991 matches
-
reconciliere între Franța și Germania a avut loc în Catedrala din Reims în prezența Generalului Charles de Gaulle și a cancelarului vest-german Konrad Adenauer. Regiunea se află în nord-estul Franței și se învecinează la nord cu Belgia. Are o formă alungită pe axa nord-sud, având o lungime maximă de aproximativ 350 km. În nord se află o parte din masivul ardeni, cu înălțimi de peste 600 m. Partea sudică este formată din platouri situate la aproximativ 300-400 m, străbătute de râuri ce
Champagne-Ardenne () [Corola-website/Science/300992_a_302321]
-
reprezentați prin „Obcinele bucovinene” - munții Obcina Mare cu înălțimi mai mari de 850 - 900 m, în partea de sud vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Înălțimea maximă este de 1030 în zona Piatră Muierilor. Morfologia acestei zone se caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Hotărârea noastră” care a fost semnat de 193 de persoane printre care parohul Moise Grecean și profesoara Lucreția Grecean. Documentul se află la Muzeul din Alba Iulia și arată dorința băcelenilor de unire cu patria mamă, România. Satul este unul alungit pe malul stâng al Râului Negru, de el fiind alipit un sat mai mic, Lunca Mărcușului Satul are o populație de 622 de locuitori (2002). Satul are o școală generală, un dispensar, o grădiniță, un teren de fotbal,o fabrică
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au grosimi maxime de 6-10 m). Aici se află
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
luminoase este aceea de a trece un curent electric prin gaze, cu respectarea unor condițiuni. Emisia luminoasă a gazelor obținută sub acțiunea descărcărilor electrice se numește "electroluminiscență". In proiecția cinematografică obișnuit se folosește "lampa cu xenon". Constructiv este un balon alungit din cuarț umplut cu xenon în care sunt montați doi electrozi metalici (oțel special). Fiind alimentată cu curent continuu, electrodul pozitiv va fi mai gros decât cel negativ. Electrodul pozitiv va avea o suprafață determinată de pata de lumină de
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
1/5 mai mari decât femelele. Trăiesc până la 15-30 de ani în stare liberă, iar în captivitate, un urs polar a trăit 47 de ani. Urșii au, în general, capul rotund și mare și gâtul scurt și gros. Botul este alungit și, de obicei, trunchiat, iar buzele sunt mobile, mult desprinse de gingie. Urechile sunt scurte, drepte și rotunjite, iar ochi relativ mici. Coada este scurtă, vestigială și, de regulă, ascunsă între perii blănii. Picioarele anterioare și posterioare, potrivit de lungi
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
premolar superior și primul molar inferior), în special cea inferioară, și-au pierdut caracterul de dinți tăietori, devenind tuberculate. Limba ursidelor este netedă, stomacul simplu, intestinul subțire puțin diferențiat de intestinul gros, iar cecul lipsește. Craniul cerebral al urșilor este alungit și prevăzut cu o creastă bine dezvoltată. Este o greșeală să se creadă că urșii se mișcă încet, greoi și neîndemânatic. În realitate, față de masivitatea evidentă a corpului, ei aleargă repede și sunt rezistenți, iar în mișcări sunt atenți și
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
posibilă ca urmare a modificării formatului de proiecție și a aplicării metodei de anamorfozare a imaginilor( filmarea cu rapoarte de mărire subunitate diferite pentru aceeași imagine; raportul pe orizontală este diferit față de cel pe verticală). Mai pe înțeles imaginea este alungită pe verticală, personajele fiind „țuguiate”, aplatizate. Pentru a se aduce imaginea la normal sunt folosite aceste dispozitive afocale, cunoscute ca (incorect) „obiectiv de cinemascop”, „obiectiv prokinoscop”, „obiectiv pentru ecran lat”. Pentru lucru, în timpul proiecției filmului se folosește atât obiectivul de
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
Domul din FLorența, însă de dimensiuni mult mai impozante. Buonarroti moare când cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat-o, dându-i o formă mai alungită în comparație cu cea originală. Astăzi, cupola Catedralei Sfântului Petru rămâne elementul care, mai mult decât oricare altul, scoate în evidență proiectul maestrului Michelangelo, proiect modificat mult de către Maderno în secolul al XVI-lea. În ultimii săi ani de viață, între 1560
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
secolul al XV-lea devine scrierea lor definitivă. Acest stil este preluat din zona persană și are o istorie veche, ce datează încă de dinainte de a fi influențat de islam. Este ușor de recunoscut datorită modului în care literele sunt alungite, ceea ce face ca imaginea cuvântului să pară extinsă. Rareori linia este depășită, scrierea fiind menținută la nivelul ei. Caligrafia de tip "nastaaliq" era rezervată însemnării poeziilor și a paginilor de album, precum și textilelor și covoarelor. Acest tip de scriere apare
Caligrafie arabă () [Corola-website/Science/297796_a_299125]
-
în timpul vieții. Multe dintre piramidele egiptene ulterioare sunt construite după planuri de o precizie uluitoare, însă în cazul piramidei în trepte de la Sakkara nu se poate vorbi de așa ceva, ci, mai degrabă, de un experiment arhitectural. Construcția inițială a fost alungită și înălțată succesiv, proces care a necesitat aducerea a peste 200.000 de tone de piatră, până când Imhotep s-a declarat mulțumit. Ridicând mastabe din ce în ce mai mici, una peste alta, s-a ajuns la forma prezentă, cu șase niveluri, și o
Imhotep () [Corola-website/Science/298534_a_299863]
-
unor biserici de lemn izolate și anonime se resimte asupra întregului ansamblu ca niște pagini necitite, rupte dintr-o carte de patrimoniu. Bisericile de lemn din România prezintă câteva trăsături fundamentale comune. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt planimetria dreptunghiulară - alungită între răsărit și apus, boltirea navei și acoperișul în patru ape. La acestea se adaugă, fără îndoială, calitatea execuției, căci nici în cele mai îndepărtate fundături de țară nu întâlnești o biserică de lemn făcută de bărdași simpli. Dincolo de trăsăturile
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
și apoi a fost profesor de Drept Comercial și ziarist. A condus ziarul „"El Norte de Castilla"” („"Nordul Castiliei"”) din 1958 până în 1963. Debutul său literar s-a produs prin romanul „"La sombra del ciprés es alargada"” („"Umbra chiparosului e alungită"”), pentru care a primit premiul Nadal. În „"El camino"” („"Drumul"”), din 1950, narează procesul prin care trece un copil care de-abia a început să experimenteze viața, în fața amenințării de a părăsi satul și a se muta la oraș. În
Miguel Delibes () [Corola-website/Science/308226_a_309555]
-
sunt scurte și uniforme; aproape toate au opt silabe, cu excepția versului întâi și patru din strofele șapte, zece, doisprezece care sunt de șapte silabe. Rima, cu rare asonanțe (caldură-gură, frunze-ascunse), ceea ce conferă versurilor de mijloc o sonoritate melodioasă, înaltă și alungită prin aliterație. Sonoritatea aceasta este apoi tăiată de versul final al fiecărei strofe care dă ritm întregului ansamblu muzical al poeziei. Toate acestea fac din poezia „Floare albastră” care cultivă forma de expresie a unui „clasicism romantic” o adevarată capodoperă
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
ei fundamentale, nu în recuzită și nici în elementele ei de decor. El pune accent pe dimensiunea metafizică. „Iacob încetase lupta cu îngerul”, spune poetul în Ziua cu mâinile încrucișate, „Fiecare trecător fărâmița zori/ pentru limba valului în care se alungise umbra aripei/ Numai tu aveai mâinile încărcate de noapte/ Cu ceara umerilor ștergând hubloul visului/ În rană licăreau boturi de animale/ adulmecând crengile de apă”. La această cumpănă de ape, ca la o cumpănă Între noapte și zi, se situează
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
și flexibil. Această particularitate are menirea de a diminua puterea impacturilor. Tot timpul vieții lui, de fiecare dată când unui rechin îi cade un dinte mușcând dintr-o pradă tare, un nou dinte îi crește rapid în loc. Scheletul înotătoarelor este alungit și întărit de o serie de filamente elastice nesegmentate numite "ceratotrihii" compuse dintr-o proteină asemănătoare cheratinei din țesutul cornos din care este format părul și penele. Video
Rechin () [Corola-website/Science/308342_a_309671]
-
cunoaște însa faptul că până după cel de-al doilea război mondial, aceștia au provenit exclusiv din familia Bánffy. Faptul că pe harta celei de-a doua ridicări topografice militare dintre 1869-1873 figurează atât castelul cât și cele două anexe alungite din spatele acestuia, susține ipoteza că acesta a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Posibilul întemeietor al castelului ar putea fi baronul Daniel Bánffy al cărui monument funerar se află în pădurea din fața castelului. Baronul a
Castelul Bánffy din Borșa () [Corola-website/Science/307412_a_308741]
-
8-2,5 metri înlesnesc digestia frunzelor mari și fibroase de eucalipt care constituie hrana principală. Femelele au două mamele; marsupiul lor se deschide înapoi și se extinde în sus și înainte. Craniul este masiv și turtit lateral. Bulele timpanice sunt alungite și turtite lateral. Koala sunt în general animale nocturne și arboricole, coborând pe pământ numai pentru a se muta în alt arbore pentru a se hrăni sau a linge solul sau pietrișul, care înlesnesc digestia. Deși koala este adesea considerat
Fascolarctide () [Corola-website/Science/302354_a_303683]
-
în general, mai mari, în timp ce cele din regiunile mai calde sunt mai mici.Ciocul este mare și ușor curbat.Are o alungită, puternică coadă, cea mai mare parte având un penaj negru, și un maro inchis. Penele de pe gât sunt alungite și ascuțite și bazele penelor de pe gât au culoare maroniu-gri. În afara dimensiunii sale mai mari,corbul comun diferă de verii săi, ciorile, prin un cioc mai mare și mai greu, și o pană în formă de coadă. Vocabularul său este
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
are patru filamente scurte cu câte o celulă a samarei sau două filamente, care se vor transforma în cele două aripioare ale fructului. Pistilul poate atârna sau fi erect, solitar, prins de tulpinițele apărute în anul precedent. Solzii pistilului sunt alungiți, cu trei lobi, de culoare verde stins sau puțin roșietici, fiecare floare devenind maro la maturitate. Acești solzi poartă două sau trei flori fertile, fiecare floare fiind alcătuită dintr-un ovar. Ovarul este plat, bicameral și are două terminații; ovulul
Mesteacăn () [Corola-website/Science/302680_a_304009]
-
Hâre Oka cu diferența că acestea sunt locuite de către preoții astronomi și sunt ridicate în anumite locuri de pe coasta de unde se poate observa în cele mai bune condiții mișcările astrelor. În interiorul așezărilor se mai pot întâlni Hâre Moa (coteț), structuri alungite din piatră și care serveau la adăpostirea păsărilor domestice pe timpul nopții. Casele din satul Orongo (sat de ceremonii) sunt unice prin aceea căau forma unei Hâre Paenga dar sunt construite în întregime din plăci de bazalt descoperite în craterul Râno
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
7-8 capete, în timp ce înălțimile extreme sunt situate în jurul a 9 capete. Variațiile proporției pot fi moderate. Caracteristicile personajelor chibi sau super deformate prezintă un corp mic, disproporționat, comparativ cu capul. Câteodată anumite părți ale corpului, cum ar fi picioarele, sunt alungite sau scurtate. Cele mai multe chibi au o înălțime de 2 până la 4 capete. Unele lucrări anime cum ar fi "Crayon Shin-chan" ignoră aceste proporții. Este destul că indică un desen vestic. Exagerările sunt evidențiate de creșterea proporțiilor unor părți ale corpului
Anime () [Corola-website/Science/303317_a_304646]
-
se bifurcă în două ramuri identice, (fiecare cu piloriza sa), care se bifurcă la rândul lor în alte două ramuri, etc. Ramificația monopodială se întâlnește la majoritatea plantelor și se caracterizează prin faptul că axa rădăcinii principale continuă să se alungească, iar pe această axă apar, (perpendicular sau oblic), ramificații de ordinul I, apoi pe aceste de ordinul II, etc, ramificații numite "radicele" sau "rădăcini laterale". Radicelele se formează de regulă în dreptul fasciculelor lemnoase, fiind dispuse în "ortostihuri" (șiruri longitudinale). În funcție de
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
frunze pot fi utilizate primăvara, ca salată verde). Sunt utilizate în medicina populară pentru tratamente antispastice, în bronșite, tuse convulsivă, iar ca uz extem în reumatism, nevralgii, gută. Genul Anemone prezintă tepale albe sau galbene, iar stilele carpelelor nu se alungesc la fructificare (ca la genul Pulsatilla). De pe rizom se formează o frunză trisectată, iar la baza florii se află un involucru din trei bractee trisectate. A. nemorosa L. (floarea paștelui) este o specie spontană în păduri de foioase, cu flori
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de pădure) este o liană lungă pînă la 15 m, cu frunze simplu compuse și flori albe. Sucul din frunze este vezicant, fiind utilizat ca remediu în reumatism și nevralgii. În popor
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]