6,796 matches
-
se pregătea În laboratoarele de lîngă Pitești, cît și la experimentele genetice (și nu numai) de pe insula Roland, oferindu-i În schimb numeroase ajutoare financiare, prin intermediul Fondului Monetar Internațional. CÎnd au Înțeles că Ceaușescu nu e dispus să renunțe la ambițiile sale megalomane, au decis să-l lichideze, lucru care s-a și Întîmplat În cele din urmă - evenimentele din Decembrie 1989 stau mărturie. Voi reveni mai tîrziu asupra a ceea ce a urmat după căderea lui Ceaușescu. Sau poate că nici
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
bani. Ceea ce maiorul nu bănuia Însă, cu toată perspicacitatea lui, era că pe doctor Îl plictisea la culme sarcina primită de la Nut și Feder, de a le hrăni pisicile. I se părea sub demnitatea lui și mult prea departe de ambițiile științifice cu care pornise la drum. Perspectiva realizării telepatiei totale și a transferului de memorie se Îndepărta cu fiecare nouă zi În care trebuia să le ducă sacoșele cu resturi de alimente, sustrase de la bucătăria popotei. În plus, de la o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
datele de intrare și cele de ieșire. Numele convențional al acestui obiect enigmatic ar fi putut fi: MSAMDR. El punea Într-o relație coerentă elemente aparent fără legătură Între ele, de la așa-zișii extratereștri și traficul de pisici, pînă la ambiția doctorului Thomas de a experimenta transferul telepatic al memoriei și, În final, migrația controlată a sufletului. Poate chiar și moartea tragică a femeii aceleia, despre care scriau ziarele și se spuneau vrute și nevrute la televizor, avea o legătură subtilă cu MSAMDR
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la mari depărtări, orașe și sate; nu vezi oameni nervoși, nici femei cu sacoșe de plastic În mînă; pe care, spre un scop lipsit de temei, un demon grăbit și sarcastic Îi mînă; nu mai sunt nici pofte trupești, nici ambiții mărunte sau patimi meschine; căci, despărțit de cele lumești, sufletul se ascunde În cerul adînc și e tot mai singur cu sine; din tot ce a sperat, nimic n-a rămas, ca duse de vînt, praf și pulbere-s toate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vieții. Metafora la care apelam cel mai frecvent era aceea a pereților reci ai garsonierei. Le emoționa pînă la lacrimi, n-aș putea explica de ce. Într-o anumită privință, cred că eram sincer. Trăiam la cheremul Întîmplării, renunțasem la toate ambițiile tinereții, căutam mereu să-mi umplu timpul cu ceva, iar timpul rămînea mereu gol - Îmi contemplam cu voluptate propriul declin. Firește că la urmă sufereau, cînd, după cîteva săptămîni, le anunțam că trebuie să ne despărțim. Păreau buimăcite, nu Înțelegeau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
izbucnirile lui agresive camuflau neputința și o mare nesiguranță interioară. Dar nici măcar În asta nu rămînea consecvent, se speria și făcea imediat pasul Înapoi - eterna lui nehotărîre, veșnicul balans - fiindcă el era cel cu adevărat laș! Și era astfel deoarece ambițiile Îi depășeau cu mult posibilitățile. În cunoșteam de multă vreme și Îl acceptasem așa. Poate că acum, după Întîlnirea cu Pablo, se simțea Într-adevăr puternic. Avea În mînă un pește mare. Sosise momentul! Urma să scrie un roman, poate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
treaba în spatele ușilor închise, să fie bine înțeles, gîndește-te deci la organizarea unei celule de criză, a unui grup de supraviețuire în condiții vitrege, format din indivizi care nu sînt partizani ai nici unei idei. Misionarismul, munca de convingere, ura și ambiția nu folosesc la nimic. La un moment dat s-ar putea să mă implic și eu, ca în vremurile bune. Atît de tare îl enervase occidentalul ăla plin de bani, încît era gata-gata să reintre în acțiune, se gîndise Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nasul tău? E toată ciuruită de rugină dom’ Președinte, aripi, plafon, praguri, a umplut-o rîia peste tot, mare lucru dacă n-o să cădem din ea, adaugă. Vorbești ca un idealist Sena, zice admirativ domnul Președinte, păcat că n-ai ambiții mai mari, aș avea nevoie de oameni ca tine ca de aer, însă o să mă mulțumesc cu ce am. De aceea au mers așa de prost întotdeauna treburile în țara asta, cei care au avut de spus ceva cu adevărat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mă nasc în familia asta. — Și mare ghinion în același timp, echilibrează Monte Cristo balanța, dacă totul ar fi fost roz, n-ar mai fi fost nici un motiv să te afli acum pe picior de luptă împotriva sistemului. — Fiecare are ambiții personale, se destăinuie domnul Președinte plătind tribut unei clipe de slăbiciune, știm că există o țintă comună asupra căreia am căzut de acord să ne concentrăm împreună și să ne canalizăm toate forțele, însă adevărata motivație a fiecăruia n-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
morbide, dar ce-ți veni tocmai acum? I se sfîșia sufletul că trebuia să-l împartă cu alta. Credeai c-o să mă poți duce de nas ca pe nătăfleții tăi? Nici prin gînd nu mi-a trecut, Delfinașule, numai că ambiția unei femei nu-i suficientă în asemenea situații. Asta intra în conflict cu principiile sale, reia Gulie, dacă ar fi fost cazul ar fi măturat cu ea pe jos, ar fi transformat-o într-o cîrpă, într-un preș. Oohhh
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
e nevoie de negocieri îndelungate ca să se ajungă la un compromis.. — Numai că eu nu sînt actor, i-o întoarce Comandantul, mă confunzi, se indignează, eu am altceva mai bun de făcut, nu-mi risc pîinea și cariera pentru o ambiție nebunească. — Asta vreau să te fac să înțelegi, se însuflețește Regizorașul, citind parcă dintr-un scenariu siropos, viața e scurtă, filozofează, să știi că pasivitatea asta e mult mai riscantă decît acțiunea în sine pe care ți-o propun. Contemplarea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
altfel, că în mod normal locul lui Milițică și al Curistului s-ar afla după gratii, că Tușica și Angelina ar fi trebuit să divorțeze în secunda unu aflînd că au fost trase pe sfoară de niște securiști? întreabă Gulie. Ambiție? O urmă de speranță? Frustrare? Neliniște? Trebuiau totuși să-și păstreze mintea limpede, e de părere Tușica, să facă totul cu cap, să nu dea nimic de bănuit. Așa va fi, spune Angelina, se gîndise și ea că atunci cînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
priceput o iotă, recunoaște. — Cînd o să intrați în clubul nostru o să vă dați singur seama, pînă atunci însă trebuie să vă mulțumiți cu puțin, mai mult nu se poate deocamdată. — Al naibii Curist, s-a descurcat de minune, spune Roja. — Ambiția lui e să pună pînă la urmă mîna pe toată clădirea și să facă din ea un fel de mini Las Vegas. Dar să nu înțelegeți greșit, barbutul și pockerul se joacă doar la separeu, în rest e ilegal. — Să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care ținea În permanență Între dinți, un fir de ață albă pentru Însăilat. S-a privit atunci În oglinda afumată și pătată de vechime și s-a văzut dintr-odată un om important, un mic dictator care poate manevra după ambițiile lui , supușii. A fost primul semn al Încrederii depline În propriile capacități de demobilizare a ,,inamicului,, În folosul lui. A Început cu părinții pe care-i folosea ca pe niște slujnici obediente, comandându-le drept răsplată pentru rezultatele strălucite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fi fost de ajuns, mă iubea și el. Și el vedea în mine șansa noastră de a fi „la fel de buni ca oricare“, șansa noastră de a ne câștiga respectul și cinstirea celorlalți - deși, când eram mic, prefera să vorbească de ambițiile lui legate de viitorul meu mai ales în termeni financiari. „Să nu fii prost ca taică-tu“, îi zicea el în glumă băiețelului din poală, „să nu iei de nevastă o fată frumoasă, să n-o iei din dragoste - ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
se acordase, acela de hoț mărunt. Cunoștea genul ca pe un cal breaz. Lucrase cu aceștia, Îi angajase și-i văzuse pornind spre pușcărie fără regrete. „Bani mărunți“ le zicea el și Înțelegea prin acest cuvânt că erau oameni fără ambiție sau resurse. — Nu i-am furat banii! se smiorcăi el. N-aș face așa ceva. Eu țin la Anna. — Întoarce-i buzunarele pe dos. Anna se execută, dar mâinile ei se mișcară pe hainele lui ca o mângâiere. — Acum buzunarul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
le place. Din toată această explicație ea culese singura frază pe care o Înțelesese: — Sunteți un gentleman? — Nu, dar nici burghez nu sunt. Ea nu putu percepe vaga lăudăroșenie din răspunsul lui, pentru că din momentul În care părăsise casa părintească, ambiția ei fusese să treacă drept o doamnă. Studiase În sensul acesta cu tot atâta grijă cum studiază un subaltern ambițios pentru a intra În Academia Militară. În fiecară lună, educația ei includea un nou număr din Femeia și frumusețea, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
repetă mecanic: — Antologie? — Da, spuse domnul Opie, o antologie spirituală pentru laici, ceva care să ia locul manualelor romano-catolice de contemplație În biserica anglicană. Mâna lui subțire și albă mângâie coperta din piele Întoarsă a carnetului său de notițe. — Dar ambiția mea e mai mare. Cărțile romano-catolice sunt... cum să spun eu?... prea exclusiv religioase. Vreau ca a mea să se potrivească tuturor circumstanțelor vieții de fiecare zi. Jucați crichet? Întrebarea Îl luă prin surprindere pe doctorul Czinner. În mintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
psihologie. Îi cunoștea pe toți soldații săi cu profunzimea unui confesor și știa până unde mergea brutalitatea acestora, până unde le mergea blândețea, viclenia și simplitatea minții lor. Știa care le sunt plăcerile - rakia, jocul de cărți și femeile - sau ambițiile, deși acestea puteau să Însemne doar o poveste palpitantă sau veselă pe care s-o Împărtășească nevestei. Cel mai bine știa cum să ajusteze pedepsele la caracterul omului și cum să Înfrângă voința. Își pierduse răbdarea când soldatul manevrase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
divorțate, unele dintre ele prietene cu mine, că s-ar putea să nu fie o dovadă de prea mult optimism din parte-mi să mă aștept la mai mult de cinci. A! Și mai e ceva, stai puțin! Cealaltă mare ambiție a mea este să fiu În stare să Îmi conectez propriul meu sistem stereofonic. Louis obișnuia să facă toate treburile de genul ăsta. Sunt ferm convinsă că pot și eu să mă descurc singură cu așa ceva, oricât mi-ar lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Salome. Singurul lucru pe care-l spune vreodată este „Mostrele mele sunt În Shanghai!“ Este mantra ei. Sunt acolo de doi ani. Asta nu era chiar adevărat. Phoebe era o creatoare de modă pentru copii plină de succes, cu o ambiție notorie. Dar era drăguț din partea lui Salome să pretindă că ar fi fost o ratată amărâtă. —Hai să ieșim. Vreau să-ți prezint pe cineva, Îmi zise Lauren, luându-mă de mână. Acel „cineva“ era Sanford Berman. (Al doilea nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
închis cu guler mare din blana unei vulpi polare, a cărei coadă a ajuns căciulă o femeie mică de statură, ce vrea să-și completeze înălțimea cu poziția dreaptă a spatelui și fața ridicată puțin în sus, trădînd mai degrabă ambiție decît lăsînd să se vadă mîndrie și prestanță, așa cum ar vrea. Își aranjează paltonul, ia din mașină poșeta, apoi se întoarce spre șofer, care i-a sărit în întîmpinare, s-o ajute: Poți pleca. La revedere, tovarășă; drum bun! se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că va fi prins de umăr, iar mai apoi, după ce tramvaiul a întors la capăt și el, ultimul pasager, a scos bilet din nou, sentimentul ușurării, fericirea că nimic din teama lui nu poate fi real, dincolo de care gîndul statornic, ambiție impusă, de-a miza, știind că jocul e pe cîștigate. A coborît la stația din fața fabricii: o femeie cunoscută pe vremea studenției, eterna parteneră a studenților, ei bucuroși că nu-i costă, ea fericită că umblă cu studenți -, minunată pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu canistra și mai toarnă un rînd. Bătrîna cu ochelari a chemat-o lîngă ea pe stăpîna cățelușei să aibă cu cine discuta. Copiii și-au mai potolit foamea, dar observînd paharele ce le-au fost interzise, întind mîinile cu ambiție, ca pînă la urmă părinții să-i lase să-și moaie vîrful degetului arătător, pe care îl duc apoi la gură și-l sug cu plăcere. Actorul mănîncă în liniște, atent la ce-i spune femeia de alături, fericită, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ascunsă undeva recuzita de femeie de serviciu a teatrului iar acum îl însoțea prin Sinaia, fără să-i mai impună program strict de lucru, ore de lectură, seri de concerte ("dacă vrei să te mai primesc în mansarda mea"), fără ambiții de-a-l "transforma într-un cal de rasă", dar mai ales fără vorbele dure strigate uneori, mai ales la începutul relației lor, cînd îl acuza că n-o să-și depășească niciodată condiția de mîrțoagă în care v-au adus... Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]