1,548 matches
-
capacitatea de a se recunoaște pe sine păcătos, nu va putea recunoaște nici răul care amenință valorile societății și ale omenirii. Sau, dimpotrivă, va începe să atribuie societății cauza păcatului, pentru că el afirmă că păcătuiește doar datorită structurilor greșite ale ambientului social în care trăiește sau datorită organizării defectuoase a întregii societății. Chemarea la iubire, în aceste context, își pierde perspectiva evanghelică și își însușește doar un sens pur psihologic și ideologic. 3.3 Criza vieții sacramentale și a sacramentului reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
umane și își orientează energia spre a-l ajuta pe om să se mențină aproape de Dumnezeu. Un instrument util rămâne, așadar, sacramentul reconcilierii. Acesta, însă, e condiționat atât de implicarea penitentului, cât și a confesorului. Atenția asupra procesului dialogic în ambientul reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai profund și să fie împlinit cu o calitate deosebită. Confesorul va încerca, așadar, să evite orice eroare și să nu denatureze acțiunea lui Dumnezeu, Ființa cu care penitentul vrea să intre în dialog. Fiind un dialog secret, într-un ambient discret, acest moment este profund și bogat, pentru că penitentul percepe cuvintele confesorului ca venind din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul căruia comunică cu omul, folosindu-se de cuvinte, de gesturi, de rituri și de simboluri consecvente cu Ritualul. În al treilea rând, acțiunea continuă prin practica penitenței, care se concretizează în afara ambientului liturgic, adică în viața de zi cu zi. Structura acestor forme poate suferi și anumite adaptări, însă acestea trebuie făcute cu aprobarea celor competenți, în mod gradual, mai întâi a conferințelor episcopale, apoi a episcopului locului și, în ultimă instanță
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
între confesor și penitent care este motivat de o bază teologică revelată și care se derulează potrivit unei structuri ecleziastice evidente. Același dialog se naște și datorită unei spiritualități pe care Biserica a aprofundat-o în timp și care, în ambient liturgic, se manifestă prin diferite celebrări și acte de cult. Fundamentată pe această spiritualitate, Biserica a construit un sistem de norme și principii morale care, pentru a fi menținute, sunt protejate și garantate de un anumit cod de legi bisericești
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu restul comunității. Amplasarea confesionalelor în aceste zone ale bisericii, favorizează celebrarea reconcilierii comunitare, propusă de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, din Ritualul Penitenței. c) Într-o capelă laterală sau într-un ambient special amenajat - lucru care este util mai ales în locurile unde există o frecvență mare de penitenți, adică în sanctuare sau alte locuri de pelerinaj. În aceste situații, sunt mai bine favorizate celebrările comunitare ale sacramentului reconcilierii. În alte condiții
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care își evaluează acțiunile și gravitatea lor. Dialogul dintre cei doi va avea în vedere un ajutor pedagogic asupra conștiinței penitentului, confesorul fiind ghidat de principiile și criteriile moralei Bisericii. Acest lucru este adesea destul de anevoios, mai ales că, datorită ambientului socio-cultural actual, anumite teme fundamentale de natură morală nu sunt ușor de abordat, nici chiar în cadrul securizat al dialogului sacramental. Există multe limitări și multe mecanisme de apărare pe care penitentul le poate înfățișa. Însăși societatea în care se află
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
el însuși cu Dumnezeu și cu glasul Său care îl cheamă. Aceasta nu are un caracter static, ci dinamic. Ea se dezvoltă și face acest lucru fie în direcție corectă, fie în direcție greșită, în funcție de educație, de experiențe și de ambient, elemente care o pot ajuta și susține sau, dimpotrivă, o pot lovi și răni. Atunci când este cazul, confesorul poate interveni în favoarea formării corecte a conștiinței penitentului. În această intenție, confesorul trebuie să știe că nu se poate vorbi omului despre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
existe o altă posibilitate de a apela la un alt confesor; - în cazul pericolului de infamie, existând teama de a fi ascultat de persoanele apropiate (acest fapt se referă la situații speciale, așa cum poate fi camera unui spital sau alte ambiente asemănătoare); - în cazul ocaziilor de scandal, penitentul temându-se că prin mărturisirea sa poate da ocazie de păcat preotului; - când există pericolul de a fi încălcat sigiliul sacramental, fie prin faptul că preotul-confesor vorbește cu voce înaltă, fie când însuși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu. Pentru a trăi acest lucru, el se implică cu întreaga sa personalitate, cu facultățile sale afective și intelectuale, cu disponibilitatea de a-și modifica propriile convingeri, de a adera la valorile creștine și de a trăi conform acestora în ambientul său socio-cultural. Acest lucru este necesar să se întâmple, căci se constată și reversul: atâtea persoane participă frecvent la celebrări sacramentale și nu demonstrează că evoluează, sau că se schimbă în relație cu Dumnezeu, ci că, dimpotrivă, perpetuează același stil
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
isteria, obsesia, narcisismul, dependența afectivă, agresivitatea pasivă, schizoidia și altele. Având un astfel de accent, sau tulburare, un asemenea penitent trăiește o relație eronată cu Dumnezeu. Acest fapt se manifestă atât în viața sa de zi cu zi, cât și ambientul sacramental al reconcilierii. Suntem conștienți în același timp că și confesorul, fiind la rândul său o persoană umană, este susceptibil de aceleași accentuări de personalitate. Totuși, convingerea că pregătirea sa umană, formarea și echilibrul său spiritual îi sunt confirmate de către
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se potrivește această atitudine. Preferă un raport „teologic” cu Dumnezeu, doar rațional, lipsit de vreo implicare afectivă. În concepția sa, Dumnezeu îi cere omului să îndeplinească totul, cu rigurozitate, cu scrupulozitate, fapt pentru care trăiește sentimentul că credința este un ambient privat, în care unora le este interzis accesul. Nu se simte mereu „obiectul” iubirii lui Dumnezeu. Singura motivație în conduita sa religioasă provine din obsesia de genul: „trebuie să fac...”, „trebuie să fiu...”. Însă, tocmai datorită acestei religiozități rigide, dezvoltă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului iertat un influx bogat de daruri specifice. De aceea, se afirmă că „nu există mistică creștină care să nu se înrădăcineze în misterele sacramentale, care să-i fie sursă și a dezvoltării și a îndeplinirii acestora”. Fenomenul mistic din ambientul sacramentului reconcilierii este realizat în plan transcendental, pentru că aceasta nu poate veni dintr-o căutare subiectivă a omului, ci dintr-o revărsare a harurilor Duhului Sfânt în sufletul acestuia. Omul doar poate crea condițiile necesare pentru ca acest lucru să se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
progresiv, prin puterea Duhului Sfânt. În acest stadiu, el are posibilitatea de a spune, împreună cu Sf. Paul: „nu mai trăiesc eu, ci Cristos trăiește în mine” (Gal 2,20); c) o dimensiune eclezială a trăirii misticii. Aceasta este evidentă datorită ambientului prielnic în care are loc celebrarea reconcilierii, anume, în spațiul determinat de comunitatea și comuniunea creștină. Întreaga economie a mântuirii are un caracter eclezial și, de aceea, misticul, oricât de intensă, intimă și particulară ar fi experiența sa, nu poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conformeze vieții sale. Valoarea misticii nu se măsoară prin intensitatea experienței trăite, ci prin adevărul obiectiv la care această experiență se raportează; nu interiorizarea în sine însăși salvează, ci însuși Cristos. Dacă mistica creștină „izvorăște, crește și se consumă în ambientul vital al sacramentelor, unde credința ne introduce și ne face să participăm”, atunci, mistica nu poate fi decât în mod vital sacramentală. De aceea, „viața mistică creștină nu se poate deschide decât în ambientul sacramental, care este noul paradis presărat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
izvorăște, crește și se consumă în ambientul vital al sacramentelor, unde credința ne introduce și ne face să participăm”, atunci, mistica nu poate fi decât în mod vital sacramentală. De aceea, „viața mistică creștină nu se poate deschide decât în ambientul sacramental, care este noul paradis presărat cu râuri de har, în care se naște noul Adam”. Autorul acestui eveniment este însuși Dumnezeu, care, prin harul sacramental, se autocomunică cu toată iubirea ființei umane. Prin aceasta, se concretizează un alt efect
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un nivel comunitar, întreaga comunitate a creștinilor participă la misterul lui Cristos, la taina morții și învierii sale, prin însăși structura sacramentală, fiind, la rândul ei, martoră a acestei autocomunicări pe care Dumnezeu o înfăptuiește în sânul său. Realizată în ambient sacramental, autocomunicarea lui Dumnezeu are efecte și în afara acestui spațiu, în măsura în care penitentul rămâne deschis la harul lui Dumnezeu, în întreaga existență a sa. Penitența pe care el o primește „devine un medicament spiritual care îl ajută să rămână în memoria
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rolul lor important. Reconcilierea devine un „verbum visibile”, adică un cuvânt care se vede și se întrupează în viața concretă a penitentului, pentru că, deși este doar un element ce face parte din rit, acest cuvânt are o putere particulară în ambientul sacramental. Așa cum afirma și Sf. Augustin, „cuvântul se apropie de element și devine sacrament”, purtând în sine un dar sacru. Dacă autocomunicarea lui Dumnezeu este un eveniment care a început odată cu revelația, atunci, subliniind caracterul soteriologic al revelației și stabilind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
gradual, în timp), o capacitate de relaționare cu preotul confesor și de eventual dialog cu acesta (care se dezvoltă și pe baza experiențelor acumulate tot în timp). „Actorii” implicați în această pregătire indirectă sunt în primul rând membrii familiei, apoi ambientul parohial și cel al colegilor de aceeași vârstă și școala. a. Familia Familia este prima educatoare a persoanei, pentru că în sânul ei se conturează personalitatea umană, ia formă și se dezvoltă conștiința acesteia și totodată se deprind primele cunoștințe religioase
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și din punctul de vedere al procesului dialogic, pe care confesorul îl poate cultiva cu „penitentul-copil”. Cu cât copilul va fi mai obișnuit să cultive o relație dialogică cu Dumnezeu, cu atât mai ușor va fi aceasta trăită și în ambientul reconcilierii sacramentale. Familia poate apela și la modalități pedagogice explicite, care au un caracter catehetic evident, prin care să îi transmită copilului învățături și explicații concrete despre viața de credință, sacramente și valorile morale pe care va trebui să le
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajută să facă trecerea de la experiența dialogului uman la experiența supranaturală a dialogului cu Dumnezeu. b. Viața parohială Viața parohială poate reprezenta viața Bisericii, care se manifestă și se concretizează într-un anumit spațiu, în cadrul unei comunități restrânse de credincioși. Ambientul vieții parohiale influențează creșterea în credință a fiecărui membru în parte, pentru că „parohia (...) continuă să fie locul fundamental în care se comunică Evanghelia și în care se formează conștiința credinciosului”. Copilul, în dinamica sa de creștere, atât umană, cât și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
credință a fiecărui membru în parte, pentru că „parohia (...) continuă să fie locul fundamental în care se comunică Evanghelia și în care se formează conștiința credinciosului”. Copilul, în dinamica sa de creștere, atât umană, cât și spirituală, este condiționat de acest ambient parohial. În măsura în care condiționarea este pozitivă, atunci atmosfera parohială în care se află constituie o pregătire indirectă și eficientă în vederea celebrării sacramentului reconcilierii. Biserica dorește ca slujitorii săi, preoții și persoanele consacrate, să vegheze și să se implice în menținerea unei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu toate manifestările religioase care se petrec în sânul său. Diferitele celebrări sau întâlniri, omilii, programe caritative, reuniuni, toate conduc copilul spre a-și forma o imagine despre Dumnezeu, despre milostivirea sa, despre rugăciune, păcat, iertare, iubire, etc. Construind în cadrul ambientului său relații caritabile și de comuniune, ea oferă copilului modelul și posibilitatea de a percepe eficiența virtuților creștinești. Experiența milostivirii, a acceptării necondiționate și a dialogului pe care o trăiește copilul în spațiul parohial îl influențează în formarea unei concepții
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
alte activități (campusuri, zile de reculegere, momente culturale, recreative, social-caritative, etc.) prin care să se promoveze ideea iertării și a reconcilierii, a creșterii prin dialog spiritual și a valorii unei vieți curate. c. Școala Școala este în mod categoric un ambient nou pentru copil. Oferta educațională școlară poate fi în favoarea creșterii spirituale a copilului, sau se poate impune ca o alternativă în defavoarea învățăturii și vieții de comuniune a Bisericii. Avantajul instituției școlare este acela că oferta informațională pe care o propune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în defavoarea învățăturii și vieții de comuniune a Bisericii. Avantajul instituției școlare este acela că oferta informațională pe care o propune este prezentată într-un mod sistematic, pedagogic, adaptat culturii și vârstei, apelând la un limbaj corespunzător. Organizarea și logica specifice ambientului școlar conferă claritate. Copilul reușește să își structureze în mod sistematic un mod de gândire, de memorare și de reprezentare a cunoștințelor, în speță, a celor cu caracter moral și religios. Este educată capacitatea sa de a se debarasa de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]