, cu părul vâlvoi și buzele înroșite, coborând din copac prin alunecare, cu picioarele încolăcite de trunchi. Din cauza panicii Contesei și a excitării domnului Popa, urmă o învălmășeală de nedescris: un Popa scrijelea haiku-uri pe un copac care se transformă în șarpe și intră cu totul în gâtlejul Contesei cu buze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
i faci terci limba ca să nu mai dea din ea nici un cuvânt disprețuitor și jignitor, sau s‑o iei de jos, ceea ce‑i dificil, pentru că nu lasă pe nimeni să se apropie de ușa de intrare. Aluneci. Dar ce înseamnă alunecarea asta în comparație cu decăderea socială?! E răul cel mai mic. S‑ar putea totuși să existe o legătură cauzală între cele două rele. Peste tot sunt expuse tablouri moderne și obiecte care evocă arta și cultura veche la care ai acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dă mijloacele de a se metamorfoza păstrând și apoi depășind un anumit număr din învățăturile Magistrului. Traversând lumea mediteraneană de la est la vest, Philodemos aclimatizează o gândire plastică, dinamică și vie. El realizează o ajustare în care se rezolvă misterul alunecării semantice care pleacă de la asceza greacă de origine și ajunge la jubilarea romană senină din anii ultimului secol păgân. Evident, rigoarea doctrinală genealogică se înmoaie odată trecute limitele Grădinii și cu schimbarea epocii. Epicurismul ajunge popular, la bine și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
viața cotidiană. Epicurismul ascetic al Magistrului atenian cunoaște o nouă viață sub trăsăturile unui epicurism hedonist roman. Philodemos, sirianul educat la Atena și stabilit în Italia, devine autorul și actorul acestei transformări. Vila Papirusurilor funcționează în geografia acestei dinamici filosofice. Alunecarea semantică de la epicurianul discipol al gândirii austere a lui Epicur la râmătorul fără credință și fără lege, animal grosier care se bălăcește în plăceri triviale, ține de bună seamă de o înțelegere greșită, vizibil orchestrată de dușmanii și de adversarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]